Comuniștii români și URSS

Trebuie căutat filmul de arhivă în care tancurile cu ostașii armatei sovietice mărșăluiau pe străzile Bucureștiului și tinere entuziaste le ofereau flori. Filmul a rulat de fiecare dată înaintea aniversării zilei de 23 August, zi căreia i se zicea ziua eliberării țării nostre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Roșie.

Trebuie să ne reamintim că imnul de stat al RPR conținea versurile:

Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor 

Cu poporul sovietic eliberator. 

Leninismul ni-e far și tărie si avânt 

Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt, 

Făurim socialismul pe-al țării pământ.

Trebuie să ne reamintim că în cărțile de școală exista pe o pagină textul imnului de stat al RPR și pe o altă pagină textul imnului de stat al URSS și elevii trebuiau să le cânte zi de zi pe amândouă.

Trebuie să spunem că poeta Maria BANUȘ a scris versurile:

Frumoasă ești patria vieții, frumoasă, puternică ești,

Leagăn al viselor noastre, fie ca-n veci să-nflorești!

Mamă, vitează și bună, cum ai trecut prin vâltori,

Cum sângerat-ai de tare, cum ne-ai adus Aurori?

Flacără fără cenușă, strajă în clipa cea grea,

Astăzi și pururi de veghe, Moscovă, inima ta!

Nici pe poeta Veronica PORUMBACU n-ar trebui s-o uităm, cum nici pe Dan DEȘLIU nu trebuie să-l uităm cu versurile lui: 

Stegar ne e atotînvingătorul,

Partid în jurul cărui facem zid!

E tot ce-a făurit mai bun poporul!

În lupta lui trăiește viitorul

Și STALIN viu, trăiește prin partid!

Credeam acele vremuri apuse pentru totdeauna, dar viața este complicată și există  personaje care propun alte variante ale drumului ce trebuie parcurs, uitând că tezaurul e încă la Moscova, că multe răni nu sunt încă vindecate și că lecția demnității învățată după refuzul implementării planului VALEV nu trebuie uitată chiar așa de ușor, mai ales că abia după 24 mai 1958 ultimele batalioane ale Armatei Roșii au plecat de la noi, iar dovezile de slugărnicie nu trebuie, dar nici frecventate după atâția ani.


(28 februarie 2025) 

Poeții ca trompete ale comunismului și nu numai

Au existat poeți care au cântat comunismul din prima zi a apariției acestei orânduiri pe pământ românesc și mă refer mai exact la 30 decembrie 1947.

Alexandru ANDRIȚOIU

Anatol E. BACONSCHI

Cezar BALTAG

Maria BANUȘ

Aurel BARANGA

Vlaicu BÂRNA

Mihai BENIUC

Ana BLANDIANA

Geo BOGZA

Demostene BOTEZ

Marcel BREZLAȘU

Nina CASSIAN

Traian COȘOVEI

Dan DEȘLIU

Mihu DRAGOMIR

Geo DUMITRESCU

Eugen FRUNZĂ

Ion GHEORGHE

Virgil GHEORGHIU

Cezar IVĂNESCU

Mircea IVĂNESCU

Eugen JEBELEANU

Nicolae LABIȘ

George LESNEA

Adrian PĂUNESCU

Veronica PORUMBACU

Aurel RĂU

Virgil TEODORESCU

Alexandru  TOMA

Gheorghe TOMOZEI

Victor TULBURE

George ȚĂRNEA

Tiberiu UTAN

Violeta ZAMFIRESCU

Era înghesuială mare în a publica poezii dedicate partidului și conducătorilor lui, căci acele texte erau bine plătite și cei ce publicau în volumele omagiale, aveau uși deschise și beneficii suculente din partea Casei Scriitorilor.

(16 ianuarie 2025)




(16 ianuarie 2025) 

Slugi, cârcotași, trepăduși, milogi și tot ceea ce e mai nasol

Orice societate are gunoaiele ei. Așa că nici comunismul nu a fost scutit de prezența unor indivizi care în numele unor idealuri mărețe, care de fapt erau cu totul altceva, se ascundeau interese mărunte, frica de a pierde privilegii, dorința de a câștiga ușor prin vânzarea talentului ca pe o marfă de tarabă.
Am văzut cum se întreceau unii în a-și arăta atașamentul față de valorile comuniste, față de un iubit conducător. Erau gesturi necerute, dar făcute pentru a ieși în evidență ca mai devreme sau mai târziu să vină și avantajele de ordin material, în primul rând.

Au apărut trompetele noii societăți, care se întreceau între ele în a oferi producții cu care partidul comunist manipula masele.

Scriitorii cântau partidul, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, viața înfloritoare, munca în uzine, hărnicia pe ogoarele înfrățite.

Pictorii expuneau tablouri cu industria siderurgică, profiluri de sondori, de strungari, peisaje cu tractoare care ară pământul de la CAP, adunări de partid. 

Sculptorii expuneau statui cu femei zidărițe, cu furnaliști, cu aviatori, cu soldați încleștați în lupte, busturi cu scriitori comuniști, cu conducători comuniști.

Arhitecții au proiectat Monumentul eroilor pentru victoria socialismului din parcul Libertății, eroi pe care revoluționarii i-au dezgropat și locurile rămase libere își așteaptă ocupanții, ca o altă revoluție să. 

Arta cu tendință, realismul socialist a scos la iveală o altă ierarhizare a valorilor. 

Scriitorul Alexandru SAHIA se învăța în manuale.

Poetul Teodor NECULUȚĂ era recitat la serbări.

Poetul A. TOMA era socotit de CĂLINESCU, mai mare decât EMINESCU.

Mihai BENIUC se tipărea singur în ediție liliput.

Compozitorii se întreceau în a compune cântece despre partid.

Imnul de stat cu muzica scrisă de Matei SOCOR și versurile scrise de Eugen FRUNZĂ și Dan DEȘLIU aveau versuri precum:

Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e far și tărie si avânt

Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,

Făurim socialismul pe-al țării pământ.

Prin anul 2009 la Bruxelles în acel oraș al miniaturilor la pavilionul țării noastre încă se mai auzea acest imn, căci armata de reprezentanți ai noștri acolo nu au catadicsit să facă schimbarea necesară. Am trimis un fax la MAE. Nu știu dacă s-a făcut ceva sau nu că nu am mai fost pe acolo deși în Bruxelles am mai fost de vreo 15 ori de atunci.

Voi continua în zilele următoare cu prezentarea unor mostre de cum nu trebuie să se poarte cineva care are talent pentru a nu se face de râs în fața istoriei.


(03 februarie 2022)

Imnul R.P.R.

Între 1953 și 1977 elevii și proletariatul cântau imnul pe versurile scrise de Dan DEȘLIU și Eugen FRUNZĂ și pe muzica lui Matei SOCOR.

Te slăvim, Românie, pământ părintesc

Mândre plaiuri sub cerul tău paşnic rodesc

E zdrobit al trecutului jug blestemat

Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat

Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica

Populară Română

Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e far şi tărie si avânt

Noi urmăm cu credinţă Partidul ne-nfrânt,

Făurim socialismul pe-al ţării pământ.

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica

Populară Română

Noi uzine clădim, rodul holdei sporim

Vrem în pace cu orice popor să trăim

Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag

Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag

Înălţa-vom spre glorie al patriei steag

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica

Populară Română.

Deci imnul are 3 strofe și un refren care se repetă tot de 3 ori. textul arată vasalitatea țării față de marele învingător din cel de al Doilea Război Mondial, cel care adusese comunismul pe plaiurile mioritice. Atunci orașul Brașov a devenit Orașul STALIN, un raion din București se numea raionul LENIN, ASE se numea Institutul de Științe Economice V. I. LENIN.

 

(01 mai 2020)