1000 de oameni care m-au impresionat: Dorian GORGAN

Pe profesorul Dorian GORGAN l-am cunoscut pe când eram la o întâlnire de lucru la Technische Hochschule Regensburg la sediul unde lucra profesorul Alexander SOEDER. Am discutat nu prea mult cu el și mi-am dat seama că este un ardelean de un profesionalism desăvârșit. Dorian GORGAN este absolvent de Computer Science la Cluj Napoca promoția 1982. l a parcurs toate treptele academice până să ajungă profesor universitar. A fost asistent universitar în perioada 1982 - 1990), a fost lector universitar în perioada  1990 - 1995, a fost conferențiar universitar în perioada 1995 - 1998. Din anul 1998 a devenit profesor universitar.

În 1994, Dorian GORGAN a obținut titlul de doctor inginer.

A deținut funcții administrative importante la el la universitate.

Știu că în perioada în care eu lucram la Ministerul Educației, cineva își dorea achiziționarea a 1.000.000 de laptopuri de 100 USD bucata. Mi s-a părut o idee mai mult decât bizară, știut fiind faptul că în anul 2006 un laptop de 1.500 USD era cu autonomie de sun 10 ore și cu performanțe destul de modeste comparativ cu ce este acum la sub 1.000 USD. Am zis să reunesc pe cei mai buni specialiști în hardware din Ro și aceștia pe o pagină să scrie sub semnătură că e bine și de ce să se cumpere milionul de laptopuri ieftine sau nu e bine și să argumenteze. Toată lumea a fost de acord și am reunit chiar somitățile de la noi în hardware. A rezultat pagina  cu argumente că nu trebuie făcută o astfel de achiziție. Argumentele erau puternice:

- clasele nu aveau infrastructura,

- mentenanța a 100.000 laptoruri simultane e imposibil,

- costurile de exploatare sunt foarte mari.

Printre specialiști s-a numărat Dorian GORGAN și mi-a plăcut modul în care alături de ceilalți monștri sacri ai hardware românesc au dat răspunsul care i-a potolit pe micii afaceriști care se și vedeau jucând la ruleta celor 100 de milioane de dolari plus alte comisioane, din care și ei sugeau ceva.



(10 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Herbert ten THIJ

Technology University of Eindhoven - TUE a fost partener într-un proiect TEMPUS coordonat de profesorul Oleg CERNIAN și eu am colaborat la acel proiect, prilej cu care l-am cunoscut pe profesorul Herbert ten THIJ. Era un tip în jur de 50 de ani, slab, înalt, ca toți bărbații olendezi, foarte exact, care știa procedurile de lucru și făcea totul ca la carte. La el nu existau:
- vorbe în plus,
- pierdere de timp,
- acțiuni inutile,
- reveniri asupra deciziilor.
Când am vizitat prima dată TUE, am văzut că totul mergea ceas. Tot ceea ce era spus se și petrecea, căci Herbert acționa ca un mecanism perfect. Am fost cu un coleg acolo și am avut surpriza să văd că de pe calculator am avut acces la bibliotecă și atunci, erau deja digitalizate reviste importante precum ACM, IEEE Transactions on Software Engineering, dar și SIGPLAN NOTICES, având astfel posibilitatea să-i arăt niște lucruri interesante, care-l ajutau să demitizeze persoane puse nemeritat pe un piedestal prea înalt.

Am avut nevoie să discut cu un cercetător de la TUE despre software metrics și Herbert ten THIJ mi-a înlesnit întâlnirea cu respectivul nene. Eu, tip politicos, l-am invitat pe acel nene să vină prin Ro și el mi-a spus că ar veni până la Budapesta cu avionul că este zbor sigur și de acolo cu trenul. M-a deranjat și m-am înfuriat și i-am zis despre evenimentul cu fanfara dispărută știe el cum. M-am ridicat și am plecat. Cred că nici respectivului nu i-a căzut bine, dar mi-am dat seama că era ignorant și încrezut.

Herbert ten THIJ mi-a zis ceva despre niște afaceri pe care un prieten al lui ar dori să le facă pe Dâmbovița. Eu i-am zis să fie foarte atent că sunt riscuri mari. I-am zis că eu nu aș face afaceri aici și am motivele mele foarte clare, căci am văzut niște situații pe care le-am trăit pe propria-mi piele. După un an, Herbert ten THIJ mi-a zis că prietenul lui a fost țepuit de un fals om de afaceri și mi-a zâmbit, zicând că era bine dacă mă asculta cu atenție și nu-l lăsa pe prietenul lui să se aventureze pe nisipuri mișcătoare.

(10 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ioan LEMENI

Ioan LEMENI era un tânăr asistent universitar la Catedra de Calculatoare de la Universitatea din Craiova și l-am cunoscut când am făcut o mobilitate la Universitatea Limerick șin republica Irlanda. Tânărul Ioan LEMENI m-a impresionat prin tenacitatea cu care urmărea să realizeze obiectivele pe care și le propunea.
Când am fost la Limerick, am văzut că avea un motoraș și se punea problema să-l comande prin calculator să se învârtească mai repede sau mai încet. Eu citisem despre comanda prin calculator a diferitelor mașini din industria constructoare de mașini, dar să văd eu cu ochii mei cum un motoraș este dirijat prin programul care se rulează pe calculator, nu văzusem.  Am stat de vorbă cu Ioan LEMENI și cu Gabriel TĂNASE și am văzut cum se construiește un program destinat atingerii obiectivului. M-am zbuciumat și eu să scriu câteva secvențe. M-am minunat câte de frumoasă este programarea dispozitivelor să facă altceva decât să efectueze calcule pe care calculatorul le afișează pe ecran sau le tipărește la imprimantă.

Mai scrisesem eu prin 1992 sau ceva mai înainte niște programe C care foloseau frecvențele pentru a reda notele muzicale și căutând partitura de la Bolero de Maurice RAVEL, făcusem să se audă în difuzorul calculatorului ceva ce semăna cu celebra muzică a lui RAVEL, dar nu avea armonii, era ceva uniform, enervant. Lui Ioan LEMENI îi plăceau jocurile pe calculator și îmi spunea că-și imaginase și el niște jocrui pentru care dorea să scrie software. Viața ne-a separat ca preocupări și nu mai știu dacă el a realizat acele jocuri la care se gândire. Nici eu nu am mai trecut pe la ei pe la catedră să-l întâlnesc. La un moment dat am auzit că a plecat în industrie. În orice moment, mi-ar face plăcere să-l reîntâlnesc pe tânărul Ioan LEMENI și să discutăm, căci ideile lui, întotdeauna mi s-au părut interesante și mai ales noi.



(09 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Alexander SOEDER

Și pe profesorul Alexander SOEDER am avut onoarea să-l cunosc pe când colaboram la niște proiecte TEMPUS alături de profesorul Oleg CERNIAN de la Universitatea din Craiova. El lucra la Technische Hochschule Regensburg. 

Era un bărbat foarte înalt, blond, cu barbă. Vorbea limba engleză impecabil. Era un profesionist, căci în vizită la colegiul unde el lucra, avea un cabinet și colegii cu care el interacționa dovedeau prin atitudinea lor o recunoaștere a poziției sale ca profesionist. Din discuțiile pe care le-am avut cu profesorul Alexander SOEDER a rezultat că desfășura activitate de cercetare științifică la mai multe companii de răsunet din industria automobilistică și dacă amintesc contractele sale cu Mercedes am  spus totul.

Din discuțiile cu profesorul Alexander SOEDER am înțeles care este adevărata esență a managementului de proiect. Să mă explic:

- managerul de proiect are o idee,

- managerul de proiect își asumă riscurile,

- managerul de proiect construiește oferta,

- managerul de proiect obține finanțarea,

- managerul de proiect își face echipa,

- managerul de proiect trece la implementare,

- managerul de proiect acceptă audit,

- managerul de proiect dă în exploatare,

- managerul de proiect își recuperează investiția,

- managerul de proiect returnează banii,

- managerul de proiect are un salariu imens.

În opinia profesorului Alexander SOEDER, managementul de proiect este făcut în așa fel încât să minimizeze cheltuielile indirecte și în acest fel să fie asigurate condiții de a încadra lucrările în limite de costuri și de a gestiona toate riscurile. Ceea ce am văzut la managementul de proiecte dâmbovițean în care cheltuielile de regie ajung și la 65% arată fie că nu s-a înțeles ce e acela project management, fie noi aici exersăm un project management caricatural.

(09 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Timothy HALL

Pe profesorul Timothy HALL l-am cunoscut când eram angrenat într-un proiect TEMPUS - IARCOD unde profesorul Oleg CERNIAN era coordonator de proiect. M-a impresionat la profesorul Timothy HALL sau mai pe scurt Tim, modul său deschis de a vedea lucrurile, caracterul lui sistematic. Știa exact toate chestiunile despre care noi trebuia să ne documentăm. Când am venit prima dată, am stat ceva mai mult la Universitatea Limerick. El s-a ocupat de a ne asigura post de lucru cu calculator, cu birou, cu acces la bibliotecă și la un aparat de multiplicare.

De la Tim am învățat că:

- o discuție programată are o oră de start care trebuie respectată,

- durata unei întâlniri nu depășește cât se bea o cafea,

- un mesaj transmis prin fax nu are mai mult de trei solicitări,

- nimeni nu stă să citească e-mailuri mai lungi de 10 rânduri.

Am stabilit o relație bună cu profesorul Timothy HALL și am avut ocazia să merg cu el să văd niște orașe din Irlanda, să învăț ceva mai multe despre celebrul Guinness, care depinde foarte mult de cine-l produce. Am făcut o fotografie alături de Tim la o zonă de monumente din epoca de piatră și folosind chestia de iluzie optică, în poză dăm senzația că eu și el ținem pe cap o mare lespede de piatră.

Când a venit în România, Tim a avut ocazia se se minuneze de ceea ce a văzut la Muzeul AMAN, la muzeul ENESCU și la Castelul Peleș. Mulți ani am avut o corespondență cu el pe e-mail.



(09 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Roland GAREIS

 Profesorul Roland GAREIS de la Universitatea din Viena a fost cooptat în proiectul TEMPUS EPROM căci era singurul specialist care chiar știa ce este managementul de proiecte. Când a venit prima dată în România, a fost luat de la aeroport și dus direct la sala de curs. M-a mirat faptul că profesorul Roland GARAIS se ținea de program la secundă, chiar dacă prelegerile sale aveau loc sâmbăta și duminica.

Ceva mai târziu a publicat o carte referită prin:

Roland GAREIS - Happy Project, Editura ASE, București, 2005, 718 pag, ISBN 973-594-848-6

El a contribuit masiv la definirea profesiei de manager de proiect și la introducerea acesteia în COR - Catalogul Ocupațiilor din România. Îmi aduc aminte că am discutat cu niște colegi ca profesorului Roland GAREIS să i se dea în ASE titlul de doctor honoris causa, dar s-a pus problema altfel și altcineva a făcut acest lucru, drept care el a inițiat un centru de cercetări la Politehnica din București.

Să povestesc o întâmplare hazlie. Profesorul Roland GAREIS a venit în București cu avionul la business class, drept care prin proiect îi asiguram prețul de economic class, diferența pentru business class și-o acoperea el. Când a fost să facem actele finale de închidere a proiectului, am trimis toată documentația la Torino la analiză. Peste câteva luni am primit o scrisoare prin care eram informați că totul este OK, dar ca să închidem proiectul trebuie să plătim 60 de eurocenți. La valoarea de la biletul de avion al profesorului Roland GAREIS,  am interpretat un 6 de la zecile de cenți ca fiind un zero, dar era un preț cu virgulă după care urma 60 iar noi după virgulă văzusem două zerouri. Am mers să plătim cei 60 de eurocenți prin bancă. O singură bancă făcea această tranzacție și taxa de transfer a fost de 18 euro, pe care i-am plătit din buzunarele noastre. Prin anul 2006 când lucram în Ministerul Educației, am avut plăcerea să-l reîntâlnesc pe profesorul Roland GAREIS. Atunci mi-a dat o carte a sa cu autograf, ceea ce m-a bucurat nespus. El deja colabora cu cei din Universitatea Politehnică. Noi aveam un curs de master de Managementul informatizat al proiectelor în Catedra de Informatică Economică, dar centrul de cercetare era la Politehnică. Cursul s-a dezvoltat și a scos multe generații de absolvenți.

(09 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Dorin IRIMESCU

Pe profesorul Dorin IRIMESCU de la Catedra de Calculatoare de la Universitatea Politehnica București l-am cunoscut pe când lucram la niște proiecte TEMPUS coordonate de profesorul Oleg CERNIAN de la Universitatea din Craiova. M-a impresionat la profesorul Dorin IRIMESCU calmul său, faptul că vorbea limba germană și dorința lui de a fi ancorat în cele mai noi aspecte legate de bazele de date utilizate în industria automobilistică din Germania, căci teorie știe toată lumea, dar aspectele practice, mai ales cele legate de bazele de date distribuite, aici mă refer la latura practică, concretă, iar profesorul Dorin IRIMESCU dorea o abordare completă și complexă a problematicii.

Îmi amintesc cum la o reuniune la Regensburg a noastră, se iscase o mică hărmălaie dâmbovițeană, un fel de ceartă de mahala între niște români și eu le-am zis respectivilor că dacă doream să particip la astfel de scene nu trebuia să bat câteva mii de kilometri, ci rămâneam la mine-n mahalaua Bercenilor. Singurul care mi-a ținut isonul a fost profesorul Dorin IRIMESCU. Am rămas într-o bună relație cu el și am primit o serie de lucrări elaborate de-a lungul anilor de el și de colaboratorii lui. Și acum urmăresc postările lui Dorin IRIMESCU pe rețeaua de socializare Facebook, postări extrem de interesante și de mare actualitate.


(09 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Panagiotis SINIOROS

Panagiotis SINIOROS era profesor la TEI - Technological Educational Institute of Athens și am avut posibilitatea să-l cunosc în anul 1996 când am efectuat o mobilitate de trei luni la acest institut, pentru a mă familiariza cu particularitățile învățământului din colegiile de trei ani, exact cum se încerca să se implementeze și la noi, căci era esențial ca acestea să nu fie o proiecție pe trei ani a facultății de cinci ani, ci altceva, o formă unde activitatea practică să fie un pic mai bine reprezentată.
Panagiotis SINIOROS s-a dovedit a fi o gazdă excelentă, pentru că s-a ocupat de toate aspectele, care nu erau deloc puține și deloc lipsite de importanță. Am avut o cazare bună, am avut posibilitatea să mânânc la o cantină din centru, am avut un birou la TEI, care era ceva mai departe de hotelul unde eram cazat.
Panagiotis SINIOROS era un bun organizator. dacă am avut nevoie să primim acces la calculatoare, am primit acces cât am avut nevoie. Am avut posibilitatea să multiplicăm anumite materiale care ne interesau.
Când s-a organizat o conferință importantă în colaborarea dintre TEI și Academia Militară Navală, am avut posibilitatea de a ne înscrie cu o lucrare pe care am prezentat-o și care a apărut în volum și este referită prin:
Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ, Panagiotis SINIOROS- Software realiability cost, Conferința „Tehnologie si Automatica”, 9 -10 Mai 1996, T.E.I. Peiraia, Athens, pp. 331-333.

Am colaborat cu Panagiotis SINIOROS și la realizarea unei cărți referite prin:

Ion IVAN, Mihai POPESCU, Panagiotis SINIOROS, Felix SIMION - Software Metrics, INFOREC Publishing House, Bucharest, 1999, 119 pag, ISBN 973-97435-0-X10

Mie mi-a plăcut să colaborez cu profesorul Panagiotis SINIOROS, pentru că era un om deschis, de o mare profunzime, care despica firul în patru și care nu lăsa nimic nedus până la capăt. Am regretat că nu am colaborat și într-un stagiu doctoral, căci sunt sigur că el ar fi realizat lucruri extrem de interesante.

(09 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Gabriel TĂNASE

La vremea când l-am cunoscut eu pe Gabriel TĂNASE, acesta era asistent universitar la Facultatea de Calculatoare și lucra foarte bine cu profesorul Oleg CERNIAN. Am fost împreună într-o mobilitate de o lună la Limerick la Universitatea de acolo unde ne-a coordonat Timothy HALL.
Gabriel TĂNASE era un tânăr vorbitor de limba engleză și cu foarte bune cunoștințe de limba engleză. El a xeroxat multe materiale de la biblioteca universității din Limerick și când am ajuns la vamă a trebuit să plătească o taxă, căci depășea greutatea admisă și nu era deloc mică acea taxă. Am avut posibilitatea să-l văd la lucru ca programator și mi-a lăsat o impresie excelentă, căci programa foarte curat în limbaj de asamblare, ceea ce pentru mine era elementul esențial în a aprecia un programator.
Când am auzit că s-a stabilit cu familia în Irlanda mi s-a părut că a făcut o alegere foarte bună, căci în spațiul mioritic cine vrea să muncească cinstit, are șanse deloc favorabile. Ori el era un tip educat pentru a munci cinstit și pentru a face lucruri serioase, ceea ce nu este specific spațiului mioritic unde numai băieții deștepți au succes.
Când am ajuns la un moment dat la Craiova, l-am văzut la biroul lui și m-am minunat ce tehnică de calcul avea el în supraveghere, căci profesorul CERNIAN îl considera om de încredere care este în stare să gestioneze foarte bine calculatoarele pe care el, profesorul CERNIAN le adusese prin proiectele TEMPUS pe care le gestiona cu succes și care însemnau o gură de oxigen pentru Facultatea de Calculatoare.

(09 februarie 2023)