Showing posts with label Ion VOICU. Show all posts
Showing posts with label Ion VOICU. Show all posts

Thursday, February 27, 2025

Concluzie: geniul nu se transmite

Dacă analizăm statistic ce și cum în legătură cu calitățile umane, ajungem la concluzia că în mare parte frumusețea se transmite de la părinți la copii, deșteptăciunea se transmite și ea de la părinți la copii, dar geniul părintelui nu se transmite de la părinte la copil, dar din părinți obișnuiți, arareori, apare un copil genial. 
Părinții lui Leonardo da VINCI, din câte se știe, erau oameni obișnuiți.
Genialul savant Nicolae IORGA a avut băieți și fete, șase la număr, dar erau copii obișnuiți.
Ion VOICU era un violonist genial, dar Mădălin VOICU aera un dirijor foarte bun.
Leopold MOZART era un compozitor și violonist foarte bun, da fiul său Wolfgang Amadeus MOZART a fost un compozitor genial.
 Johann STRAUSS-tatăl a fost compozitor și violonist foarte bun, iar  Johann STRAUSS-fiul a fost violonist și compozitor genial.
Maria Salomea SKŁODOWSKA-CURIE a fost o chimistă genială, iar fiica ei Irène JOLIOT-CURIE, a fost și ea o chimistă genială.
Maria CIOBANU este o cântăreață genială, fiica ei Leontina VĂDUVA CIOBANU este o soprană de excepție.
Ion DOLĂNESCU a fost un cântăreț de muzică populară genial, fiul lui, Ionuț DOLĂNESCU este un cântăreț de muzică populară excepțional.
Fănică LUCA era un naist genial, iar Damian LUCA era un naist de excepție.
Alexandre DUMAS-tatăl era un scriitor genial, iar Alexandre DUMAS-fiul era un scriitor excepțional.
Statistic vorbind, concluzia este clară: din părinți geniali într-o meserie, se nasc copii excepționali sau foarte buni dacă-și propun să continue să facă meseria părinților.


(228 februarie 2025)

Wednesday, January 22, 2025

BALADA de Ciprian PORUMBESCU și interpreții ei

Celebra BALADĂ pentru vioară a lui Ciprian PORUMBESCU are mulți interpreți renumiți, pe care îi voi enumera aici și acum.
Alexandru TOMESCU
La Festivalul ENESCU ar trebui la concursurile de vioară să fie și această piesă inclusă, căci este foarte frumoasă.

(22 ianuarie 2025)

Saturday, April 3, 2021

Nene, nu cred și pace, na!

Nene, nu cred și pace, na!
Nu mă obligă nimeni să cred că talentul se transmite ereditar.
Nu mă forțează numeni că spun că geniul se transmite ereditar și nu spun.
Mi se face și milă de părinții care au un pic de notorietate că-și forțează odraslele să le calce pe urme.
Vedem doctori care musai vor ca odraslele lor să fie doctori.
Vedem avocați care musai vor ca odraslele lor să fie avocați.
Vedem cântăreți care musai vor ca odraslele lor să fie cântăreți.
Vedem savanți care musai vor ca odraslele lor să fie savanți.
Vedem politicieni care musai vor ca odraslele lor să fie politicieni.
Vedem ofițeri care musai vor ca odraslele lor să fie ofițeri.
Vedem fotbaliști care musai vor ca odraslele lor să fie fotbaliști.
Viața arată că geniul nu se transmite ereditar. Un mare savant român este întrebat de ce fiii săi nu sunt atât de geniali ca tatăl lor și savantul răspunde sec:
- I-am făcut cu celălalt cap.
Istoria cunoaște foarte puține cazuri de mamă și copil celebrii sau tată și copil celebrii. Când văd pe scenă soț, soție și copii cântând, traduc totul doar prin dorința părinților:
- de a asigura un viitor lejer copilașilor,
- de a face transfer de notorietate,
- de a asigura continuitatea tradițiilor,
- de a arăta că nu au făcut umbră pământului degeaba.
Am văzut pe Nicolae FURDUI IANCU și fiica și fiul pe scenă, dar am bănuit că pentru copii era doar un hobby și e de apreciat. Am văzut-o pe Maria CIOBANU cu Ionuț, Leontina și Liliana. Fiecare dintre copii a ales drumul lui, dar este clar că în folclor lucrurile sunt clare pentru Maria CIOBANU. Niculina STOICAN trebuie să muncească foarte mult pentru a-și depăși celebra mamă, Angelica STOICAN.
Cel mai renumit caz de impunere în forță a talentului a fost cel al lui Lica GHEORGHIU care i-o fi zis atoateputernicului său părinte că vrea să fie actiță de film și actriță de film a fost, răsplătită și cu premiul la Festivalul filmului de la Moscova. Invidioșii și gurile spurcate spuneau pe la colțuri, șoptit, cu mâna plâlnie, că Lica este tare-n tată, nu talentată.
Nu am scris nimic despre mari artiști care crezând că impun copiilor să le calce pe urme au făcut din copiii lor doar niște ratați, care mai delicat ar fi numite umbre nesemnificative ale părinților lor.
Clanul Marie SKLODOWSKA CURIE, Pierre CURIE,  Irène JOLIOT-CURIE ar contrazice tărășenia, dar nu e chiar așa căci legăturile nu sunt de tipul mamă-fiu sau mamă-fiică sau tată-fiu sau tată-fiică și legăturile sunt prin alianță ceea ce e altă chestiune. Nici în cazul celor doi Johann STRAUSS lucrurile nu sunt perfecte căci fiul a fost mai ceva decât tătâne-su.



(03 aprilie 2021) 

Sunday, March 14, 2021

Artiștii ai poporului din România

Comuniștii care copiau de la URSS tot ce era de copiat, au adus la noi titlurile de artist al poporului și de artist emerit, titluri care au fost acordate actorilor, soliștilor, dirijorilor, compozitorilor, pictorilor, sculptorilor și balerinilor de la noi. Au primit prin decret semnat la Consiliu de Stat titlul de artist al poporului următorii:
Ioana RADU
George CALBOREANU
Grigore VASILIU BIRLIC
Alexandru GIUGARU
George VRACA
Sonia CRUCERU
Corneliu BABA
Maria FILOTTI
Arta FLORESCU
Zenaida PALLY
Nicolae HERLEA
Lucia STURDZA BULANDRA
Radu BELIGAN
George GEORGESCU
Ion VOICU
Ion DACIAN
Sică ALEXANDRESCU
Ion IRIMESCU
Ion FINTEȘTEANU
Corneliu BABA
Dumitru GHIAȚĂ
Miluță GHEORGHIU
Ionel BUDIȘTEANU
Ștefan CIUBOTĂRAȘU.
Respectivii aveau și unele avantaje materiale, dar cea mai importantă era recunoașterea valorii, căci acordarea acestui titlu nu se făcea la grămadă, ci operau criterii cu care lumea era de acord și de prea puține ori s-a greșit, în sensul acordării titlului unora care nu-l meritau. Se va vedea că în istoria culturii cei care au primit titlul de artist al poporului au rămas ca figuri de primă mărime. În epocă se spunea că Nicolae HERLEA la cei 35 de ani ai săi era cel mai tânăr artist al poporului, rolul lui Figaro și succesul de la Scala și Metropolitan i-au fost favorabile obținerii titlului.
Nu am regrete că nu se mai acordă titlul de artist al poporului acum, căci ori de câte ori se rostea numele artistului se specifica faptul că este artist al poporului. Acum prezidentul acordă titluri, dar nu se amintesc atunci când se rostește numele artistului. Doar când moare se trag salve de tun și se pune drapelul pe sicriu. O ierarhizare a oamenilor de artă se impune și acordarea acelor titluri era o formă și aducea competiția în rândul artiștilor, căci una este averea și alta este talentul. La teatru radiofonic am auzit vocile unora dintre marii actori. Ceva mai târziu i-am văzut la televizor. Pe unii câtăreți i-am ascultat la radio sau am avut discuri cu cântece interpretate de ei. Lumea era atunci foarte selectivă, căci costurile realizării unui disc erau foarte mari și nimic nu se întâmpla cu viteza de azi.
(15 martie 2021)