Viața fiecăruia dintre noi este formată din etape. Fiecare etapă pe care o traversăm are la început un obiectiv bine definit, pe care urmărim să-l realizăm. Cei care realizează cu brio obiectivele, se numesc oameni de succes. Este deosebit de important să ne definim obiective ținând seama de capacitățile noastre, astfel încât obiectivele definite să nu fie imposibil de realizat și să înregistrăm frustrări în cascadă, pe măsură ce trece timpul și nu le realizăm.
Daxcă mă laud cu ceva, este faptul că eu mi-am văzut lungul nasului și mi-am definit obiective realiste, nu ușor de realizat, dar nici imposibil de realizat.
Mi-am definit obiectivul de a alerga distanța maratonului de 42,195 km și în cinci ani am ajuns să alerg fără oprire, în ritmul meu distanța aceasta, ba mai mult, uneori am încheiat-o cu un finiș de alergare, așa cum văzusem că făcuse maratonistul german Waldemar CIERPINSKI la Olimpiada de la Moscova.
Mi-am dorit să realizez un film didactic despre scrierea unui program în limbajul de programare ASSIRIS, drept care miam cumpărat aparat de filmat de 8 mm, aparat de proiecție, masă de montaj, inele de modificare a distanței focale la aparatul de fotografiat și am colaborat cu studentul Mihai PETRE pentru a realiza acest obiectiv. Am avut prilejul să prezint unor studenți acest film și m-am mândrit mulți ani cu realizarea mea și a lui Mihai PETRE.
Au mai fost și alte obiective, dintre care acum și aici vreau să mă opresc asupra realizării celor două volume ale cărții de Structuri de date, Văzusem la niște medici americani niște volume realizate de colective largi de autori. Mi-a încolțit ideea de a face și eu același lucru. Cum nu aveam resurse financiare să-i stimulez pe autori, m-am gândit că a veni cu rugămintea de a realiza capitole, nu este un lucru indecent, drept care, pe colegi și pe prieteni i-am rugat să scrie capitole, după o structură impusă care să asigure omogenitatea. După câțiva ani am reuși să publicăm cele două volume, la care au contribuit 32 de
autori din mai multe universități și ele au fost apreciate în lumea specialiștilor, fiind recompensate cu un premiu al Academiei Române secțiunea a XIV-a
Ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
Eu am văzut oameni care și-au definit obiective excepționale și le-au realizat, pentru că ei erau oameni excepționali. Ideea de a deveni campion olimpic este o idee căreia i se asociază un obiectiv extrem de greu de atins, dar oamenii cu talent, voință și putere de muncă, dacă-și urmăresc obiectivul îl realizează și doar faptul că la acordarea medaliei de aur se cântă imnul național și asupra lui sunt ațintite milioane și milioane de priviri, reprezintă semnul triumfului sportivului asupra lui însuși și bucuria îndeplinirii obiectivului pentru care a luptat ani de zile, clipă de clipă, pentru a-l realiza.
Eu am văzut mulți oameni nefericiți, dar care și-au creat nefericirea definindu-și obiective nerealiste în raport cu resursele de care dispuneau. Dacă era un elev de nota 6(șase) și și-a definit ca obiectiv să dea examen de admitere la Facultatea de Calculatoare unde erai admis dacă media depășea 9,30 deja era o abordare nerealistă. Dacă își propunea să dea la Facultatea de Medicină în condițiile în care în liceu nu studiase una dintre disciplinele de la examen, în speranța că va fi autodidact și o va studia de unul singur, s-a dovedit o abordare falimentară din moment ce nota de la examenul de admitere a fost doi și un pic.
Cred că la școală, elevii ar trebui să fie învățați să se autoevalueaze cât mai riguros și în paralel, să fie învățați să-și definească obiective realiste, pentru a deveni oameni de succes.
(20 noiembrie 2025)
