1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion VĂDUVA

În vremurile de demult, aveam de rezolvat o problemă și singura modalitate era un produs software care implementa un algoritm de analiză dispersională bifactorială cu număr oarecare de experiențe în celulă. Eu aveam multe materiale care se refereau la algoritmi, dar singurul loc un de am găsit exact ce mă interesa și se potrivea mănușă, era cartea profesorului Ion VĂDUVA, referită prin:

Ion VĂDUVA - Analiza dispersională, Editura Tehnică, București, 1970, 262 pag.
profesorul Ion VĂDUVA este absolvent al facultății de Matematică de la Universitatea București, promoția 1960.

În intervalul 1960 - 1970, Ion VĂDUVA a desfășurat activitate de cercetare științifică.

Ion VĂDUVA a urcat toate treptele învățământului superior, ajungând profesor universitar în anul 1991 la vârsta de 55 de ani.

În intervalul 1970 - 1993, Ion VĂDUVA a fost director al Centrului de Calcul al Universității București - CCUB.

Fe-a lungul anilio, a publicat mai multe lucrări, din care eu enumer aici:

Ion VĂDUVA, Constantin DINESCU, Benone SĂVULESCU - Metode matematice de organizarea și conducerea producției, (Partea II), Editura Diddactică și Pedagogică, București, 1974, 280 pag.

Ion VĂDUVA - Modele de simulare cu calculatorul,  Editura Tehnică, București, 1977, 358 pag

Ion VĂDUVA Tudor BĂLĂNESCU, Horia GEORGESCU, Simona GAVRILĂ,  Mihai GHEORGHE,  Liviu SOFONEA - Pascal și turbo Pascal, Vol 1, Limbajul Pascal, Concepte fundamentale, Editura Tehnică, București, 1992, 256 pag

Ion VĂDUVA, Ioan ODĂGESCU, Marcel STOICA - Simularea proceselor economice, Editura Tehnică, București, 1983, 284 pag. 

Am avut ocazia să stau de vorbă cu profesorul Ion VĂDUVA în câteva rânduri și mi-am dat seama de anvergura cu totul remarcabilă a sa. Se vede de departe când un om are idei clare, când are cunoștințe temeinice și când vine cu idei originale pe care le argumentează impecabil. Faptul că profesorul Ion VĂDUVA a mers către direcții extrem de moderne din zona informaticii, arată că el are capacitatea de a identifica adevăratele direcții spre care se îndreaptă cercetarea științifică de avangardă.

În opinia mea, matematicianul Ion VĂDUVA este făuritorul școlii de informatică teoretică orientată spre zone de interes practic de la noi din țară, domeniu care face din matematicianul informatician acel specialist care are capacitatea de a merge rapid spre producția de software orientat spre client, în care se regăsesc cele mai noi tendințe din domeniul cercetărilor teoretice de nivel înalt.


(01 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cornelia PÂRLOG

Cu profesoara Cornelia PÂRLOG  am avut ocazia să colaborez pe când eram secretar BOB la seria Ade la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. Ea era lector universitar ca și mine, dar dacă eu eram la Catedra de Cibernetică Economică, lector universitar Cornelia PÂRLOG era la Catedra de Panificare a Economiei Naționale.  M-a impresionat la Cornelia PÂRLOG tactul și discreția cu care se implica în soluționarea problemelor. Au fost numeroase situații complicate în care acțiunile Corneliei PÂRLOG și-au dovedit eficiența, căci ea lucra îndeaproape cu anumiți studenți ai Facultății, în timp ce eu îi întâlneam doar în anul al IV-lea la disciplina de Programe aplicative.

M-au impresionat la Cornelia PÂRLOG punctualitate, calmul, realismul, discreția și profunzimea abordărilor.

Cornelia PÂRLOG a susținut în anul 1988 teza de doctorat de 177 pagini intitulată Planificarea în profil teritorial - mijloc de asigurare a dezvoltării economico-sociale armonioase a tuturor județelor, coordonată de profesorul universitar Constantin DANCIU.

De-a lungul anilor, Cornelia PÂRLOG a publicat lucrări precum  Metode de analiza previzionala, publicată la Editura Oscar Print în anul 1998,  Elemente de previziune macroeconomica, publicată la Editura Oscar Print în anul 1998, Resursele umane in Romania : mobilitatea teritoriala, realizată împreună cu Daniela CONSTANTIN și publicată la Editura ASE în anul 2002, dar și multe articole și comunicări la conferințe științifice.

(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dumitru PÂRVU

Dumitru PÂRVU era conferențiar în Catedra de Eficiență Economică a Investițiilor și l-am cunoscut după ce am fost ales secretar BOB la organizația A, el fiind membru al biroului  organizației. Au fost multe momente grele și numai experiența de viață a lui Dumitru PÂRVU a reușit să-mi ofere cele mai potrivite sfaturi, astfel încât să nu du cu bâta în baltă. 
Se zice că tonul face muzica și eu am căutat ca să identific nuanțele care fac diferența între o soluție bună și una proastă sau chiar foarte proastă. De multe ori apăreau tensiuni între studenți și profesori și unele erau greu de gestionat. Nu aveam curaj să discut deschis unele probleme decât cu Dumitru PÂRVU. 
Îmi amintesc că am primit un telefon să merg urgent la o bază de practică agricolă la IAS Nazarcea căci niște studenți se certaseră cu un profesor și declaraseră un fel de grevă. Eram neliniștit și am stat de vorbă cu Dumitru PÂRVU, care m-a sfătuit să merg acolo, să nu discut de niciun fel problema cu nimeni, să preiau eu echipa și să lucrez cot la cot cu ei. Așa am făcut. Din prima zi de lucru acolo, procedând așa, lucrurile s-au calmat și cei din conducerea bazei de practică se așteptau să vin să mă jelesc, să spun ce greu va fi, au avut o surpriză că nu am mers eu la ei, ci seara au venit ei la mine. Problema era rezolvată.

(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ștefan POPA

Într-o toamnă am fost anunțat că sunt transferat de la  organizația de partid a seriei D, la organizația de partid a seriei A, serie unde nu cunoșteam mai pe nimeni nici dintre cadrele didactice, nici dintre studenți, în afară de cei cu care fusesem prin bazele de practică agricolă toamna. Am ajuns la o ședință cu noua organizație, care era chiar ședință de alegeri. La un moment dat un coleg pe care nu-l știam decât din vedere s-a ridicat în picioare și m-a propus pe mine să fac parte din BOB-Biroul Organizației de Bază. A vorbit despre mine câteva minute și a spus o serie de detalii care m-au mirat tare mult, căci numai colegii din sub-colectivul de informatică cu care lucram de ani și ani, le cunoșteau. Nu mă apuc să descriu cum au decurs lucrările acelei adunări, dar cu prima ocazie am stat de vorbă cu colegul Ștefan POPA și mi-a povestit cum au stat lucrurile. Înainte de ședință, a venit la el un profesor, i-a dat o hârtiuță pe care erau scrise acele detalii despre mine. El a avut sarcină să mă propună ca să devin membru BOB și că spună ceea ce era pe hârtiuță. El așa a procedat, cum i s-a cerut.

M-a impresionat la Ștefan POPA că mi-a zis că a stat de vorbă cu niște colegi, rapid, să se convingă că așa stau lucrurile cu mine și după ce i s-a spus că foița de hârtie nu conține exagerări și neadevăruri, a luat cuvântul și a vorbit. M-a impresionat faptul că deși eu nu-l cunoșteam pe el, Ștefan știa destul de multe despre mine, căci eu mai mergeam pe la sesiunile științifice organizate la el în catedră și mă cunoșteam bine cu colegii lui Ion IONIȚĂ, Dumitru PÂRVU, Marin ANDREICA, Marcel STOICA.


(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Marcel STOICA

Nu am cunoscut niciodată un om mai generos ca profesorul Marcel STOICA. Când am venit eu în Catedra de Cibernetică Economică asistent universitar stagiar în anul 1970, el era lector universitar. A predat un curs de simulare, dar imediat ce a apărut cursul scris de el, s-a desființat disciplina căci deveniseră foarte mulți tipi deștepți peste noapte.
În anul 1974 Marcel STOICA a susținut teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Studiul muncii prin metode de simulare,  coordonată de profesorul universitar Ludovic TOVISSI.

Am observat că în acele vremuri se crease un curent în virtutea căruia oamenii care erau periculoși, erau înlăturați din catedră, spunându-li-se că nu au nicio șansă de promovare. Și cu Marcel STOICA tot așa s-a întâmplat, căci într-un an am aflat că el s-a mutat la Catedra de Eficiență Economică a Investițiilor, unde a evoluat excepțional, căci șeful de catedră de acolo era un adevărat manager, care știa să aprecieze adevăratele valori.

Marcel STOICA m-a impresionat prin faptul că a dezvoltat o serie de teorii plecând de la mulțimile vagi, a ajuns la o teorie a mulțimilor subtile, unde el a scris foarte multe articole. Când împreună cu Claudiu HERȚELIU am lansat revista JAQM, în numărul 1, vol. 3 din 2008, paginile 106 - 107,  am dedicat un articol profesorului Marcel STOICA la a 75-a aniversare.

Profesorul Marcel STOICA a scris multe cărți valoroase, singur sau în colaborare, lucru care m-a impresionat, căci indiferent care au fost vicisitudinile vremurilor, el nu s-a lăsat doborât și a mers mai departe, mai hotărât și mai bun de fiecare dată. El a scris cărți în colaborare cu Marin ANDREICA, Florica LUBAN, Ion IONIȚĂ, Ion VĂDUVA, Ioan ODĂGESCU, Camelia RAȚIU-SUCIU, Mihai BOTEZATU, Iacob CĂTOIU, Radu POPESCU, dar și cu alții. Marcel STOICA s-a dovedit a fi un om de echipă, iar cercetările sale evidențiază prin complexitatea lor această latură specială.

(18 februarie 2023)

CSIE'50 - Cursul de simulare

Mă aștept acum ca din lipsă de documentare, din dorința de a arăta unii că ei au avut  prioritate sau pur și simplu din orgoliu, să văd pe undeva că la Cuca Măcăii s-a ținut primul curs de simulare în perioada preistorică, chiar imediat ce mai muțoiul s-a dat jos din copac. Sper să nu se producă așa ceva din moment ce voi scrie aceste rânduri și voi arăta că primul curs de simulare s-a ținut în ASE la Catedra de Cibernetică Economică și titularul acestuia a fost profesorul Marcel STOICA, cel pe care revista Journal of Applied Quantitative Methods, vol. 3, n3. 1, pp 106, l-a omagiat în anul 2008 cu ocazia împlinirii a 75 de ani de viață, prin articolul scris de dr. Gheorghe NOȘCA.

Profesorul Marcel STOICA a plecat la Catedra de Eficiență Economică a investițiilor din cauza unui personaj obtuz, care avea protejații și turnătorii lui și pe toți ceilalți căuta să le arate că n-au nicio șansă de a promova. Cursul de simulare predat de Marcel STOICA era complet, alcătuit după reguli occidentale, cu teoria generării numerelor pseudoaleatoareie, cu fire de așteptare, cu limbaje de simulare, adică tot tacâmul, căci profesorul era un amestru când se apuca să facă ceva. După plecarea sa, au încercat unii, dar fără succes să continue. După dezastrul rezultat din unificarea ciberneticii cu planificarea, s-a găsit prilejul de a scoate disciplina de simulare. Au mai apărut unele cursuri rărzlețe de simulare pe la diferite alte discipline, căci subrutinele de generarea numerelor pseudoaleatoare uniform distribuite făceau deliciul operațiilor de deplasare a biților spre stânga sau spre dreapta la aplicațiile de la limbajele de programare unde erau implementate instrucțiuni de tip SHR și SHL. În alte cazuri, utilizarea subrutinei RANDU de la IBM spre FELIX C256 necesita un artificiu la transmiterea de parametri și era de-a dreptul picantă explicația acelei constante drăgălașe. Deși calculatorul IBM a venit și cu compilator de limbaje de simulare, nu s-a predat așa ceva că se preda copios planificare descriptivistă până la obscenitate. În schimb, a apărut cartea  "Simularea proceselor economice", avându-i ca autori pe  Ion Vaduva, Ioan  Odagescu, Marcel Stoica, la Editura Tehnică, Bucuresti, în anul 1983, având 284 pagini. Tot prin 1986 a apărut lucrarea  "Simularea sistemelor" elaborată de o echipă formată din Gheorghe DODESCU, Ioan ODĂGESCU, Ștefania SCHIANU și Pavel NĂSTASE, publicată la Editura Militară din București. Să se rețină: despre simulare s-a scris și s-a lucrat serios în Catedra de Cibernetică Economică înainte de 1989, să fie clar!

(10 mai 2017)