Taraful de la Vărbilău a cântat la Fundata

În seara zilei de 30 septembrie 2025 la Resortul din Cheile Grădiștei Fundata, am avut plăcuta surpriză să ascult Taraful  de la Vărbilău, cel despre care am scris un articol în 18 decembrie 2016. Pe cartea de vizită a tarafului scrie Taraful Ion a'lu BARBU și se găsește pe FACEBOOK după numele Ionel BARBU. Eu știam acest taraf din vremurile în care solistă era Maria RADU, care cânta și la acordeon. La Fundata taraful aa vut solistă o tânără cântăreață care și-a făcut meseria cu un repertoriu pe care-l întâlnim la toate nunțile unde boxele te lovesc cu bașii lor în plex și în creier.

Pe o scară de la 1 la 10,  Taraful  de la Vărbilău a oferit un spectacol de nota 8,50. S-a cântat curat, îngrijit, profesional, dar nu a fost ceea ce am așteptat eu. Pentru mine, Taraful  de la Vărbilău înseamnă femeia cu acordeonul, care este un simbol, adică Maria RADU. Absența sa a contribuit major la diminuarea notei. EU CÂND SPUN Taraful  de la Vărbilău, spun cântece precum: Nevasta mea vrea la băi, Mi-a plecat nevasta iar,   Constantine, Constantine,  I-auzi ploaia-n jaluzele,   Trece timpul ca nebunul  Cântec despre „buget" Trece timpul ca nebunul,   Aveam o minge mica Foaie verde trei migdale,   La Piteşti la cotitură,  Spune, spune pui de corb,  Soarele de dimineaţă. Este adevărat că publicul de azi cere altceva, dar nu întotdeauna publicul le știe pe toate și de aceea artiștii trebuie să mai ofere și ei cântece dintre cele mai frumoase, de care publicul probabil nici nu a auzit.

Tinerii de odinioară, pensionarii de azi, care au fosrmat marea majoritate a publicului, au ascultat cântecele și au dansat până în miez de noapte, ceea ce, cum zicem noi, a făcut toți banii. Taraful  de la Vărbilău face toți banii, cum zicem noi când suntem mulțumiți de muzica pe care o livrează un taraf.

Mi-aș dori să văd acest taraf ca participant la Festivalul tarafurilor de la Tismana, căci este un taraf reprezentativ, mai ales că violonistul are studii superioare, ceea ce înseamnă că știe să treacă prin filtrul tehnicilor muzicale ceea ce a învățat de la înaintașii lui și chiar să rafineze unele aspecte ale cântecelor vechi, asigurând trecerea peste ani a muzicii vechi lăutărești, acum când există nenumărate forme de conservare a acestei muzici, cu sunet, imagine, comentarii.



(05 octombrie 2025)

Promoția 1980 a Facultății de Cibernetică

Duminică 28 septembrie 2025 de la ora 10:00 a început în Aula Magna a Academiei de Studii Economice întâlnirea de revedere a absolvenților Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din promoția 1980, după 45 de ani de la absolvire. Când cei din sală erau studenți eu eram fie asistent universitar, fie lector universitar, căci în vremea studenției lor din anii universitari 1976 - 1977 și 1977 - 1978 am ținut seminarii ca asistent universitar, iar în anii universitari 1978 - 1979 și 1979 - 1980 am ținut și cursuri de pe poziția de lector universitar. Lucram la disciplinele Limbaje de programare și Programe aplicative. După 45 de ani, evident nu am recunoscut pe niciunul dintre absolvenți în afara profesorului Ion SMEUREANU cu care am fost coleg de catedră, a profesorului Ioan ROXIN care a lucrat în Franța și cu care ne vedeam la Conferința Internațională de Informatică Economică, a fostului meu student Gabi ZOICAȘ cu care am ținut legătura tot timpul pe fostul absolvent Gheorghe MOCANU, pe care-l știam de la televizor de la celebrele concursuri de cunoștințe generale din TVR unde devenise o adevărată vedetă, pe fosta absolventă Mihaela CONSTANTINESCU la al cărei concurs de titularizare pe un post didactic am participat ca membru în comisie și evident pe soția lui Ion SMEUREANU, Cornelia. Din aproape în aproape, am stat de vorbă și cu alți dintre foștii absolvenți și mi-am reamintit de unii dintre ei, mai ales pentru faptul că unii dintre ei au participat la o sesiune națională a cercurilor științifice studențești organizată de Universitatea Al. I. CUZA de la Iași, unde ei au avut prestații de excepție. Știu că ne-am întors de acolo cu premii și cu diplome, care au reprezentat un succes foarte mare, căci ei au fost în compania studenților de la facultățile de matematică și de la facultățile de calculatoare din țară, ceea ce era un lucru deosebit de important pentru studenții Facultății de Cibernetică.

La ședința din Aula Magna, fosții absolvenți, acum oameni trecuți de 65 de ani au prezentat carierele lor și rezultatele profesionale, dar și faptul că aveau copii și nepoți, ceea ce a reprezentat încununarea unei vieți duse cu capul sus de către niște profesioniști de excepție, care au fost selectați printr-un examen de admitere cu două probe scrise de matematică și o probă scrisă de fizică, dar și cu examene de mare dificultate în timpul studenției, ceea ce i-a făcut să fie cu o calificare deosebit de cerută pe piața muncii.


(01 octombrie 2025) 

Reparați șandramaua care stă să cadă?

Dacă vreți să reparați șandramaua care stă să cadă costurile vor fi imense și rezultatul va fi tot o șandrama care va sta să cadă. De aceea trebuie dărâmată șandramaua, făcut un plan pentru o nouă construcție și trebuie făcută fundație solidă și începută construcția, pe noi principii, căci o lume nouă se construiește după noi principii, cu oameni noi.

Nimic nu trebuie peticit. Nimic nu trebuie sprijinit pentru a nu se dărâma, ci trebuie luat totul de la zero și construit totul cu mână de meseriaș, aaș fel încât să avem o construcție care să dureze milenii, nu câțiva ani, cum ar crede unii, care sunt obișnuiți să facă lucruri de mântuială.


(29 august 2025)

Planificarea internă în facultăți și lipsa planificării la nivel macroeconomic

În vremurile când eu eram student, profesoara de economie politică a capitalismului vorbea despre haosul din economie din lipsa planificării la nivel național, în contradicție cu planificarea extrem de riguroasă din interiorul întreprinderilor. Profesoara mea spunea că numai economia socialistă rezolvă contradicția dintre planificarea riguroasă din întreprindere și haosul din economia națională, pentru că în economia socialistă există planificarea la nivel național și planificarea în interiorul întreprinderii și planul întreprinderii este rezultatul defalcării planului de la nivelul economiei naționale.

În facultăți se pornește de la:

- planurile de învățământ ale specializărilor facultății,

- numărul de cadre didactice cărora trebuie să li se asigure normele,

- fondurile alocate de minister,

- estimările numărului de candidați care ar veni la facultate,

- resursele estimate ale familiilor pentru studenții de la taxă.

Interesează puțin sau spre deloc capacitatea pieței forței de muncă de a absorbi absolvenții pregătiți, după terminarea studiilor. Numai așa se explică explozia apariției unor specializări, care atrag prin denumire și prin ambalajul frumos cu care sunt împachetate planurile de învățământ, dar care pregătesc specialiști care nu-și găsesc locuri de muncă în piața forței de muncă și sunt obligați să profeseze în domenii numai după ce termină cursuri de calificare de scurtă durată sau se califică la locul de muncă.

Există facultăți ceva mai ușoare, pe care tinerii le abordează pentru a avea certitudinea că obțin o diplomă, în speranța că vor profesa la un loc de muncă și vor fi asimilați cu ceva mai multă bunăvoință ca absolvenți de studii superioare. Există facultăți precum medicina, arhitectura, informatica, matematica, robotica, calculatoarele, contabilitatea, construcțiile, cibernetica, unde nivelul de dificultate este cu mult mai mare decât la alte specializări, dar efortul cerut determină o autoselecție a celor care le urmează, iar după absolvire, riscul de a nu lucra în profesia pentru care s-a pregătit absolventul este zero, totul depinzând de cel care dorește să lucreze în meseria pentru care și-a tocit coatele pe băncile facultății. La aceste facultăți numărul de locuri este redus pentru că este urmărită calitatea candidaților, condițiile de asigurare a procesului didactic, iar planificarea din interior depinde de resursele facultăților și nu de o așa-zisă nevoie socială imaginară, dictată de asigurarea unor salarii peste limitele  decenței acceptate. În cazul acestor facultăți există o discrepanță uriașă între ceea ce se planifică în interior și deficitul de absolvenți pe care economia reală îl resimte în mod concret, deși planificarea macroeconomică dacă ar exista, tot nu ar rezolva problema pe termen scurt, căci există autonomie universitară.


(02 august 2024) 

Nu pui proștii să facă digitalizare

Digitalizarea este altceva. Digitalizarea nu este procesul prin care ceea ce se făcea fără computer se preia mecanic și se reproduce folosind computerul. Acum că s-au dat facilități pentru cei ce lucrează în domeniul informaticii, toată lumea vrea să lucreze în acest domeniu, chit că nu știu meserie și nici nu au calitățile intelectuale de a exersa în domeniul informaticii. Se știe că informatică se face la:
- facultățile de matematică - informatică,
- facultățile de calculatoare,
- facultățile de informatică economică,
- și atât.
Cine finalizează studiile la una dintre facultățile enumerate de mine mai sus trebuie să fie o persoană dotată cu multe calități, căci acolo se susțin examene deosebit de grele, care nu sunt de nasul oricui. Proșii care se dau informaticieni, sunt indivizi cărora nu le-a plăcut cartea, dar care au o părere prea bună despre ei, ca orice prost și care cred că auzind în stația de tramvai vorbindu-se despre niște concepte de ultimă oră din domeniul informaticii, ei chiar cred că stăpânesc tehnologiile domeniului respectiv și au la degetul lor cel mic cunoștințele de a dezvolta aplicații informatice extrem de moderne. În realitate, proștii oferă soluții:
- proaste,
- incomplete,
- primitive,
- întortocheate,
- absurde.

Dacă accesăm o aplicație oarecare, ar trebui să ne descurcăm din prima în ea și dacă acest lucru se întâmplă, înseamnă că a fost proiectată și realizată de un informatician meseriaș. Dacă aplicația nu ne dă posibilitatea să ne rezolvăm problema din prima sau, cel mult din a doua încercare, a fost proiectată, realizată și implementată de niște ageamii. Există o caracteristică numită continuitate și informaticienii adevărați țin seama de ea, iar noi care am mai folosit aplicații informatice similare, vom ști să ne descurcă, căci această continuitate înseamnă că lucrurile similare au soluții similare și vom folosi cunoștințele acumulate de la alte aplicații să accesăm resursele noii aplicații, fără nicio dificultate. Continuitatea înseamnă să existe aceleași cuvinte pentru aceleași funcții și funcțiile să aibă butoane poziționate la fel, așa cum sunt la aplicațiile deja existente.

(17 iulie 20240

Lipsa catedrei fanion

Academia de Studii Economice are următoarele facultăți:
Facultatea de Administrație și Management Public, facultate care are Departamentul de Administrație și Management Public, deci denumirea facultății se regăsește integral în denumirea departamentului.
Facultatea de Business și Turism, facultate care are departamentul  Business, Științele Consumatorului și departamentul de Turism și Geografie, în denumirea fiecărui departament se află câte un cuvânt cheie din denumirea facultății.
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică are departamentul de Informatică și Cibernetică Economică, departamentul de Statistică și Econometrie și departamentul de Matematici aplicate. Cele trei cuvinte cheie din denumirea facultății se regăsesc în denumirile a două departamente.
Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune are departamentul de Contabilitate și Audit, departamentul de Informatică de Gestiune și departamentul de Analiză și Evaluare Economico-Financiară. Cuvintele cheie din denumirea facultății se regăsesc în denumirile a două departamente.
Facultatea de Drept care are departamentul de Drept, cuvântul cheie din denumirea facultății este preluat și în denumirea departamentului.
Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată are departamentul de Economie și Politici Economice și departamentul de Doctrine Economice și Comunicare. Doar un singur cuvânt cheie din denumirea facultății se regăsește în denumirea unui departament.
Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului are departamentul de Economie Agroalimentară și a Mediului și departamentul de Educație Fizică și Sport. Cuvintele cheie din denumirea facultății sew regăsesc în totalitate în denumirea unui departament.
Facultatea de Finanțe Asigurări, Bănci și Burse de Valori are departamentul de Finanțe, departamentul de Monedă și Bănci. Cuvintele cheie Asigurări, Burse de valori, din denumirea facultății nu se regăsesc în cuvintele cheie ale denumirilor de departamente.
Facultatea de Management are departamentul de Management și departamentul de Filosofie și Științe Socioumane. Un departament conține cuvântul cheie care definește facultatea.

Facultatea de Marketing are departamentul de Marketing. Departamentul conține cuvântul cheie care definește facultatea.
Facultatea deRelații Economice Internaționale are departamentul de Relații Economice Internaționale și departamentul deLimbi Moderne și Comunicare în Afaceri. Un departament conține toate cuvintele cheie care definesc denumirea facultății.
Facultatea de Bucharest Business School are o structură cu denumirea ce include toate cuvintele cheie ale facultății.

Am scris toate acestea pentru a arăta că facultățile din ASE au fiecare cel puțin un departament fanion, care preia un cuvânt cheie din denumirea facultății. Există un singur caz în care un departament preia în denumirea sa două cuvinte cheie din denumirea facultății și cuvântul cheie cu prima poziție din denumirea facultății este pe poziția a doua în denumirea departamentului. Totul s-a obținut în anul 2011 prin dispariția unei catedre prin absorbție, ca urmare a unui context nefericit. Lipsa catedrei fanion care dă esența facultății se resimte și acum după atâțea ani. Mă refer la fosta catedră de Cibernetică Economică. În plus, dacă spunem cibernetică, statistică și informatică economică avem senzația că numai informatica este economică, iar celelalte sunt oarecare, dar nici cibernetică, statistică și informatică economice nu sună bine, zic și eu.


(27 octombrie 2023)

Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității și Turism și Geografie

#REZIST: Teoria resetării

De ceva timp se vorbește în târg despre resetare. Eu am auzit pentru prima dată despre resetare în studenția mea de acum peste 55 de ani, când problema se punea la calculatoarele electronice. Exista termenul de setare și termenul de resetare. Era de fapt vorba de a pune o zonă de memorie pe o anumită valoare, adică un fel de inițializare de zonă de memorie cu o anumită valoare, de regulă zero. Resetarea era pe atunci un proces de a readuce conținutul zonei de memorie la valoarea considerată inițială, după ce s-au efectuat o serie de prelucrări. Era ca și cum la casieria de la o alimentară pui totalizatorul pe zero pentru a nu aduna la clientul următor și valoarea cumpărătorilor clientului precedent.

Ideea resetării nu este deci nouă și se traduce ca o reluare a unui proces de la zero. 

Resetarea clasei politice înseamnă schimbarea regulilor în care clasa politică își desfășoară activitatea. Unii văd resetarea clasei politice, ca pe o Mărie cu altă pălărie și care îmi aduce aminte de celebra replică din piesa O scrisoare pierdută cu să se modifice pe ici pe colo, dar să nu se schimbe nimic. Resetarea clasei politice înseamnă:

- schimbarea regulilor după care acționează politicienii,

- înlocuirea tuturor politicienilor cu figuri noi,

- asigurarea că nimic din ceea ce era vechi nu se păstrează.

În aceste condiții nu mai știu ce politicieni ar mai opta pentru resetarea clasei politice, din moment ce după resetare ei își pierd pozițiile. Toată lumea vrea schimbare, dar nu la ea în ogradă, ci în ogrăzile altora, căci așa e și bine și frumos.

Mai nou, acum se vorbește despre resetarea sexuală. Este un subiect cu mult mai delicat decât resetarea clasei politice, pentru că el vizează extrem de multe elemente din societate și societatea este foarte conservatoare, mai ales în zone care privesc sexul, viața sexuală, generațiile și mai ales transformările care se produc în acest domeniu fundamental al vieții noastre a tuturor. Și în cazul resetării sexuale este vorba de a schimba totul în abordarea problemei, în a lua totul de la zero, pe baze absolut noi, total diferite în raport cu abordările de acum un secol sau de acum 50 de ani. Este vorba de a schimba concepte, atitudini, definiții, abordări, practici, forme de manifestare concrete, toate acestea formând un tot unitar, pe care societățile conservatoare vor face tot ce le stă în putere pentru a amâna procesul sau pentru a nu-l derula niciodată, în numele unor reguli etice și morale deja împământenite.

Problema resetării trebuie privită ca proces de conștientizare a necesității efectuării unui salt calitativ absolut necesar în societate, pentru a depăși o etapă de stagnare care nu este deloc benefică bunului mers spre progres și spre dezvoltare. Este vorba de a realiza concordanța necesară între regulile după care se derulează procesele în societate și noile cerințe pe care le aduce în societate noile tehnologii, inteligența artificială ți însăți dezvoltarea ființei umane în noul context creat de tehnologiile IT și de cibernetică.


(04 iulie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion BĂRBUȚĂ

Pe Ion BĂRBUȚĂ îl cunoșteam din vremurile în care amândoi eram asistenți universitari. El era asistent universitar la Catedra de Sport, iar eu eram asistent universitar la catedra de Cibernetică Economică. Ne-am întâlnit la examenele de admitere când preluam fiecare dintre noi sarcini de supraveghetori de sală. Ne-am întâlnit în baze de practică agricolă, căci acolo mergeau să fie alături de studenții din anii mici de studii, asistenții universitari și cel mult lectorii. Practica agricolă nu era pentru conferențiari și cu atât mai puțin pentru profesori.

Asistentul universitar Ion BĂRBUȚĂ era o fire veselă, un om dinamic, o persoană care caută soluții, le găsește și le pună în practică. M-a impresionat la Ion BĂRBUȚĂ calitatea de a descâlcii situații complicate și de a aplana conflicte. Îmi aduc aminte de o bază de practică în care doi politruci iscaseră o furtună într-un pahar cu apă și Ion BĂRBUȚĂ, deși era doar asistent universitar, comparativ cu politrucii, a avut tactul și inspirația de a pune problema altfel și totul s-a terminat frumos, iar studenții implicați, care erau puși la zid, au plecat spre treburile lor și toată lumea era mulțumită.

După Revoluție nu l-am mai întâlnit pe Ion BĂRBUȚĂ, dar bănuiesc că a evoluat și el, așa c um am evoluat fiecare dintre noi. Am înțeles că în ASE s-au organizat niște săli de sport la subsolul clădirii vechi din Piața Romană 6 și acolo au fost aduse echipamente de toate felurile. Am mers să le văd și eu. M-am convins că omul sfințește locul. Mi-ar fi plăcut să-l întâlnesc atunci pe colegul meu Ion BĂRBUȚĂ, pe care îl prețuiam foarte mult pentru inițiativele pe care le avea căci el lucra cu studenții de la facultatea de Cibernetică și dacă facultatea avea echipă de fotbal, se datora lui Ion BĂRBUȚĂ, dacă facultatea avea rezultate la handbal, acestea erau în mare parte datorate lui Ion BĂRBUȚĂ. E mare lucru să pui suflet în ceea ce faci și Ion BĂRBUȚĂ făcea acest lucru.

Ion BĂRBUȚĂ a muncit din greu, căci așa au fost vremurile tinereților noastre, iar rezultatele s-au văzut. A făcut un doctorat. A urcat treaptă cu treaptă de la asistent universitar, la lector universitar, apoi la conferențiar universitar și a devenit profesor universitar în domeniul educației fizice și al sportului, unde nu este deloc ușor să ajungi profesor doctor, căci teza de doctorat nu se susține în ASE, ci la IEFS sau UNEFS cum se zice acum, ceea ce nu este treabă simplă, căci raportul cerere/ofertă este disproporționat la capitolul cerere, numărul conducătorilor de doctorat fiind extrem de redus. De aceea performanța profesorului Ion BĂRBUȚĂ este cu atât mai specială!

(28 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Sorina GRAMATOVICI

Pe când eram director la ministerul educației, am colaborat cu o echipă de informaticieni de la SIVECO și atunci l-am cunoscut pe matematicianul Radu GRAMATOVICI, care mi-a zis că soția sa, Sorina GRAMATOVICI este cadru didactic în Catedra de Cibernetică Economică. Abia după ce s-a desființat acea catedră și profesorii de acolo au mers în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE, în anul 2011, am cunoscut-o pe Sorina GRAMATOVICI. Ea este acum conferențiar în DICE și predă discipline de Cercetări operaționale, Simulare și Microeconomie.

Sorina GRAMATOVICI a scris mai multe lucrări dintre care enumer aici A brief introduction to operations research,  împreună cu Camelia DELCEA, publicată la Editura ASE București în anul 2021, On Duality for a Class of Multiobjective Continuous Programming Problems, articol publicat în anul 2002 în Analele Universității București, Duality for minimax fractional programming with generalized rho-invexity, articol publicat în Mathematical Report în anul 2006, Optimality conditions in multiobjective control problems with generalized invexity, articol publicat în Annals of the University of Craiova-Mathematics and Computer Science Series, vol 32, din anul 2006, dar și multe altele.

M-a impresionat la Sorina GRAMATOVICI rigoarea discuțiilor legate de materia pe care o predă și efortul pe care-l face pentru a răspunde exigențelor pe care studenții Secției de Cibernetică Economică din facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică o au având în vedere cerințele pieței forței de muncă de la noi, dar și din alte țări.

De câte ori am discutat cu Sorina GRAMATOVICI, m-a impresionat preocuparea ei de a-i vedea pe cei doi fii ai ei cu o pregătire foarte bună în timpul liceului, care să le asigure accesul la facultății de calitae, ca soluție sigură pentru un viitor ca lumea. Discutam și despre copiii mei care au terminat Facultatea de Calculatoare de la Universitatea Politehnică, facultate pe care eu o consider ca fiind cea mai bună.

(04 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Edmond NICOLAU

În studenție am avut câteva modele. Unul a fost profesorul Edmond NICOLAU. Am apreciat la profesorul Edmond NICOLAU:
- calmul cu care vorbea,
- cultura de excepție,
- faptul că vorbea vreo 5 limbi străine,
- modul degajat în care ținea cursurile,
- rigurozitatea demostrațiilor,
- diversitatea temelor abordate,

- punctualitatea cu care intra în sala de curs,

- claritatea expunerilor,
- ținuta sa impecabilă.
Se vedea că șeful cel mare al Facultății de Cibernetică și aici mă refer la Manea MĂNESCU, l-a ales pe profesorul Edmond NICOLAU care era un nume în domeniul ciberneticii, el publicare multe cărți pe acest subiect și era invitatul special la Congresul Mondial de Cibernetică.

profesorul Edmond NICOLAU intra în sală. Deschidea servieta și scotea câteva cărți în diferite limbi străine. Avea semne la ele. Începea cursul Scria pe tablă foarte ordonat. Din când în când apela la acele cărți și ne dădea citate importante ale unor autori de excepție, unii chiar laureați ai premiului NOBEL pentru econometrie. Cursurile profesorului Edmond NICOLAU erau cu adevărat evenimente pentru noi. Îmi aduc aminte că aveam profesori care veneau și citeau cursurile de pe foi sau le recitau căci le memoraseră. Profesorul Edmond NICOLAU își pregătea cursurile temeinic și când venea la sala de curs, preda cursul. El avea cursul în cap, nu capul în curs, așa cum erau ironizați cei ce țineau cursul citind de pe foi. Noi eram numai ochi și urechi. Scriam tot ce trebuia, dar îl urmăream pe marele Edmond NICOLAU fascinați, căci avea el ceva special și unic. Mă mândresc că la examenul de Cibernetică Economică susținut în fața profesorului Edmond NICOLAU am obținut nota 10(zece) și în carnetul meu de student se află semnătura marelui profesor în dreptul acestei note. Se zice că o poză face cât o mie de cuvinte. Eu zic doar că semnătura lui Edmond NICOLAU mi-a dovedit că sunt și eu în stare de ceva.

(15 ianuarie 2023)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Andrei Dominic GEREA

Andrei Dominic GEREA este acum un bărbat de 54 de ani.
Andrei Dominic GEREA a fost ales deputat pentru legislaturile 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-2020.

Andrei Dominic GEREA s-a plimbat prin partide precum PNL, PLR și ALDE.
Andrei Dominic GEREA este absolvent al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE, promoția 1997.
Andrei Dominic GEREA a fost ministrul energiei în intervalul 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015.
Andrei Dominic GEREA a fost ministrul economiei în intervalul 17 octombrie 2013 – 4 martie 2014.
Andrei Dominic GEREA m-a dezamăgit că în niciuna dintre inițiativele lui din cele 4 mandate nu apar cuvintele cibernetică, informatică sau statistică și au fost 21+20+24+27 inițiative legislative în cele 4 mandate...
Andrei Dominic GEREA m-a dezamăgit că nu are și el o lege care să-i poarte numele peste veacuri și de care generațiile să-și amintească faptul că dacă nu știu ce chestie există și ne miluiește, se datorează aplicării legii GEREA. N-a fost să fie.

(01 noiembrie 2022) 

Fabrica de modele

 De câte ori mă uit peste modele cibernetice, economice, matematice, construite cu furca, mă gândesc la versurile marelui Mihail EMINESCU:

E ușor a scrie versuri,

Când nimic nu ai a spune,

Înșirând cuvinte goale

Ce din coadă au să sune.

Tot așa este și în lumea celor ce construiesc modele cibernetice sau modele matematice sau modele economice sau modele tehnice. Pentru a construi un model se parcurge un ciclu format din etapele următoare:
- se studiază realitatea,

- se definesc ipotezele de lucru,

- se culeg date,
- se definește obiectivul,
- se aleg instrumentele,
- se stabilesc variabilele,

- se pun de acord variabilele cu datele culese,
- se construiesc inecuațiile, 

- se construiește funcția obiectiv,

- se identifică un algoritm pentru soluționare,

- se scrie software pentru implementarea algoritmului,

- se testează software,

- se verifică modelul,

- se rafinează modelul,

- se testează în producție,

- se reiau etapele dacă așteptările sunt înșelate,

- se implementează modelul,

- se utilizează modelul curent în producție,

- se dezvoltă elementele de reinginerie ale modelului.

Mulți nu procedează astfel. Fiind teoreticieni, consideră că orice construcție abstractă a lor este un model valabil și de aceea vin cu ipoteze de lucru simplificatoare care nu au nicio legătură cu realitate și modelele rezultate sunt de-a dreptul aberante. Alții aplică pur și simplu modele pe care le-au învățat în studenție sau despre care doar au auzit în stația de tramvai, ceea ce duce la soluții aberante, ridicole, compromițătoare.

Am cunoscut o fabrică de modele cibernetice. Am discutat cu respectivul, am căutat să văd dacă a aplicat etapele pe care le-am enumerat. Mi-a zis că el doar crează modele, alții având obligativitatea să le verifice. O fi și acest mod de abordare o soluție în procesul de modelare, dar știu din practică despre absurditatea abordării și niciodată nu am colaborat cu vreo fabrică de modele, căci nu mi-am propus să mă compromit.

(02 decembrie 2021)

Prognoza și impostura

Prin prognoză se obțin informații despre comportamentul probabil al unui fenomen. 
Se vorbește despre prognoza meteorologică. 
Se vorbește despre prognoza evoluției economiei naționale.
Se vorbește despre prognoza dinamicii populației unei țări.
Se vorbește despre prognoza evoluției valului al IV-lea al pandemiei.
Se vorbește despre prognoza producției de porumb.
Se vorbește despre prognoza producției de petrol.
Se vorbește despre prognoza evoluției prețurilor la energie.
Orice prognoză are la bază:
- ipoteze de lucru,
- modele matematice,
- algoritmi de soluționare,
- software de implementare,
- metode de validare,
- modalități de interpretare,
- riscuri asumate.
Există și în aplicarea tehnicilor și metodelor de prognozare atât oameni corecți, bine documentați, profesioniști, cum tot atât de bine există multă impostură care se manifestă prin:
- utilizarea de metode și modele neadecvate,
- orientarea spre atingerea unui scop ocult,
- interpretarea eronată a rezultatelor eronate,
- propagarea de concluzii înfricoșătoare.

Am urmărit cu atenție prognozele aberante legate de valul al IV-lea al pandemiei și mi-am dat seama că există 100% impostură, căci a nu spune care sunt ipotezele de lucru și a scoate din burtă niște numere doar-doar pentru a impresiona, nu înseamnă a face știință. În domeniul pandemiei există modele sau dacă nu există, împreună cu medicii epidemiologi se construiesc modele mai simple sau mai sofisticate pentru a face prognoze decente, argumentate, credibile și mai ales care să folosească la ceva. Nu a fost cazul la noi, căci se anunțau undeva la peste 20.000 de infectați pe zi și la peste 1.000 de morți, ceea ce s-a dovedit eronat, însă diferențele mult prea mari îmi pun semne de întrebare legate de modelele și tehnicile de prognozare utilizate. Să nu uităm că este vorba de valul al IV-lea și că există suficientă informație din care să se învețe de la valurile al II-lea, al III-lea și chiar și de la primul val.

În 19 octombrie 2021 se discută despre o prognoză în care se spune că în următoarele două săptămâni vor muri 10.000 de oameni.

Două săptămâni = 14 zile

Dacă în 14 zile se prognozează 10.000 de morți, în medie pe zi ar reveni 714 morți.

Cele două săptămâni se referă la intervalul 19 cot. - 01 nov. 2021.

Datele oficiale:

19.10.2021 - 574 decedați

20.10.2021 - 423 decedați

21.10.2021 - 448 decedați

22.10.2021 - 357 decedați

23.10.2021 - 446 decedați

24.10.2021 - 389 decedați

25.10.2021 - 301 decedați

26.10.2021 - 523 decedați

27.10.2021 - 512 decedați

28.10.2021 - 415 decedați

29.10.2021 - 481 decedați

30.10.2021 - 413 decedați

31.10.2021 - 427 decedați

01.11.2021 - 322 decedați

TOTAL.       6.031 decedați

Urmărind datele oficiale publicate de MAI pentru intervalul specificat am adunat numărul decedaților și a rezultat 6.031, un număr față de cei 10.000 de morți prognozați de JURMA, mai mic cu 40%, ceea ce înseamnă că JURMA:

- are ipoteze de lucru neadecvate,

- utilizează modele de prognoză nepotrivite,

căci o eroare de astfel de dimensiuni este nepermisă, mai ales căci există informații legate de valurile precedente și măsurile de relaxare se cuantifică destul de riguros. Cred că dacă sunt reuniți niște matematicieni de la facultatea de Matematică, niște ciberneticieni de la facultatea de Cibernetică și medici de la Facultatea de Medicină, folosind algoritmi genetici în prognozare, se vor obține rezultate cu mult mai riguroase decât ceea ce oferă JURMA,  care de fapt este o vedetă pe placul televiziunilor care intră în orgasme multiple când apar informații care îi înfricoșează pe telespectatori.

(03 noiembrie 2021)

Interpretări originale

 Îmi place de mă omor faptul că noi avem interpretări originale la orice. Comunismul nostru original a fost cel cu societatea socialistă multilateral dezvoltată, care a însemnat:
- stat pe loc,
- sărăcie lucie,
- minciună cât cuprinde,
- aplauze și grandomanie,
- cultul personalității exacerbat.
A venit Revoluția din Decembrie și a aduc democrația originală cu:
- capitaliști de carton,
- lozinci periculoase,
- mocirleală generalizată,
- corupție endemică,
- jumătăți de măsură.

În vremea comunismului s-a dorit informatizarea cu reducerea numărului de birocrați, ceea ce a înspăinântat lumea de la ghișee. Nu s-a făcut nimic. Democrația originală a venit cu strategia dezvoltării societății informaționale, pe mai multe etape, dar fără bani, fără continuitate și fără a urmări finalități, nu s-a realizat mare brânză. Numai pandemia a reușit să bage groaza în birocrați și să determine accelerarea procesului de informatizare prin implementarea de aplicații care să-l facă pe cetățean să evite venirea în contact cu funcționarul de la ghișeu, deși totul a fost gândit ca funcționarul de la ghișeu să fie protejat de contactele cu cetățenii. Totul a mers până la un punct, când venirea relaxărilor în cascadă a generat scăderea ritmului de realizare de aplicații și acum ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, ghișeul, funcționarii și cetățenii trăiesc aceleași drame ca cele de dinainte de pandemie. Probabil valul al IV-lea să restarteze procesul de implementare de aplicații care să-l scutească pe cetățean de umilințele mersului la ghișeele instituțiilor statului corupt, inert și ineficient, pentru a-și rezolva problemele cotidiene.

(18 septembrie 2021)

Făcătorii de folclor

Acum, oricine are un telefon și o țâră de voce sau se crede că deține talent, cântă mai întâi cântecele altora și în loc să meargă prin sate să culeagă folclor vechi, se apucă și scrie versuri și face și muzică. Eu îl numesc pe acest nene sau pe această tantii făcător sau făcătoare de folclor.

Pentru a scrie versuri trebuie să ai:

- talent,

- cultură,

- trăire,

- răbdare,

- perseverență,

- luciditate.

Ceea ce vedem pe posturile Tv sunt numai asăecte caricaturale ce dovedesc:

- superficialitate,

- grabă,

- neglijență,

- arivism,

- incultură,

- antitalent,

- suficiență,

- mediocritate.

Comparați cântecele:

- Cine n-are dor pe vale, al Lucreției CIOBANU,

- Măria, neichii Mărie,  al Mariei TĂNASE,

- Fir de iarbă, al Mariei BUTACIU,

- Bună dimineața, nană,  allui Ioan BOCȘA,

cu porcăriile care se cântă acum drept folclor, dar care nu sunt altceva decât niște scremeri anemice, forțate, fără nicio valoare artistică, căci nu încorporează talent, simțire, diamante.

Este trist că și mari interpreți pun botul la astfel de producții și se lasă târâți în mocirla pseudofolclorului din dorința de a rămâne în mentalul colectiv al unui public prăbușit în sinele abrupt al nimicului. Va trebui să treacă mult timp până să crească nivelul de exigență al unui public avid de folclor autentic. MARX șui ENGELS ziceau că orice fenomen dispare datorită propriei lui dezvoltări. Și furia producțiilor fără valoare din folclor va duce la acel nivel de saturație. Când vezi aceleași femei tunate, când vezi aceiași burtoși cu gușulite și auzi aceleași versuri neghiabe, comuți, scade ratingul, devin neinteresanți și totul se reglează, căci și cibernetica acționează și în folclor, iar reacția inversă este devastatoare.

(04 aprilie 2021)

Primul meu articol publicat

Îmi aduc aminte cu mare plăcere cum în 1977 am reușit să public primul meu articol în Revista de statistică, referit prin:
Ion IVAN - Utilizarea metodelor statistice in construirea unui model de conducere a proceselor dintr-o sectie, Revista de Statistica, vol. 26, nr. 8, 1977, pg. 26 - 32 

(13 februarie 2021)

Mobilizare sau mobilezare

De vreo douăzeci și ceva de ani a apărut telefonul mobil. Acum se zice:

- dă-mi mobilul,

- aplicații mobile,

- folosirea mobilului,

- telegonia mobilă,

- comanda de pe mobil,

- informarea cu mobilul,

ceea ce arată că acest micuț echipament care este telefonul mobil, a intrat în viața noastră ireversibil, eficient și mai ales drăguș, cu voioșie și alert.

Noi folosim cuvintele informatică și informatizare. Cu primul definim un domeniu, cu al doilea definim procesele prin care informatica pătrunde în societate, în economie, în tehnică, în medicină, pentru a da soluții flosind computere, cu beneficii maxime pentru oameni.

Noi folosim cuvintele cibernetică și ciberneticare. Cu primul definim un domeniu, cu al doilea definim procesele prin care cibernetica pătrunde în societate, în economie, în tehnică, în medicină, pentru a da soluții flosind modelele și principiile cibernetice, cu beneficii maxime pentru oameni.

Noi folosim cuvintele roboți, robotică  și robotizare. Cu primul definim echipamente complexe, cu al doilea definim un domeniu tehnic ultramodern iar cu al treilea definim procesele prin care robotica pătrunde în societate, în economie, în tehnică, în medicină, pentru a da soluții flosind roboții și principiile roboticii, cu beneficii maxime pentru oameni.

Noi folosim telefonul mobil pentru a discuta cu prieteni, cu rude, cu oficiali de oriunde ne-am afla, dar și pentru a face plăți, pentru a face tot felul de tranzacții, pentru a trimite scrisori pe poșta electronică, pentru a face poze, pentru a viziona filme. Dacă pe vremuri de la cuvântul mobil a derivat cuvântul mobilizare pe care îl găsim în dex cu semnificația cunoscută de toată lumea, este greu de inventat cuvântul mobilică așa cum este informatică, cibernetică sau matematică, deși un echivalent ar fi dinamică. Totuși cred că pentru telefonul mobil se potrivește procesul de mobilezare, adică de penetrare a facilităților pe care le oferă telefonia mobilă în economie, în tehnică, în știință, în medicină. Așa cum există cuvântul sponsor care spune totul și care nu prea este de înlocuit fără a deveni ridicoli, tot așa cred că este corect să zicem mobilezare pentru tot ce se dezvoltă în jurul telefonului mobil, folosind resursele acestuia. Deci, există cu vântul mobil pentru a defini mai pe scutătură telefonul mobil. Va exista cuvântul mobilezare pentru a defini toate procesele în care telefonul mobil este folosit ca instrument pentru a soluționa probleme concrete de la distanță, doar printr-o apăsare de buton. Deja există așa ceva. 

Se deschide ușa de la garaj cu telefonul mobil.

Se fac tranzacții pe bursă cu telefonul mobil.

Se fac plăți de facturi în mod curent cu telefonul mobil.

Se stinge lumina în casă cu telefonul mobil.

Se trimit e-mailuri de pe telefonul mobil.

Cu siguranță că viitorul ne va rezerva multe alte surprize în care telefonul mobil dacă nu este chiar piesa principală, este elementul cheie care va fi parte dintr-un flux extrem de complicat, mobilezarea fiind inclusă alături de informatizare, cibernetizare și de robotizare într-o construcție extrem de complexă, dar până la urmă revoluționară pentru specia umană. 

(06 martie 2018)

Literatură timpurie de cibernetică

Trebuie vorbit de sincronism atunci când se analizează stadiul ciberneticii în general și stadiul ciberneticii economice în special, pentru că în România au existat dintotdeauna preocupări de studiu și de cercetare în acest domeniu. Stau mărturie lucrările elaborate de specialiștii de la noi, dar și traducerile unor lucrări de referință din literatura de specialitate internațională. Exemplific spusele mele cu următoarele cărți publicate la edituri din țara noastră.
Edmond NICOLAU, Constantin BĂLĂCEANU - Cibernetica, Editura Ştiinţifică, București, 1961, 492 pg
Norbert WIENER - CIBERNETICA sau stiinta comenzii si comunicarii la fiinte umane, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966, 272 pg.

Georg KLAUS - Cibernetica şi societatea, Editura Politică, București, 1966, 488 pg.
Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor discrete, Editura Tehnică, București, 1966
Oskar LANGE - Introducere in cibernetica economica, Editura științifică, București, 1967.

W. ROSS ASHBY - Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București, 1972, 343 pg.

Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor continue, Editura Tehnică, București, 1972, 328 pg
Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor hibride, Editura Tehnică, București, 1975, 303 pg

Manea MĂNESCU - Cibernetica economică, Editura Academiei RSR, București 1979,

Acum stadiul cercetărilor din cibernetică este deosebit de avansat pentru că această știință a pătruns în medicină, în agricultură și se concluzionează fără nicio reținere că nu există niciun domeniu fără abordarea sistemică specifică ciberneticii.

(19 februarie 2018)