Arta de a crea un erou: László TŐKÉS

Este un lucru foarte cunoscut: dacă un manual foarte bun este publicat de o editură în mii și mii de exemplare la a nu mai știu câta ediție, cei ce doresc să învețe îl vor folosi ca sursă de documentare și îl vor folosi ad-literam, fiecare după posibilitățile lui, acum, dar și mâine și poimâine, așa cum au făcut-o părinții și bunicii lor când au citit volumele din primele ediții.

Să ne aducem aminte cum au început evenimentele de la Timișoara din decembrie 1989.

Ceva mai înainte pastorul  László TŐKÉS a fost izolat.

S-a creat o emoție.

Au apărut informații și fotografii despre  cadavre abandonate într-un cimitir.

Emoția s-a amplificat.

Au început primele demonstrații de sprijin pentru pastorul  László TŐKÉS.

A intervenit armata.

A vorbit la televizor Nicolae CEAUȘESCU despre dezordini și despre factorii externi destabilizatori, mai exact agenturili.

Totul s-a transformat în revoluție.

Azi la Timișoara, mâine-n toată țara.

S-a lucrat după manual.

Au trecut 35 de ani. Între timp:

- s-au tipărit alte cărți,

- a apărut internetul,

- noile generații de specialiști sunt active,

-  László TŐKÉS este un model de erou,

- unele modele fac obiectul inspirației.

Oamenii cred în ciclicitatea unor evenimente, dar privesc doar ca simplii spectatori ceea ce se întâmplă în jurul lor, mai ales că nu-și închipuie că sunt trase la indigo. Există translații de colo-colo și nimic nu este identic azi, cu ceea ce s-a întâmplat acum 35 de ani, căci locurile sunt diferite, condițiile sunt diferite și se spunecă este vorba de aceeași scenă cu aceleași decoruri, dar cu alți actori și evident cu alți spectatori.



(08 decembrie 2024) 

Are cineva curajul să spargă buboiul?

Îmi aduc aminte de anul 1975, an în care a izbucnic marele scandal al admiterilor  în învățământul superior. Legenda zice că:
- la Drept era un secretar de partid care făcea jocurile și mânărea tezele candidaților, încât intrau acolo exact cine trebuia în raport cu accesul la omul puternic,
- la Politehnică era deja o industrie a celor care mânăreau admiterea în diferite moduri, căci numai așa s-a explicat exilarea unor profesori de acolo spre alte plaiuri la fel de mioritice pe termen limitat, desigur,
- la ASE a fost destructurată o rețea de falsificatori ai ierarhiilor valorice, din momentul în care milița și procuratura au intrat pe fir, deschizând cale unei alte echipe de  flămânzi, cu îndepărtarea celor îmbuibați care se plimbau lejer în Spania lui Franco, din moment ce aveau tot ce le trebuia.

Atunci a fost cutremur mare, care s-a lăsat cu trimiteri la pușcărie, cu îndepărtarea din învățământul superior și cu nenumărate sancțiuni pe linie de partid. Buboiul era mare, făcuse puroi urât mirositor și faptul că a spart s-a datorat unei întâmplări și unei evoluții firești a teoriei lui MARX și ENGELS cum că orice sistem dispare datorită propriei lui dezvoltări. În 1975 dispariția nu s-a datorat neapărat dezvoltării, ci mai degrabă neglijenței cu care făptuitorii operau din prea marea lor siguranță în ceea ce făceau.

Au trecut de atunci au trecut 49 de ani și cum la 50 de ani apare câte o răzmeriță, a sosit timpul să se întâmple ceva nou în mediul academic. Cum viața plină de banal și mediocritate din universități este caracterizată prin stagnare, acel ceva care a aprins fitilul unei mici revoluții s-a numit hărțuire și locul unde s-a aprins scânteia s-a numit SNSPA și așa cum Revoluția din Decembrie 1989 l-a avut ca punct de start pe pastorul László TŐKÉS, răzmerița din iulie 2024 l-a avut ca personaj principal de start pe profesorul universitar Alfred BULAI. Așa cum din revoluție atunci, acum totul se explică drept lovitură de stat, ceea ce vedem acum ca fiind un val de entuziasm în a demasca hărțuirea studentelor din universități, cu siguranță se va domoli din intensitate, căci toți cei care sunt puși să judece, dacă sunt bărbați, vor opera cu dublă măsură, căci corb la corb nu-și scoate ochii și solidaritatea masculină funcționează al naibii de eficient, exact acolo unde nu trebuie și exact atunci când nu e cazul.

Dacă rezultatul  detectorului de minciuni ar fi probă în instanță și dacă ar exista obligativitatea testării tuturor celor care activează în mediul academic, în toamna aceasta ar fi mari riscuri să se deschidă anul universitar din lipsă de profesori, iar temnițele s-ar umple instantaneu cu aceștia, căci canalul Dunăre- Marea Neagră este construit și un alt mod de folosire a intelectualilor nu se prea întrezărește.


(31 iulie 2024)

Românul care a schimbat România: László Tőkés

Mulți se vor întreba acum cu mirare nesfârșită, de ce enumer acum și aici pe László Tőkés ca fiind românul care a schimbat România. Trebuie să spun că în luna decembrie 1989 pastorul László Tőkés:

- era cetățean român,

- slijea întro biserică din România,

- avea enoriași timișoreni,

- a fost hărțuit de autoritățile române.

Îmi aduc aminte că se vorbea despre Napoleon că Revoluția franceză l-a inventat și că dacă el n-ar fi existat, tot ar fi apărut un tânăr cu alt nume care ar fi făcut ceea ce Napoleon a întreprins pentru Franța. El a fost o necesitate a istoriei zicea colegul meu Marx, așa cum bine zicea Zgonea despre colegul său Mihai Viteazu.

Nu voi face și eu greșeala aceasta, ci voi spune că László Tőkés este cel în jurul căruia s-au solidarizat timișorenii și de acolo a pornit scânteia care a aprins vâlvătaia în toată țara, vâlvătaie care a avut apogeul în ziua de 22 Decembrie 1989, pe care toată lumea o știe sub numele de Revoluția română. Deci, László Tőkés a fost personajul de la care a început totul, iar Revoluția din Decembrie 1989 este cea care a schimbat mersul istoriei în România, căci atunci comunismul s-a prăbușit, cred eu, pentru totdeauna, deși sunt foarte mulți nostalgici, dintre care foarte mulți nu erau născuți în momentul când a început Revoluția română.

Traiectoria lui László Tőkés a fost extrem de sinuasă și vor trece secole până când vor fi descifrate acele elemente care vor decoda pașii făcuți de acesta până a ajuns să fie membru al parlamentului European din partea Republicii Ungaria. 

Știu doar că l-am auzit spunând că limba română l-a asuprit, exact cum m-a asuprit pe mine cibernetica economică, făcându-mă să sufăr îngrozitor, ceea ce nu știu cum limba română i-a produs acel senitiment de asuprire, căci eu identificam cibernetica economică cu persoane în funcții de conducere care aveau comportament care chiar însemna asuprirea mea, în timp ce limba română era a tuturor și buni și răi și bogați și săraci și un popor nu are cum să asuprească o persoană, mai ales că poporul român chiar nu a avut în istoria lui niciun război de cucerire, care să se lase cu vreo asuprire. În firea lui poporul român este tolerant iar limba română este o limbă blândă, expresivă, acceptată și latină.

(09 martie 2020)

(09 martie 2020)