Un coleg de-am meu de la Catedra de Statistică Economică din ASE a avut curiozitatea de a face o analiză a doctoratelor care au fost susținute de-a lungul anilor în domeniul economic în București și din tabelele construite de el, a rezultat că după anul 2000 a avut loc o explozie a susținerii de teze de doctorat, ceea ce ar duce în mod normal la ideea că după anul acela s-a produs o iluminare instantanee a poporului și în mod normal cu atâția doctori în tot felul de specializări, ar fi trebuit ca activitatea de cercetare științifică să se dezvolte într-un asemenea ritm, încât țara noastră să fi fost inundată de descoperiri științifice fundamentale și de premii NOBEL, cum niciun popor n-a mai avut vreodată în istoria lui. Și totuși ceva nelolocul lui s-a produs, altfel spus, au derulat cicluri doctorale nenumărați nefericiți, care nici ei nu știau ce e de capul lor, în condițiile în care nici conducătorii de doctorat nu erau ce trebuiau să fie, din moment ce ștacheta exigenței a coborât nepermis de mult.
Legenda zice că un nene a fost solicitat să fie membru într-o comisie de analiză a unei teze de doctorat. Întâmplarea a făcut ca acest nene să aibă o memorie bună și să păstreze în biblioteca lui tezele de doctorat cărora le făcuse referat de apreciere în calitate de membru al comisiei. Citind acea teză, i s-a părut suspect că semăna cu o altă teză analizată de el cu ani în urmă. A căutat în biblioteca sa, a găsit ceea ce căuta și nu mică i-a fost surpriza să constate că teza care îi parvenise recent era identică cu teza susținută de un alt autor mai demult ca:
- titlu,
- număr de pagini,
- conținut,
- bibliografie,
- anexe,
adică bietul om avea în față aceeași lucrare în dublu exemplar, dar erau diferiți doar autorii. Legenda vorbește și de un scandal, dar nu vreau să dezvolt aici și acum subiectul, pentru că rostul meu este să răspund la întrebarea din titlul acestui articol.
Sunt îndreptățiți să facă un doctorat numai și numai cei care vor derula exclusiv activitate de cercetare științifică, în domeniul în care au elaborat teza de doctorat, fie că este vorba de cercetare științifică de dezvoltare, fie că este vorba de cercetare științifică fundamentală.
Sunt îndreptățiți să facă un doctorat numai și numai cei care vor derula activitate de cadru didactic în mediul academic, pe care o împletesc constant cu activitatea de cercetare științifică din laboratoarele departamentului unde lucrează ca profesori sau conferențiari sau lectori sau asistenți universitari și predau discipline strict legate de domeniul în care au scris teza de doctorat.
Sunt îndreptățiți să facă un doctorat numai și numai cei care vor derula în mod individual și constant activitate de cercetare științifică individuală într-un mediu pe care și l-au creat singuri, în prelungirea unor activități practice, fiind dotați cu calități speciale bazate pe creativitate și inventivitate, care de-a lungul timpului au obținut rezultate concretizate prin brevete de invenții aplicate cu succes în producție.
Ceilalți, fără calități reale dovedite de cercetători științifici, care din orgoliu fac doctorate, doar pentru a scrie pe cărțile de vizită că ei au titlul de doctor, vor derula stagii de tip munca în zadar, iar tezele lor de doctorat care nu au și o continuare în activitatea de cercetare științifică viitoare, sunt doar niște fructe stafidite care nu vor folosi la nimic, căci dacă chiar erau ceva de ele, autorii lor ar fi fost niște măreți cercetători științifici sau ar fi lucrat în domenii de vârf unde prin descoperirile lor ar fi adus un plus special tehnologiilor din secțiile de producție sau în proiectarea unor produse folosind principii sau materiale revoluționare, aș mai zice. Ca să facă teze de doctorat fără valoare științifică, încât diplomele în loc să le pună în ramă pe perete mai bine le-ar folosi ca hârtie igienică, mai bine timpul l-ar folosi altfel, corespunzător mediocrității care-i definește pe autorii unor astfel de teze de doctorat care formează gunoiul unor biblioteci care suportă orice.
(07 octombrie 2024)
