Trebuie să spun că am avut pentru stilouri nu o pasiune, ci o manie. Doream să am stilourile cele mai bune. Copil fiind am primit un stilou de la tatăl meu care avea o peniță cu un cursor și obțineam în acest fel posibilitatea de a scrie caligrafic dacă ridicam în sus acel cursor. Întâmplare a făcut ca fratele meu mai mic să ia stiloul și să-l ducă la școală, unde i-a fost furat.
Peste ceva timp, am cumpărat un stilou FLARO. După aceea am cumpărat u. stilou sovietic cu peniță ascunsă marca Leningrad. Pe acesta l-am pierdut. Am cumpăra un stilou chinezesc HERO cu peniță de aur, stilou de care am fost foarte mulțumit, pe care l-am păstrat și în studenție că era foarte bun. Îl încărcam cu cerneală dimineața și mă ținea toată ziua, având posibilitatea să iau notițe în cele mai bune condiții.
Când am ieșit pe salariu, am continuat să cumpăr stilouri, unele chiar foarte bune. Am cumpărat un stilou SHEAFFER, apoi un stilou Mont Blanc, apoi un stilou Pelikan, apoi un stilou cu peniță de aur în două culori, foarte mare numit Dacia cu care CEAUȘESCU semna decrete. Prin 1980 am cumpărat din URSS un stilou din aur de care eram foarte mândru, dar bucuria de a-l avea nu a durat foarte mult că mi-a fost furat de la catedră într-o zi, dând am ieșit din sală pentru un minut. Din acel moment nu am mai scris niciodată cu stilou, ci cu pix cu pastă de doi lei bucata.
Am avut stilouri Parker, Rotring, Faber-Castell, Waterman, dar de fiecare dată m-am întors tot la vechile mele pixuri cu pastă foarte ieftine, mai ales că unele dintre acele stilouri foloseau niște rezerve de care nu dispuneam exact când aveam nevoie. În plus, locurile unde eu trebuia să scriu nu erau așa de speciale încât gestul de a scoate un stilou și de a scrie cu el în văzul unor oameni care știau ce înseamnă a scrie cu un stilou de marcă, nu erau locuri cu astfel de caracteristici, ceea ce m-a făcut să nu risc să mai rămân fără un stilou bijuterie, pe care să fi dat o grămadă de bani.
Din plăcere, am dăruit stilourile mele nepoților mei pentru a avea și ei niște instrumente pe care le foloseau oamenii de dinainte de tablete, laptopuri și tastaturi virtuale, pentru a comunica între ei, dar și pentru a se da importanți, interesanți, distanți și mai ales convingători, dar găunoși în felul lor.
(12 mai 2023)
