Impozitul pe salariul celor din IT

S-ar crede că cei din IT sunt niște privilegiați din moment ce sunt scutiți de impozitul de 10% pe salariu.
În IT sunt salarii foarte mari, ce depășesc lejer 2.000 de euro. Mințile fierbinți, având baza de date a celor ce lucrează în IT, au posibilitatea să stabilească nivelul pierderilor la bugetul statului prin această scutire. Și cum este și de așteptat, cei proști, care sunt și cei mulți, se și gândesc cât de bine ar fi să se elimine acestă scutire.
- Ia, mai dă-i dracului de îmbuibați! Tot ei să profite?
Este ceea ce am auzit de la mai mulți finanțiști îmbâcsiți, care nu văd nici cât lungul nasului. Ei uită că în IT:
- lucrează forță de muncă de top,
- oricare itist are loc de muncă în Occident de 3 sau 4 ori mai bine plătit,
- firmele de IT plătesc impozite cu mult peste acea scutire de ipozit,
- digitalizarea nu se face cu tâmpiți ci cu itiști.
Prin anul 2005 se discutat tot de eliminarea scutirii de impozit. Atunci vreo 5 din foștii mei studenți cu care țineam legătura au și plecat instantaneu în America și nu s-au mai întors, căci au primit viză de muncă fără nicio problemă. Acum, de când se vântură aceeași idee, l-am întâlnit pe stradă pe un tinerel aici în mahala și omul are deja aranjat totul să plece într-o săptămână în Olanda. S-a plictisit să stea cu sabia lui Damocles deasupra capului, căci pentru el 300 de euro nu este o sumă de neglijat, căci salariul său e de 3.000 de euro și omul are cheltuielile lui. Se felicita că nu și-a făcut casă aici.
Mi-am adus aminte de lozincile din anii 1990: 
Moarte intelectualilor!
Noi muncim, nu gândim!
Au trecut 32 de ani de la Revoluție și noi nu am evoluat deloc. În loc să gândim corect și să căutăm căile de a progresa, ne batem singuri cuie în talpă și credem că prostiile pe care le facem sunt culmi ale unei inteligențe extraterestre, neînțelese de cei din jur, din moment ce sunt respinse.

(17 noiembrie 2021)

Am fost contemporan cu matematicianul Marin VLADA

Profesorul matematician Marin VLADA a reușit să facă ceea ce nimeni din România nu a reușit să facă până la el. El a reușit să dezvolte proiectul ROINFO de mare complexitate, concretizat prin volume care să prezinte istoria informaticii românești. Până în momentul de față au apărut cinci volume. Proiectul ROINFO are planificată publicarea în intervalul 2018 - 2022 a unei serii de volume cu largă participare a tuturor celor care au dorința să contribuie la clarificarea principalelor aspecte legate de dezvoltarea informaticii românești.

Profesorul Marin VLADA a dispus de talentul necesar impliicării unui număr extraordinar de mare de persoane care au activat în zona informaticii teoretice sau a informatic ii aplicative în a scrie documentat despre activitățile și evenimentele la care au participat și care au dus la dezvoltarea acestui domeniu, știut fiind faptul că școala românească de informatică este o prezență specială prin specialiștii pregătiți în România,  atât în marile universități, cât și în marile companii care dezvoltă software.

Am avut ocazia să colaborez cu profesorul universitar Marin VLADA în cadrul proiectului ROINFO și am remarcat calitățile sale de excepție de a comunica, de a colabora și de a coordona activitatea deosebit de dificilă a construirii acelui conținut al volumelor, care să redea cât mai viu, întregul parcurs al istoriei informaticii românești, întrucât trecutul apropiat este extrem de dificil de transpus în capitolele unor volume care să redea cât mai fidel faptele, deciziile, efectele și acțiunile, așa cum au fost ele, nici mai frumoase, nici mai urâte, departe de patimi, orgolii și emoții.

(21 septembrie 2021)

Digitizare sau digitalizare?

Pandemia a accelerat dezvoltarea aplicațiilor informatice, din groaza birocraților de a contracta SARS COV 2, nu de dragul cetățenilor pe care ei aveau plăcerea nebună de a-i umili cu orice ocazie și cu orice preț. În noul context creat a apărut nevoia de a trimite pe poșta electronică sau de a încărca pe aplicații documente fotografiate sau scanate, căci o altă posibilitate precum poșta clasică nu mai este agreată.

Procesul de fotografiere, scanare și generare a documentului direct sub formă de fișier poartă generic denumirea de digitizare cum zic unii sau de digitalizare, cum zic alții. Ideea este să vedem care este forma corectă, căci e corect să zicem algoritme sau algoritmi pentru pluralul algoritm...

În dicționare apare pentru digitalizare transformarea semnalelor analogice în semnale digitale, altfel spus înseamnă a pune în corespondență informații definite îăn medii continue prin fragmentare, cu șiruri de numere. Se știe că sistemul RGB pune în corespondență culorile cu numere, reușind să construiască cam 16.777.216 nuanțe de culor dacă se lucrează cu codificări de 8 biți pentru fiecare dintre cele trei culori fundamentale. Apar foarte multe condiționări, mai ales cele legate de capacitatea de a se face conversiile, știut fiind faptul că totul este legat de senzori, de capacitatea de a capta valorile continue și de a realiza fragmentarea și punerea în corespondență astfel încât la derularea procesului invers, acela de redare, să nu existe diferențe semnificative între ceea ce a fost inițial și ceea ce a rezultat în procesul de digitalizare.

Limba engleză pornește de la cuvântul digit adică cifră și construiește verbele to digitize și to digitalize. Aici pe plaiurile mioritice este folosit conceptul de digitalizare, deși digitizare este un cuvânt mai scurt. Noi avem capitalizare, spitalizare, specializare, subtilizare, fertilizare și probabil din această cauză este mai plăcut să se folosească digitalizare în loc de digitizare. dacă s-ar vorbi de rădăcina  digital chiar că arătatul cu degetul nu prea are o legătură cu crearea de fișiere în care informația este stocată numeric.

(14 martie 2021)