Note de plată și decontări după cutremurul din Turcia

Lăcomia dezvoltatorilor din construcțiile civile a dus la dezastrul concretizat prin  prăbușirea a peste 25.000 de clădiri, dintre care unele au fost clădiri noi. Acum arhitecții, proiectanții constructorii, dezvoltatorii, sunt cei care trebuie să justifice cum de s-a produs acest dezastru.
Cu siguranță că:
- proiectele au fost greșite pentru a obține suprafețe atractive,
- materialele au fost necorespunzătoare pentru a duce la prețuri mici,
- condițiile false de vânzare au fost aparent generoase pentru a se vinde apartamentele.
Acum au ieșit la iveală toate neregulile și pentru toți cei care au greșit este momentul în care trebuie să achite nota de plată.
Am avut un prieten care s-a mutat într-o vilă care a luat-o la vale fără să fie vreun cutremur. Am înțeles că prin Chitila un bloc s-a rupt în două fără mișcări telurice. Și la noi s-au făcut construcții de mântuială. Nici nu vreau să mă gândesc cum va arăta orașul București după un cutremur de 7,4 grade pe scara RICHTER. Oricum, cutremurul din Turcia trebuie să fie o lecție pentru toată lumea și constructorii să fie cu mult mai atenți ce construiesc, din ce materiale construiesc și cât de durabile sunt clădirile pe care ei le înalță.

(12 februarie 2023)

De ce cad blocurile la cutremur?

Se știe cu mare exactitate cum se manifestă cutremurele. Sunt deja evaluări cantitative ale mișcărilor telurice, încât despre legătura cauză - efect nu mai încape nicio îndoială și aici mă refer la cauzele care au ca efect prăbușirea clădirilor la cutremur.

În continuare voi enumera cauze care determină prăbușirea clădirilor la cutremur, oferind răspuns la întrebarea din titlu.

În primul rând, nu se ține seama de gradul de seismicitate al zonei unde se face construcția, căci una este să fie un grad mic și construcția se gândește și se realizează într-un fel și cu totul altfel se pune problema dacă zona are grad de seismicitate mare, clădirea se gândește și se realizează cu totul altfel, căci adevărații specialiști trebuie să țină seama de acest factor.

În al doilea rând, structurile sunt neomogene, în sensul că parterul are o anumită configurație, iar etajele, fiecare au configurații diferite. Nu ar fi nimic grav dacă s-ar urmări din punct de vedere al rezistenței menținerea omogenității la întreaga clădire, adică stâlpii de rezistență să fie aceiași la toate nivelurile.

În al treilea rând, proporțiile spațiilor care definesc construcția trebuie să fie corelate, astfel încât să nu se producă fenomenul de fragilizare. Ca să dau un singur exemplu, să presupunem existența unui balcon suspendat cu mult prea mare în raport cu restul construcției sau existența unei piscine la ultimul nivel,  fără a ține seama de poziționarea în raport cu întreaga construcție.

În al patrulea rând, utilizarea de materiale de cu totul altă calitate decât cea specificată de proiectant și de cel care a făcut calculele de rezistență și aici mă refer la materiale de calitate cu mult mai slabă decât cea din specificații. Unii cred că au posibilitatea de a înlocui materialele din proiect cu altele de slabă calitate, dar folosind cantități suplimentare, cred că vor compensa. Realitatea este cu totul alta, căci crește rigiditatea construcției. 

În al cincilea rând, nerespectarea procedurilor de construire, eliminarea unor etape și executarea de mântuială a unor lucrări, vulnerabilizează clădirea.

La ora actuală lucrurile sunt foarte clare în legătură cu cutremurele și arhitecții dar și constructorii dacă le știu, trebuie doar să le aplice, pentru a se obține clădiri care să facă față unor cutremure. Și totuși nu este așa, multe dintre construcțiile relativ noi cad la cutremure, adică se prăbușesc. dacă sunt luat bob cu bob clădirile care s-au prăbușit la fiecare cutremur se va vedea ori că proiectul nu a fost bun, ori materialele folosite nu au fost de calitatea cerută, ori la execuție au fost sărite anumite etape. Toate se produc din simplul motiv că nicio clădire nu are carta ei, adică un document care să spună clar cine a proiectat-o, cine a construit-o, din ce materiale și ce s-a întâmplat cu clădirea de-a lungul timpului.

Acum se practică demolarea de ziduri chiar în blocuri și nu a oricăror ziduri, ci a zidurilor de rezistență. Plimbându-mă prin mahala, am văzut într-un bloc pe geam, căci era seară și lumina aprinsă, căci o cameră devenise prea mare, adică era demolat un perete de rezistență. Nu mai țin minte unde am văzut acest lucru, dar sunt tare curios dacă la un cutremur, blocul acela ar mai sta în picioare.

Tot așa, prin mahala, am văzut construindu-se clădiri cu 3 sau 4 niveluri, cu niște pereți groaznic de strâmbi și cu niște caricaturi de stâlpi de rezistență. Au fost făcute frumoase acele clădiri din tencuiala pereților. Cred că acele clădiri, ieftine, din inconștiența dezvoltatorilor au mari vulnerabilități. Carta construcției ar responsabiliza pe toți care participă la realizarea unor construcții, inclusiv a celor care dau autorizații de tot felul și după aceea ridică din umeri și fac pe necunoscătorii.


(11 februarie 2023)

Cutremurul și limba de lemn

Observăm că fiecare etapă are limba ei de lemn, formată din:
- cuvinte repetate obsesiv,
- șabloane ca asocieri de cuvinte,
- schimbări de ton,
- folosiri neadecvate de adjective,
- vocabular prea limitat.
În cazul cutremurului din Turcia, reporterii, dar și știriștii s-au întrecut în a folosi cuvinte prin care credeau ei că vor reda cât mai veridic realitatea, mai ales când unii reporteri de teren erau la fața locului. Se vede de departe că respectivii sunt lipsiți de:
- cultură,
- spontaneitate,
- orientare,
- viteză,
- diversitate,
- adaptabilitate,
- dinamism.
ca să aibă momente de respiro, folosesc cuvinte de legătură precum, doamnelor și domnilor, sau introduc cuvinte de legătură precum iată, atenție, așadar, deci, desigur, dar și altele la fel de neinspirate.

Mă așteptam ca în aceste momente de un tragism deosebit, reporterii de teren sau știriștii din studiou să dea dovadă de mai multă empatie și să-și crească debitul verbal, fără împiedicări nejustificate, generate de lipsa exercițiului de a relata live, de la fața locului, deși de multe ori au simulat transmisiile live, dar au fost înregistrați și textele le-au memorat, nefiind nimic spontan. se și vede cum din lipsă de inspirație, unii reporteri de teren, deși se află la un anumit obiectiv, se apucă să facă o serie de considerații generale despre evenimente trecute sau plasate în alte zone, chiar dacă sunt legate de subiectul în care sunt plasați.
(11 februarie 2023)

Limitarea efectelor cutremurelor e singurul lucru de făcut

De două zile toată lumea vorbește de cutremurele care au distrus orașe din Turcia și Syria. Echipele unor televiziuni transmit în direct reportaje de la fața locului. Sunt imagini impresionante, dramatice, dar cu așa ceva televiziunile își obțin atractivitatea și își capacitează telespectatorii.
Am văzut tot felul de abordări.
Unii vorbesc despre cauzele cutremurelor.
Unii vorbesc despre capacitatea de a prezice cutremurele.
Un individ din Olanda zice că el a prezis cutremurul din Turcia.
În opinia mea, a prezice un cutremur înseamnă:
- a spune cu cel puțin 15 zile că va avea loc cutremurul,
- a indica cu maximă precizie locul unde se va produce cutremurul,
- a da magnitudinea cutremurului cu cel mult 5% eroare,
- a nu da greș nici cât e negru sub unghie.
Este clar că așa ceva nu este posibil nici acum și nici în următorii 500 de ani. A prezice un cutremur cu un minut înainte de a se produce este acel element cu consecințe dintre cele mai dramatice datorate comportamentului haotic al populației aflată în stare de degringoladă. Nu vreau să descriu aici ceea ce înseamnă pentru oamenii dintr-un bloc cu 8 etaje și un singur lift să se evacueze în mai puțin de 50 de secunde, în ipoteza în care primele 10 secunde au fost folosite să ia bagajul și copiii și să iasă din apartament. Se știe că scările sunt cele mai nesigure elemente dintr-o construcție.
În opinia mea, singurul lucru inteligent la un cutremur este acela de a limita efectele și cel mai important aspect este prevenția efectelor. Ceea ce se întâmplă la cutremure este legat de:
- prăbușirea de construcții, deci trebuie realizate clădiri care rezistă la cutremure,
- crearea de locuri înguste pentru populație și trebuie evitate spațiile restrânse,
- modul de deschidere a ușilor prin interior și trebuie evitat acest sistem,
- lipsa de pregătire a comportamentului oamenilor în situații limită și ei trebuie educați.
Cine are inteligența de a-și pregăti poporul să limiteze efectele cutremurelor, acela va fi învingător în lupta cu stihia naturii numită cutremur. Deci în primul rând trebuie consolidate construcțiile fragile și construite numai noi structuri care să reziste la cutremure majore, iar acest aspect este soluționat tehnic. În al doilea rând, trebuie educată populația ca să reacționeze cu calm, respectând niște proceduri simple. În al treilea rând, totul se face preventiv, în timp, constant și cu perseverență, nu pompieristic, așa cum e azi.

(08 februarie 2023)

Prezicerea cutremurelor?

Cutremurele nu se prezic.
Deși vremea probabilă se prezice cu erori foarte mari, datele despre ceea ce a fost se culeg cu ușurință.
Cutremurele vizează adâncimi de zeci de kilometri.
Dacă noi pentru mișcările atmosferice de lângă noi nu suntem în situația de a face predicții, cu atât mai puțin vom avea posibilitatea de a face predicții legate de cutremure.
Cei care spun că prezic cutremure sunt cu mințile răvășite.
Nu se cunosc cauzele cutremurelor și în următorii 500 de ani nu se va cunoaște ceea ce se petrece la 100 sau la 200 Km sub pământ. Cine vorbește despre cauzele cutremurelor vorbește despre ipoteze, despre teorii, în niciun caz despre realități.

(07 februarie 2023)

Cum trebuie să ne apărăm de cutremure?

Cutremurele sunt cele mai dramatice evenimente din viețile oamenilor, căci aduc durere, disperare, moarte și semnele lor nu se șterg niciodată. Omul este prea slab să se lupte cu stihiile naturii, dar are inteligența de a se apărat în fața acestora.
În primul rând, trebuie să învățăm din lecțiile dure ale cutremurelor. Trebuie să analizăm ce construcții s-au prăbușit. Ce nu a fost bun la acele clădiri, ca pe viitor, când construim noi clădiri să nu repetăm greșelile, ci din contră să facem clădiri care să reziste la cutremure majore.

În al doilea rând, trebuie să vedem ce se întâmplă cu oamenii care au de suferit de pe urma cutremurelor și ce nu trebuie să facă aceștia, pentru a nu mai avea necazuri pe viitor.

În al treilea rând, trebuie să vedem cum trebuie să ne organizăm pentru ca prin activitățile pe care le derulăm să se minimizeze efectele cutremurului. Una este să existe echipe antrenate pentru căutarea victimelor și cu totul altfel se pune problema acțiunii unor amatori neinstruiți.

În al patrulea rând, trebuie asigurate resursele necesare astfel încât persoanele sinistrate să traverseze în condiții cât mai bune clipele grele de după cutremur și aici mă refer la corturi, alimente, paturi.

În al cincilea rând, trebuie constituite comandamente de urgență care să asigure în spitale condițiile preluării tuturor cazurilor de persoane accidentate după prăbușirea clădirilor.

În loc să se procedeze pompieristic și în loc să se dezbată aspectele neesențiale legate de cutremure, mai ales când au loc cutremure majore în alte părți ale globului pământesc, mai bine televiziunile noastre și decidenții s-ar așeza la o aceeași masă și s-ar pune pe treabă pentru a aloca resurse și pentru a instrui populația, după un plan sistematic, fără a căuta elemente senzaționale și fără a privi critic în urmă.

Nu trebuie să ne preocupe prognoza de cutremure, căci cutremurele viitoare nu sunt prevăzute, căci nu se cunosc cauzele de producere a lor.

Nu trebuie să ne văităm, ci trebuie să acționăm. Trebuie să avem provizii, trebuie să știm să ne comportăm în timpul unui cutremur și imediat după ce acesta s-a încheiat.



(07 februarie 2023)

Nu învățăm nimic, dar ne mirăm la cutremure

Nu învățăm nimic de la nimeni.
Ne mirăm că iarna ninge.
Ne mirăm că vara este foarte cald.
Ridicăm din umeri când trenul face la noi sub 50Km pe oră la noi, iar la alții face 300 Km pe oră.
Avem un stil absolut debordant de a vedea lucrurile, de a trăi și de a ne văita.
Acum se vorbește despre cutremurul din Turcia.
În loc să ne gândim să facem ceva ca efectele unui viitor cutremur major să fie limitate:
- criticăm pe Nicușor DAN,
- constatăm că nu au fost consolidate clădiri,
- vorbim vorbe fără niciun rost,
- nu construim clădiri care să reziste la cutremure de 8 grade pe scara RICHTER,
- nu educăm populația să se comporte eficient în caz de cutremur,
- abordăm subiecte în cel mai empiric mod despre cutremure,
- ne place latura spectaculoasă a cutremurelor.
Am admirat când un nefericit a spus că iarna nu-i ca vara, de parcă ar fi redescoperit apa caldă, iar noi până la el ne spălam cu sloiuri de ghiață.

(07 februarie 2023)