Crisa calității în educație

Pe lângă multe alte crize care se suprapun în educație, criza calității este cea mai importantă pentru că afectează grav procesele specifice educației.
Lipsa de atractivitate a domeniului educației din cauza salarizării și a perspectivelor modeste pe care le generează o carieră în acest domeniu, fac din educație un domeniu neatractiv pentru absolvenții de vârf din facultăți.
Sistemul de selectare a celor care devin profesori în școlile gimnaziale, în licee dar și în universități este extrem de deficitar, încât permite accesul la pozițiile de profesor a unor persoane care nu au:
- calitățile necesare de a lucra cu elevii și cu studenții,
- pregătirea necesară pentru a se prezenta în fața elevilor și studenților,
- dorința de autodepășire, atât de necesară menținerii în domeniul dinamic al educației.

Eu mă laud că în vremurile studenției mele am avut cu adevărat profesori dse la acre am avut de învățat.

Nu am să uit niciodată:

- cursurile de calcul economic ale profesorului Ludovic TOVISSI,

- cursurile perfecte de electronică ale profesorului Alexandru POPOVICI,

- cursurile de cibernetică economică ale profesorului Edmond NICOLAU,

- cursurile de programarea calculatoarelor ale profesorului Dragoș VAIDA,

- cursurile de sisteme de operare ale profesorului Nicolae RACOVEANU,

- cursurile de filosofie ale profesorului Ludwig GRUNBERG,

- cursurile de cercetări operaționale ale profesorului Constantin DINESCU,

- cursurile de statistică ale profesoarei Elena BIJI.

În mintea mea de student, profesorul era profesor. Nota pe care o acorda, era notă pentru valoarea soluțiilor oeferite de mine ca student și niciodată nu mi-a trecut prin minte să contest vreo notă.

Criza privind calitatea în educație a început imediat după Revoluția din Decembrie 1989 când s-a produs relaxarea criteriilor de accedere în licee și în facultăți, prin eliminarea barierelor legate de medii și de facultățile absolvite. Înrăutățirea statutului profesorului și rolul nefast al presei și televiziunii în demolarea prestigiului profesorilor, a făcut ca nivelul de calitate al actului educațional să se prăbușească ireversibil. Școala nu a ținut pasul cu noile tehnologii. Școala interzice utilizarea telefonului mobil și a calculatorului în examene, în loc să integreze aceste dispozitive. Este ca și cum ai interzice unui mecanic să utilizeze la strângerea șuruburilor o cheie dinamometrică pe motiv că îl ajută să facă o treabă de calitate.




(19 august 2025)

Manea MĂNESCU a preluat modelul american

Eu am scris multe articole despre Manea MĂNESCU, adică despre profesorul Manea MĂNESCU, omul care a fost șeful Catedrei de Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice, articole unde am căutat să lămuresc niște lucruri, doar pentru faptul că din 1970 până în 1989 am fost membru al acestei catedrei, iar profesorul Manea MĂNESCU a fost șeful meu.

Manea MĂNESCU era omul care știa ce înseamnă performanța, care aprecia valoarea autentică și care a demonstrat în practică faptul că a avea în jurul său pe cei mai valoroși specialiști din domenii de vârf, este cheia succesului acțiunilor pe care le va derula pentru a face din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, una dintre cele mai bune facultăți. Având în jurul său pe profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, Dragoș VAIDA, Mircea GRUMĂZESCU, Ludovic TOVISSI, Alexandru POPOVICI, Constantin IONESCU, Gheorghe VASILESCU și pe inginerii Ioan DUMITRESCU, Vasile BIȚĂ, Valeriu PESCARU și Grigore GRAMA, Manea MĂNESCU a reușit să preia modelul american conform căruia cercetarea științifică se face în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE, pentru că numai în laboratoarele de pe lângă o catedră există posibilitatea de a se face cercetare științifică, pentru că cercetarea științifică nu este o muncă funcționărească, ci presupune:

- absolvenți valoroși de facultate,

- activitate de documentare,

- derularea de cicluri specifice cercetării științifice,

- oameni dedicați muncii de cercetare științifică,

- criterii de performanță de înalt nivel,

- îmbinarea cercetării cu învățământul și producția.

După o vizită în USA, Manea MĂNESCU a realizat o structură asemănătoare, adică a creat o catedră pentru a asigura predarea disciplinelor de cibernetică, statistică și informatică, dar și laboratoare de cercetare științifică pentru crearea de sisteme informatice, pentru dezvoltarea de modele cibernetice și pentru a duce rezultatele cercetării științifice spre producție, prin intermediul contractelor de cercetare științifică încheiate între LCCE și diferitele fabrici și combinate de pe platformele industriale din țară.

Acest model s-a dezvoltat continuu, dar la un moment dat, mai precis după 1977, s-a produs infectarea lui cu elemente mediocre, provenind pe căi oculte, așa cum s-a întâmplat cu institutele de cercetări, care la un moment dat au devenit locuri călduțe pentru tot felul de personaje care aveau sprijin în structurile de partid ale timpului. Te trezeai că în laboratoare a apărut câte o figură nouă, care în niciun caz nu era un absolvent valoros de facultate sau un cercetător științific cu rezultate remarcabile, ci aflai că este nepoata sau nepotul cuiva, căci cercetătorii științifici valoroși existenți în laboratoare nu se sfiau să spună cu subiect și predicat ce și cum, ca lucrurile să fie clare, iar cei în cauză, nu se jenau câtuși de puțin.

După 1989 s-a încercat dezvoltarea de proiecte de cercetare științifică în catedre, cu finanțare națională sau din bani europeni, dar rezultatele sunt departe de ceea ce ar trebui să fie, datorită lipsei banilor, modului de organizare a competițiilor pentru obținerea finanțării și adaptării ineficiente a structurilor specifice cercetării științifice de înalt nivel la modalitățile din spațiul mioritic unde totul se relativizează balcanic.




(24 martie 2025)

Vocația de profesor universitar

Te naști sau nu te naști cu vocația de profesor universitar. În mintea mea, un om cu vocație de  profesor universitar este doar acela care:
- are stofă de profesor universitar,

- crează școală în jurul lui,

- gândește ca un profesor universitar,

- impune cel puțin o disciplină,

- știe să-și formeze un colectiv,

- are încredere în colaboratori,

- alege, nu este ales,

- are o cascadă de idei originale,

- coordonează proiecte finanțate,

- nu se târăște în voia sorții,

- nu este bântuit de răutăți și de vicii.

Am avut la viața mea modele de profesori universitari adevărați, care au dovedit reale calități de profesori universitari, care prin tot ceea ce au făcut și-au meritat și calitatea și titlul de profesor universitar. Ei au scris cărți deschizătoare de drumuri. Ei au coordonat doctoratele unor tineri deveniți peste ani personalități proeminente. Ei au fost modele prin conduita lor și prin colectivele de disciplină pe care le-au creat. Ei au avut soluții novatoare și au stimulat dezvoltarea tinerilor.

Am cunoscut și indivizi care s-au autointitulat profesori universitari, dar care nu și-au meritat această titulatură, datorită carențelor grave de care au dat dovadă în formarea de colaboratori, în condiționările impuse altora pentru derularea de procese și pentru că după ieșirea lor din scenă a rămas loc pustiit.

(31 mai 2023)

Șefii de promoție de pe vremea mea

 
Am avut marele noroc să-l cunosc pe primul șef de promoție de la Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, în persoana lui Valer ROȘCA. Într-adevăr,  Valer ROȘCA avea toate calitățile de șef de promoție, căci el a fost absolvent de facultate în anul 1969 și a devenit asistent universitar, apoi după ce și eu am rămas în învățământul superior, am fost colegi de catedră până în anul 1991 când el a plecat la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.  Șeful de promoție Valer ROȘCA prin evoluția lui ulterioară a confirmat, că acea calitate a fost una reală și el era cu adevărat cel mai bun dintre cei mai buni.

Valer ROȘCA a parcurs toate treptele academice și a devenit profesor universitar.

Valer ROȘCA a fost decan de facultate.

Valer ROȘCA a elaborat numeroase lucrări științifice și cursuri universitare.

Valer ROȘCA a primit medalia și diploma Grigore MOISIL acordată de Asociația INFOREC.

Șeful de promoție al seriei în care am terminat și eu facultatea a fost Ion VÂLSAN, un student eminent, care de departe era cel mai bun din seria noastră de studenți. După absolvire a confirmat înaltul său profesionalism. El nu a ales să lucreze în mediul academic, dar știu că la locul său de muncă a fost cel mai bun și a avut o evoluție profesională strălucitoare.

În anul 1971 a fost șefă de promoție Florica LUBAN, care a lucrat în Centrul de calcul al ASE și care a devenit profesoară universitară, fiind un nume de referință la catedra unde a activat. 

În anul 1972 a fost șef de promoție la Secția de Mecanizare absolventul Ion Gh. ROȘCA, devenit profesor universitar, cel care a fost ales rector al ASE în intervalul mai 2004 - martie 2012.

În anul 1973 a fost șef de promoție absolventul Octavian ȘĂRBAN, care a lucrat toată viața în informatică, având rezultate remarcabile.

Aici trebuie să menționez că profesorii Valer ROȘCA, Florica LUBAN și Ion Gh. ROȘCA au derulat stagii doctorale sub coordonarea eminentului profesor Ludovic TOVISSI.

Ar fi remarcabil dacă pe un perete al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică s-ar găsi la vedere numele șefilor de promoție, pentru ca toată lumea să știe că această facultate a dat economiei românești personalități de prim rang.

(04 mai 2023)

Profesori universitari excepționali

Încep să scriu despre profesorii universitari excepționali, căci eu am avut în studenția mea parte de astfel de profesori.

Un profesor universitar excepțional este acela care are o cultură remarcabilă.

Un profesor universitar excepțional este acela care nu se coboară în abordarea nimicurilor.

Un profesor universitar excepțional este acela care vede lumea cu totul altfel decât vulgul.

Un profesor universitar excepțional este acela care știe materia pe care o predă.

Un profesor universitar excepțional este acela care are darul de a exprima foarte clar ce gândește.

Un profesor universitar excepțional este acela care spune multe cu vorbe puține.

Un profesor universitar excepțional este acela care se face ascultat prin ceea ce spune.

Un profesor universitar excepțional este acela care primește respect pentru că oferă respect.

Un profesor universitar excepțional este acela care miroase a profesionist de excepție.

Un profesor universitar excepțional este acela care știe să te privească în ochi direct fără să clipească.

Un profesor universitar excepțional este acela care gândește profund înainte de a deschide gura.

Un profesor universitar excepțional este acela care intră în sala de curs imediat ce se sună de intrare.

Un profesor universitar excepțional este acela care iese din sală cu cursul terminat la sunet de clopoțel

Trebuie să mă laud, așa cum am spus, că am avut profesori excepționali și aici numesc pe profesorii Elena BIJI, Ludwig GRUNBERG, Ștefan MUSTĂȚEA, Edond NICOLAU, Alexandru POPOVICI, Nicolae RACOVEANU, Ludovic TOVISSI, Dragoș VAIDA. De la ei am învățat multe, pentru că ei mi-au fost modele și sunt foarte mândru că am avut de la cine învăța să fiu ceea ce am fost.

(02 mai 2023)

Teza de doctorat de pe vremea mea

N-am să înțeleg cum mama dracului ajunge la comisia de titluri academice o teză de doctorat plagiată. Tot timpul m-am întrebat:
- Ce a păzit conducătorul științific? El nu și-a dat seama că are în față o teză plagiată? Ce fel de conducător științific este acela pe care doctorandul îl duce de nas? Ce au păzit membri comisiei care au întocmit referate în calitate de specialiști în domeniu? Cum specialiștii din domeniu, care se presupune că sunt la zi cu literatura, să nu-și dea seama că au în față o teză plagiată?

Conducătorul științific al stagiului meu doctoral a gestionat până în cel mai mic detaliu:

- structura tezei mele de doctorat,

- modul de elaborare al capitolelor,

- soluțiile originale pe care le-am inclus în teză,

- capitolele tezei,

- pregătirea susținerii tezei.

Conducătorul științific al tezei mele de doctorat nu a lăsat niciun detaliu la voia întâmplării și de la început a condus stagiul doctoral la standarde foarte înalte, căci el era un om extrem de exigent și doctoranzii pe care și i-a ales erau oameni care au acceptat fără comentarii modul său de a lucrat.

Aveam pagini de imprimantă verso pe care scriam capitolele tezei și cu care mă prezentam la discuții cu conducătorul științific. Îmi notam tot ce trebuia să fac pentru viitor și numai după ce el era convins că aveam un capitol bun spunea să trec la următorul capitol. Deși lucram în învățământ, timpul alocat elaborării tezei de doctorat a fost de câțiva ani, zi de zi am rezervat câteva ore. De aceea nu am înțeles cum unii, care nu sunt deloc geniali sunt în stare să traverseze stagii doctorale ca vântul și ca gândul, ceea ce mă face să devin complexat, căci eu am făcut un doctorat î șase ani și am lucrat la teza de doctorat patru ani, de mă consider de cel puțin de 100 de ori mai tâmpit decât mulți dintre genialii dovediți ceva mai târziu în raport cu comparațiile mele, drept plagiatori notorii cu acte în regulă.

Mai am și acum un exemplar al tezei mele de doctorat. Chiar am început s-o scanez cu telefonul și probabil când o voi scana pe toată, o voi pune la mine pe portal, căci sunt tare mândru de ceea ce am realizat eu cu mintea mea de atunci, mai ales că fiecare pagină a tezei este nădușită la greu.


(01 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru TAȘNADI

Alexandru TAȘNADI este unul dintre absolvenții de vază ai Secției de Cibernetică Economică din facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, promoția 1974. 
Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de productie-stocare la o intreprindere industriala și coordonată de marele profesor universitar Ludovic TOVISSI, cel care mi-a fost și mie conducător de doctorat.

În intervalul 1974 - 1982, Alexandru TAȘNADI a fost asistent universitar.

În intervalul 1982 - 1989, Alexandru TAȘNADI a fost lector universitar.

În intervalul 1990 - 1991, Alexandru TAȘNADI a fost asistent universitar în ASE.

În intervalul 1991 - 1994, Alexandru TAȘNADI a fost lector universitar în ASE.

În intervalul 1994 - 1998, Alexandru TAȘNADI a fost conferențiar în ASE universitar.

Din anul 1998, Alexandru TAȘNADI este profesor universitar  în ASE, la vârsta de 48 de ani. 

Alexandru TAȘNADI a elaborat și publicat mai multe cărți dintre acre enumer: Econometrie - 2005, Economia socială de piață  - 1997,  Noua macroeconomie clasică împreună cu Claudiu DOLTU - 1997,  Mirajul neoclasicismului împreună cu Claudiu DOLTU - 2000, Universul teoriilor economice : vol. 1 împreună cu Bogdan TAȘNADI - 2001, Universul teoriilor economice : vol. 2 împreună cu Bogdan TAȘNADI - 2004,  Fundamente in teoria ordinii economice împreună cu Claudiu DOLTU - 1999, dar și multe altele.

În data de 23 martie 2022 Senatul ASE i-a conferit lui Alexandru TAȘNADI titlul onorific de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor sale în munca pe care a depus-o la formarea de zeci de generații de studenți din ASE.

Alexandru TAȘNADI m-a impresionat prin puterea sa de muncă, prin cultura sa și prin dorința de a aduce idei noi în domeniul activităților de cercetare pe acre le-a desfășurat cu o perseverență remarcabilă, toate concretizându-se prin cărți și articole deosebit de valoroase pe acre le-a pus la dispoziția specialiștilor. Eu sunt prieten cu Alexandru TAȘNADI pe Facebook și îi urmăresc opstările care sunt extrem de interesante, el fiind un om de vastă cultură și aici mă refer nu numai la domeniul economic.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Eugen PECICAN

Sunt mândru de faptul că sunt posesorul unei cărți oferite cu autograf de către profesorul Eugen PECICAN și este vorba de cartea Econometria pentru economiști, econometrie - teorie și aplicații, apărută în editura Economică în anul 2003, de 368 pagini. Autograful este datat 15.06.2004 și conține următorul text: Domnului prof. Ivan, susținător pasionat al econometriei, cu simpatie și apreciere, Pecican.
În anul 1974, Eugen PECICAN a susținut teza de doctorat de 261 de pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și coordonată de profesorul universitar Ludovic TOVISSI. Aici trebuie să mă laud și eu un pic. Profesorul TOVISSI a fost și conducătorul meu științific în stagiul doctoral, lucru de care sunt foarte mândru, că fac parte dintr-o echipă extrem de selectă de doctori ai săi.
M-a impresionat la Eugen PECICAN faptul că el și-a propus să studieze un domeniu și pe el a rămas, iar domeniul respectiv este econometria. Toto ce a publicat Eugen PECICAN conține cuvântul cheie econometrie. Voi exemplifica scriind aici titluri precum:  Econometrie - 1994,  Econometrie realizată împreună cu Ovidiu TĂNĂSOIU - 1989,   Modele econometrice realizată împreună cu Ovidiu TĂNĂSOIU, Iluzia IACOB - 2001,  Piața valutară, bănci și econometrie - 2000,  Econometrie : manual universitar destinat studenților ciclului I de licență - 2006, dar și multe altele.

Eugen PECICAN a primit titlul de profesor emerit pe 22 noiembrie 2017.

Când eram asistent universitar în catedra de Cibernetică Economică și participam la ședințele de catedră, l-am perceput pe colegul meu cu mai multă experiență Eugen PECICAN ca fiind o persoană apreciată de colegii din sub-colectivul lor de discipline, iar atunci când el lua cuvântul punea probleme extrem de importante și șefii îi dădeau dreptate.Vocea lui era puternică, era clară și avea vorbele apăsate, fiind foarte convingător și nu repeta niciodată o chestiune de două ori. Lumea știa bine ce are de spus Eugen PECICAN și înțelegea din prima, fără vreun comentariu, așa cum se întâmpla în cazul altor vorbitori.


(28 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Virgil NEGOIȚĂ

Doctorul în științe Virgil NEGOIȚĂ conducea un sector la Institutul de Cercetări în Informatică. Era un tip care-mi purta sâmbetele și făcuse el o regie, propunându-mi să merg la acel sector să-mi prezint teza de doctorat. L-am informat de conducătorul meu științific, acesta a fost de acord, dar mi-a spus că trebuie să mă pregătesc foarte temeinic, să nu fie nimic improvizat.

Am pregătit slide-uri, am repetat prezentarea în așa fel încât să fie totul coerent, clar și cursiv, căci îmi doream nespus de mult să nu fiu penibil, mai ales că mergeam într-o zonă specială, unde în sectorul cu Virgil NEGOIȚĂ erau mulți matematicieni cu doctorat și ingineri automatiști tot așa cu doctorat.

Am mers să fac prezentarea în ziua, la ora stabilită, am vorbit și după ce am încheiat, au avut loc dezbateri. Am observat niște persoane tinere, unele care chiar îmi fuseseră studente și susținuseră lucrarea de stat doar cu câteva luni mai înainte, că doresc să ia cuvântul. A început o avalanșă de critici, de puncte de vedere care loveau frontal și respectivele persoane își exprimau nedumeririle, nemulțumirile și nu se mai opreau din a mă critica. Probabil această atitudine i-a iritat pe cercetătorii cu vechime din sector, încârt aceștia au început să discute și să le pună la punct pe acele persoane tinere, dar critice în exces. Discuțiile au intrat pe făgaș normal și respectivii au apreciat efortul meu și au zis că ceea ce am prezentat este o teză de doctorat, deci sunt îndeplinite cerințele să o prezint în ședință publică. După ce s-a terminat totul în sala de seminarii de la ICI, domnul Virgil NEGOIȚĂ m-a invitat în biroul său și m-a atenționat că a existat o regie pusă la cale de cineva, iar domnul NEGOIȚĂ a dat și numele, dar a spus că el nu face jocul nimănui și s-a văzut că au existat niște marionete al personajului care și-a dorit să mă saboteze, dar nu a avut succes. Din acea clipă, mi-am dat seama că omul care e stăpân pe meseria lui, nu se va lăsa niciodată angrenat în jocuri mârșave, iar Virgil NEGOIȚĂ era omul cu realizări remarcabile în ICI, iar concluzia la care el a ajuns referitor la teza pe care am prezentat-o, m-a încurajat foarte mult și m-a făcut să fiu mai încrezător în forțele mele, mai ales atunci când ceea ce făcusem era muncit din greu 6 ani.

(14 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florica LUBAN

Pe Florica LUBAN o știu din Centrul de Calcul al ASE, căci ea era o prezență extrem de activă în proiecte pe bază de contract cu platformele industriale, cu articole în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, și cu comunicări la sesiunile științifice organizate în ASE și nu numai. Florica LUBAN era șefă de promoție de la Secția de Informatică Economică, facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, promoția 1971.

În 1980, Florica LUBAN a susținut teza de doctorat de 192 de pagini, intitulată Modele de optimizare a activitatilor economice din metalurgie și coordonată de profesorul universitar Ludovic TOVISS, cel care a fost și conducătorul meu de doctorat.

Florica LUBAN a publicat cărți din care enumer aici  Simulări in afaceri - 2005,  Modelarea proceselor economice in transporturi : Note de curs - 1997,  Sisteme bazate pe cunostințe in management - 2006,  Metode cantitative in management realizată împreună cu Marcel STOICA - 1998, dar și multe alte articole și comunicări la conferințe de specialitate.

Pe mine m-a impresionat Florica LUBAN pentru seriozitatea cu care a abordat toate problemele când lucra pe poziția de cercetător științific în  Centrul de calcul al ASE, dar și de pe poziția de cadru didactic la Catedra de Eficiență Economică a Investițiilor. ori de câte ori am întâlnit-o pe Florica LUBAN o vedeam preocupată de a soluționa o problemă, de a duce cartelele cu programele pe acre le-a scris pentru a fi rulate la calculator sau când prezenta o lucrare la un seminar științific la ea la sector. Trebuie să spun aici că Florica LUBAN este un nume de rezonanță în domeniul ei de activitate, căci profesionalismul ei o recomanda, pentru că numai un om cu calitățile ei, cu preocuparea de a fi mereu cu documentațiile studiate la zi, are recunoașterea echipei unde lucrează, echipă unde toți membri sunt de top ca profesioniști.

(10 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Lucian CROITORU

Lucian CROITORU, cel de la BNR, mi-a fost student. L-am cunoscut într-o bază de practică de la un IAS care era pe malul Dunării. Era un student la început de drum și s-a remarcat prin disciplină și prin muncă, în comparație cu mulți studenți din primul an care se manifestau zgomotos. Când ne-am revăzut după mai mulți ani căci eu aveam ore la studenții de ani mari, era acum un Lucian CROITORU schimbat, care avea un statut de student foarte bun. După terminarea Facultății de Planificare și Cibernetică Economică l-am mai văzut prin ASE pe fostul meu student Lucian CROITORU dar am schimbat doar câteva vorbe. După Revoluția din Decembrie 1989, întâmplător, l-am reîntâlnit pe Lucian CROITORU în secretariatul facultății de Cibernetică și era cătrănit că i se sugerase să-și schimbe conducătorul de doctorat. În ASE există vânătorii de studenți și de doctoranzi fie cu părinți pe poziții importante în stat, fie ei înșiși pe poziții importante precum deputați, senatori, miniștri, directori, primari, prefecți, iar Lucian CROITORU avea o poziție importantă în BNR. Am apreciat la el faptul că nu era de acord cu acea propunere, căci conducătorul lui științific fusese și conducătorul meu științific și sunt sigur că el știa că avea marea șansă de a fi coordonat de un mare profesor universitar, care știa foarte multe lucruri de modelare cibernetică.

În 1995, Lucian CROITORU a susținut teza de 278 pagini, intitulată Funcționarea economiei și măsurarea economică teză coordonată de profesorul universitar Ludovic TOVISSI.

El a mai scris cărți  precum  Macrostabilizare și tranziție - 1993,  Despre economie, cu si fara formule - 2017,  Politica monetara : ipostaze neconventionale - 2012,  Monetary policy : unconventional approaches - 2014,  Politica industriala a Romaniei din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana = Romania's industrial policy in light of EU accession scrisă împreună cu Corneliu RUSSU și Cornel TÂRHOACĂ - 2002, dar și alte cărți și articole.

El a fost o propunere de premier desemnat a președintelui Traian BĂSESCU de a forma un guvern în octombrie 2009, dar contextul de atunci nu i-a fost prielnic. L-am văzut ultima dată în noiembrie 2009 când a asistat când i s-a acordat șefului Mugur ISĂRESCU,  său Diploma și Medalia de Aur Virgil MADGEARU, dar aveam ore și nu am stat până la sfârșitul festivității, deși zicerile lui ISĂRESCU erau interesante, cu mult mai interesante decât le glăsuiește în medii mai largi, căci Aula Magna a ASE este totuși locul unde adevărurilor trebuie să li să spună pe nume. 

(02 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Petru GLÜCK

În vremurile când aveam un contract de cercetare încheiat într ASE și CIPA Rm. Vâlcea pe probleme de optimizare la producția de PVC, am avut marea surpriză să-l cunosc pe inginerul  Petru GLÜCK. Era un om nu foarte înalt, cu un halat alb și cu ochelari cu lentile groase. Vorbea cu mult calm și avea tact în a-și exprima punctele de vedere. El lucrase la o invenție care redusese de  opt ori durata de obținere a unei autoclave cu policlorură de vinil. Găsise un reactiv care realiza această reducere spectaculoasă. 

Inginerul Petru GLÜCK avea documentație la zi. Avea reviste americane, avea cărți, avea un calculator I 102. Tot ce avea acolo la CIPA Rm. Vâlcea depășea orice închipuire. Norocul meu a fost că l-am ascultat vorbind, căci dacă m-aș fi lăudat eu cu literatura de la București, cu tehnica de calcul de la București, precis dădeam cu bâta-n baltă, căci inginerul Petru GLÜCK avea totul la zi, în timp ce eu dispuneam de chestii vechi de 5 sau 6 ani.

Am stat de vorbă mult cu inginerul Petru GLÜCK și m-a impresionat că era un om modest la poziția sa de excepție în cercetare și sunt sigur că la București, în ASE dacă un individ ar fi avut un sfert din poziția sa, nu-i mai dădeai cu prăjina de nas. Când am discutat cu inginerul Petru GLÜCK am aflat multe din secretele cercetării, căci el era cu adevărat un cercetător temeinic, documentat, curajos și care avea metodă. Mi-a plăcut să-l ascult și să învăț de la el căci pe atunci eu eram un tip sun 30 de ani, în formare, mă consideram ca o sugativă, care asimilează cât mai multe și dacă am avut marele noroc să stau în compania unor oameni deștepți, am asimilat lucruri bune, care mi-au fost folositoare toată viața. Și inginerului Petru GLÜCK îi datorez dorința de a căuta dintre mai multe soluții, acea soluție care se dovedește a fi cea mai bună în raport cu cel puțin trei criterii de performanță. 

(23 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tudorel ANDREI

Tudorel ANDREI este profesor universitar la Departamentul de Statistică și Demografie.

Tudorel ANDREI este absolvent al facultății de Planificare și Cibernetică Economică promoția 1989.

Tudorel ANDREI a absolvit în 1999 un master la Universitatea din Toulouse.

În anul 1996 Tudorel ANDREI a susținut teza de doctorat de 175 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice, sub conducerea profesorului universitar Ludovic TOVISSI.

Tudorel ANDREI este autor sau coautor al unor lucrări de specialitate din care enumer aici  Statistica si econometrie, publicată la Editura Economică în anul 2003,  Econometrie, publicată la Editura  Economică în anul 2008,  Aplicații in econometrie, Publicată la Editura Economică în anul 2009,  Econometrie, publicată în anul 2017 la Editura Economică, dar și multe alte articole publicate în reviste de specialitate cu mare impact, ISI clasificate. În online există pe Wikipedia un articol complet care dă lista cărților și  articolelor publicate de el.

Din anul 2013, la vârsta de 48 de ani,  Tudorel ANDREI este președinte al Institutului Național de Statistică - INS.

M-a impresionat la Tudorel ANDREI că este un om de acțiune. El nu vorbește mult. Are idei foarte clare și ce-și propune să facă, face așa cum scrie la carte. Cine are curiozitatea, va vedea că lucrările tipărite de el în diferite edituri, sunt lucrări care au 480 pagini sau 400 pagini sau 752 de pagini, adică sunt lucrări temeinice, unde autorul s-a aplecat asupra problemei și a aprofundat-o, mergând până la cele mai mici detalii, căci îi permite orientarea sa spre lucrurile riguroase pe care econometria le impune.

(21 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ladislau GASPAR

Ladislau GASPAR mi-a fost coleg de grupă în studenție. Am rămas într-o relație foarte bună. El a fost repartizat la ICI și de acolo, chiar în primii ani de muncă, a mers la o specializare în Franța pentru a se instrui în utilizarea calculatorului FELIX C-256 care era făcut după lecența calculatorului franțuzesc IRIS. Peste câțiva ani el a devenit directorul Bibliotecii Naționale de Programe - BNP de la ICI. De-a lungul timpului am realizat o serie de materiale împreună, dintre care amintesc aici:
Ion IVAN, Ludovic TOVISSI, Emil MOSCOVICI, Sergiu COMAN, Ladislau GASPAR - Asupra prezentării matriceale a secțiunilor de plan ale întreprinderilor, Informatica pentru conducere – Orizont 1981 Realizări și Aplicații, Editura laboratorul de informatică şi conducere Cluj, Decembrie 1980, pg. 6-7
Cât timp a fost el acolo la BNP am mers de multe ori, căci acolo. lucrau doi tineri Marian MĂCEȘANU și Romulus ARHIRE, cu care colaboram la realizarea de materiale împreună cu Alexandru BALOG, tot de la ICI.
Înainte de anul 1989, am botezat fetița lui Loți, căci așa îi ziceam eu lui Ladislau GASPAR.
Ori de câte ori mergeam la biblioteca ICI și aveam nevoie de câte un material, Loți era cel care mă ajuta să obțin acel material, pentru că multe dintre materialele importante și de mare actualitate erau împrumutate cu anii de unii dintre cercetătorii de acolo, iar noi ceilalți nu aveam posibilitatea să le citim, căci respectivii le țineau în fișete cu anii. Numai bunul meu coleg Ladislau GASPAR reușea să-i convingă să returneze la bibliotecă materialele și așa reușeam să intru și eu în posesia lor pentru câteva zile sau ore.

(08 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion PURCARU

Pe profesorul Ion PURCARU am avut ocazia să-l cunosc când era și el ca și mine asistent universitar și care fusese trimis în Centrul de calcul al ASE să efectueze un stagiu de acomodare cu problemele producției, cum se era necesar în concepția conducerii informale de atunci a ASE. Eram de același leat cum se zice, el fiind născut cu o lună și un pic mai târziu decât mine. Am terminat facultățile în același an, 1970. El este absolvent al Facultății de Matematică de la Universitatea București. 

În anul 1978, la vârsta de 31 de ani, după șase ani de muncă de cercetare științifică  adevărată, a susținut teza de doctorat intitulată Contribuții la măsurarea dependenței probabilităților, avându-l conducător științific pe marele matematician Silviu GUIAȘU.

Când ne întâlneam, eu îi spuneam Jean, ca în vremurile pe când pătimeam rigorile abuzive ale unor indivizi, în Centrul de calcul. Jean PURCARU a fost asistent universitar titular începând cu 1974, lector universitar începând cu anul 1978, a devenit conferențiar universitar în anul 1990 și a devenit profesor universitar în anul 1993.

Jean PURCARU a publicat numeroase lucrări deosebit de valoroase dintre care amintesc aici Elemente de algebra si programare liniara de 413 pagini apărută în anul 1982, Matematica și asigurări  de 368 pagini, din 1993,  Matematici financiare în două volume de 252 + 283 pagini apărute în anul 1992,  Matematici generale și elemente de optimizare : teorie si aplicații de 688 pagini apărută în anul 1997,  Introducere în măsurarea diversității : teorie și aplicații de 390 pagini apărută în anul 2011, dar și multe, foarte multe altele.

la inițiativa conducătorului meu de doctorat, profesorul Ludovic TOVISSI am colaborat cu Jean PURCARU la realizarea unui articol referit rin:

Ion IVAN, Ludovic TOVISSI, Ion PURCARU - Corelația entropică pentru trei caracteristici ale unei colectivități I-II, Revista de Statistică, nr. 1, nr. 2, 1981, pg. 28-37, pg. 6-13.

Tot timpul când am lucrat în ASE, când ne vedeam ne salutam și discutam. Am crezut că am o relație bună cu Jean PURCARU, care m-a impresionat prin rezultatele sale cu totul deosebite. Când i-am adresat rugămintea de a mă ajuta să realizez un material pentru acest blog, tonalitatea neadecvată a sa m-a deranjat, ceea ce mi-a demonstrat că nu tot ce zboară se și mănâncă și oamenii uneori își crează o imagine deformată despre ei. Nu este nici primul și nici ultimul care are o imagine deformată despre el. Este adevărat că probabil există suficientă informație despre el pe Internet, dar eu doream să realizez cu fostul meu coleg un interviu mult mai amplu. N-a fost să fie și asta e!

(02 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Elena BIJI

Elena BIJI mi-a fost profesoară de statistică în anul al III-lea de facultate. dacă am înțeles ceva din statistica economică, de la profesoara mea Elena BIJI am înțeles și ei îi datorez foarte mult. La cursuri vorbea rar și clar, pe înțelesul meu. În carnetul meu de note se află o notă de 10(zece) și în partea dreaptă este semnătura distinsei mele profesoare Elena BIJI. Examenul a avut loc în data de 3 februarie 1968, iar exact peste 10 de ani am susținut, tot într-o zi de 3 februarie 1978,  teza de doctorat. 3 și 4 februarie sunt zilele mele norocoase.

Trebuie să spun că prin anii 1992 sau 1993, la un examen de admitere eram în holul de la intrarea în clădirea veche a ASE mai multe cadre didactice. Așteptam vizita cuiva de la minister. Tot așteptând, am început noi să vorbim, ba de una, ba de alta. Eu am zis că dacă cei din ministerul curentului electric au gratuitate la curent, dacă cei din abatoare au dreptul de a pleca săptămânal cu câteva kile de carne, dacă cei care lucrează la fabricile de încălțăminte au drept să plece o dată pe an cu câte o pereche de ghete, să avem și noi dreptul de a ocupa câte un loc la admitere și fiecare cadru didactic să facă ce vrea cu el. Adică să-l vândă sau să-și aducă acolo copilul lui sau să fie dăruit cadou unui copil al unor prieteni. Atunci am văzut-o pe doamna profesoară Elena BIJI, care avea o părere bună despre mine, cre eu, că se uită la mine mirată și m-a dezaprobat cu argumente morale foarte convingătoare. Văzând cum mergea societatea, la un moment dat, peste mulți ani, când ne-am întâlnit, mi-a reamintit de treaba cu locurile de la admitere și mi-a zis că n-ar fi exclus să vadă o asemenea abordare implementată, deși nu este de acord cu așa ceva, dar la nivelul de corupție din societate, așa cum totul e de vânzare, chiar și locurile de la admitere se va ajunge să fie marfă în economia de piață aiuritoare care există acum aici și acum.


(01 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru ISAIC MANIU

Alexandru ISAIC MANIU este omul pe care cred că-l cunosc dintotdeauna. Eram asistent ca și el și ori de câte ori ne vedeam aveam discuții despre ceea ce mai lucram. El este mai mare decât mine cu trei ani și mă simt extrem de încântat că l-am cunoscut pe acest tânăr, căci este un tip:
- inteligent,
- profund,
- muncitor,
- perseverent,
- creativ,
- sistematic,
- dinamic.

Când a apărut în anul 1983 cartea de 183 de pagini intitulată Metoda Weibull : aplicatii, l-am felicitat și am prezis că nimeni niciodată nu va mai avea ceva de zis pe acest subiect, pentru că apariția acestei cărți a epuizat subiectul și nimeni nu se va mai încumeta să abordeze acea problematică, pentru că orice ar încerca, ar vedea că în cartea lui Alex, deja subiectul a fost tratat.

Alexandru ISAIC MANIU a susținut în anul 1977, la 33 de ani, teza de doctotar de 181 de pagini intitulată Metode statistice pentru estimarea si controlul siguranței in funcționarea produselor in industrie, care a fost coordonată de marele profesor Mircea BIJI.

Alexandru ISAIC MANIU a colaborat în realizarea lucrărilor sale cu numeroși cercetători științifici și cadre didactice din care amintesc aici pe Viorel VODĂ, Marius IOSIFESCU, Ludovic TOVISSI, Constantin MITRUȚ, Vergil VOINEAGU, Gheorghe FRĂȚILĂ, Eugen PECICAN, dar și mulți alții.

Am avut onoarea ca eu și profesorul Alexandru ISAIC MANIU să primim în aceeași zi de 17 octombrie 2017 diploma și medalia Virgil MADGEARU acordată de senatul ASE, însemne înmânate de profesorul Nicolae ISTUDOR, rectorul ASE.

Aici spun că Alexandru ISAIC MANIU este un om foarte activ, chiar și acum după ce a ieșit la pensie, iar ca exemplu, dau colaborarea la realizarea lucrării Monografie statistică a Academiei de Studii Economice Bucureşti. 100 de promoţii de absolvenţi (vol. I-II), pentru care autorii ei Nicolae ISTUDOR, Emilia GOGU, Alexandru ISAIC-MANIU, Dumitru MIRON și Ion VOROVENCI au primit premiul Academiei Române P.S. AURELIAN pe anul 2020.

Profesorul Alexandru ISAIC MANIU este omul care dacă pune mâna să facă un lucru, acel lucru este făcut la perfecție. Dacă promite ceva, se ține de cuvânt. Are vorba măsurată și prin tot ceea ce face inspiră respect și mai ales încredere. Are puncte de vedere bine argumentate și prin tot ceea ce a realizat în domeniul statisticii economice, a dovedit că este o mare personalitate științifică.

(31 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tudor BARON

Pe Tudor BARON l-am cunoscut din primul meu an de asistent stagiar. Era singurul care mi s-a adresat cu Ioane. Alții îmi spuneau IVANUȘCA, IVĂNEL sau tovarășul IVAN. Am apreciat că mă striga așa cum o făceau părinții mei. Mă simțeam și eu altcumva, nu al nimănui.

A absolvit ISEP în anul 1963. În intervalul 1963 -1966 a fost asistent universitar stagiar. În intervalul 1966 - 1969 a fost asistent universitar. În intervalul 1969 - 1973 a fost lector universitar. În intervalul 1973 -1990 a fost conferențiar universitar. Din anul 1990 Tudor BARON a devenit profesor universitar.

În anul 1970, Tudor BARON  la vârsta de 31 de ani, a susținut teza de doctorat de 203 pagini, intitulată Modelarea fenomenelor si proceselor tehnico-economice, coordonată de profesorul Manea MĂNESCU. Toată lumea știa că la Manea MĂNESCU nu veneau decât oameni absolut remarcabili ca să deruleze stagii doctorale, iar exigența acestuia privind calitatea tezelor elaborate de doctoranzii săi, era proverbială.

Sunt mândru de rezultatele colaborării mele cu profesorul Tudor BARON, iar aici voi enumera câteva dintre lucrările pe care le-am realizat și Tudor BARON a fost coautor. Am avut un stil de lucru din care am învățat că nimic nu este bătut în cuie, până nu este disecat și analizat cu mare atenție, căci o eroare, oricât de mică te compromite și nici o mie de ape nu te spală. Printre lucrările realizate, enumer aici:

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - ISO 9000 and Capability maturity model for software: approaches to quality management and process improvement,  The Proceedings of the 2th International Symposium of Economic Informatics Software Engineering and Applications, Bucharest, 10-13 May, 1995, INFOREC Printing House, pp. 126 – 130

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Analiză comparată a modelelor  de fiabilitate software, Lucrările Simpozionului Internațional de Informatică Economică, 19-22, Mai 1993, Editura Centrul Editorial Tipografic ASE, Bucureşti, 1993, pg. 131-135

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Mentenabilitatea produselor program, Teorie şi practică economică, nr. 4, 1982, pg. 23-30

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Reutilizarea produselor-program, Teorie şi practică economică, nr. 2, 1984, pg. 40-45
Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Sistemul caracteristicilor de calitate a produselor program, Revista Română de Statistică, nr. 1, 1982, pg. 29-43.

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Software Reliability Evaluation, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 18, nr. 3, 1983, pp. 35-46.

Ion IVAN, Tudor BARON, Andrei GOGA, Alexandru BALOG - Constantin Baron, Costul calitatii produselor program, Teorie şi practică economică, nr. 4, 1986, pg. 31 - 36

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Evaluarea calității produselor program, Revista Economică, nr. 17, 1982, pg. 6-8

Ion IVAN, Tudor BARON, Andrei GOGA- Modelarea costului calității sistemelor de programe, Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică, vol. 23, nr. 2, 1988, pg. 21-31.

Viața a fost nedreaptă cu profesorul Tudor BARON, dar în mintea mea el este acea figură luminoasă și caldă de la care am învățat foarte multe lucruri despre practica evaluării fiabilității în general, pentru ca eu și bunul meu prieten Alexandru BALOG să ducem acele elemente esențiale spre fiabilitatea software, care este cu totul altceva, căci produsele software nu au uzură fizică, aspect care schimbă totul.

(30 ianuarie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru BALOG

Despre Alexandru BALOG sunt foarte multe de zis, dar câteva cuvinte îl caracterizează cu precizie și aceste cuvinte sunt: seriozitate, eficiență, profunzime, meticulozitate, exigență și modestie. Alexandru BALOG sau Sandu pentru mine.
El este absolvent al Secției de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, de 5 ani, când se făcea carte. El a obținut note foarte mari și a ajuns, nu a nimerit cum s-a întâmplat cu alții, la Institutul de Cercetări în Informatică - ICI.

Sandu m-a impresionat în primul rând că știe să facă cercetare științifică.

Sandu m-a impresionat în al doilea rând că lucrează sistematic și concentrat.

Sandu m-a impresionat în al treilea rând că are capacitatea să separe grâul de neghină.

Sandu m-a impresionat în al patrulea rând că intuiește ceea ce e esențial.

Sandu m-a impresionat în al cincilea rând că nu are idei preconcepute.

Alexandru BALOG a derulat un stagiu doctoral sub îndrumarea marelui profesor Geo VASILESCU și a finalizat teza de doctorat de 181 de pagini, intitulată Estimarea calității sistemelor de programe, pe care a susținut-o în anul 1994. Eu i-am citit teza de doctorat cu mare atenție și mi-am dat seama că Sandu s-a autodepășit, punând acolo multe idei valoroase, pe care le-a verificat, exact așa cum știam eu.

Noi am realizat o serie de materiale referite prin:

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG -  Informatica economica : tema : probabilitatea sistemelor de programe, Editura ASE, București, 1984, 32 pag

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG -  Informatica economica : fiabilitatea produselor program, Editura ASE, București, 1985, 60 pag.

Sandu m-a impresionat prin abordările sale pe un domeniu în care noi am avut multe elemente comune și stilul nostru de lucru a fost unul deosebit de interesant, căci am reușit să formăm o echipă solidă, care tot ceea ce a realizat, a făcut-o cu maximă responsabilitate, verificând toate rezultatele obținute, să nu ne scape ceva care ar fi însemnat o abordare simplistă sau superficială. Niciodată nu am lăsat la voia întâmplării nimic și chiar și atunci când am verificat ceva de zece ori, mai continuam verificările până ne convingeam că ceea ce am obținut este beton.

(29 ianuarie 2023)

Digitalizarea unui articol tipărit într-o revistă veche

În mod normal, dacă ar fi digitalizate toate numerele din revistele cu peste 50 de volume, nu ar mai trebui să vorbim despre un asemenea subiect. Cum nu este digitalizată revista Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research - ECECSR, de la primele ei numere, când am găsit un articol pe care l-am publicat în numărul 2 din anul 1977 al revistei, m-am gândit să-l digitalizez eu și voi proceda astfel:
- scanez paginile articolului,
- verific calitatea scanării,
- verific dacă am scanat toate paginile,
- atribui nume fiecărei pagini,
- asigur secvențialitatea, adică dispunerea în ordine a paginilor,

- creez un folder, 

- stochez fișierele paginilor în folder,

- vizualizez să văd dacă totul este OK.

Este important să verific totul pentru a nu mă găsi în situația nefericită să am scăpări, iar corectarea erorilor este extrem de dificilă. Nu mai știu pe unde este articolul. Este greu să scanez doar o pagină. Uit denumirea fișierelor. Este greu să asigur dispunerea în secvență, mai ales dacă găsesc eroare mult timp după ce am făcut digitalizarea articolului. În digitalizare merge proverbul: bate fierul cât e cald. Adică fă totul ca procesul să fie perfect, atât timp cât nu ai uitat despre ce este vorba.

Pentru denumirea fișierelor cu paginile scanate folosesc acronimul revistei, numărul și anul, dar și paginile originale de la 19 la 29. Voi avea:

ECECSR-1977-2-19

ECECSR-1977-2-20

ECECSR-1977-2-21

ECECSR-1977-2-22

ECECSR-1977-2-23

ECECSR-1977-2-24

ECECSR-1977-2-25

ECECSR-1977-2-26

ECECSR-1977-2-27

ECECSR-1977-2-28

ECECSR-1977-2-29

Voi avea un folder ARTICOLE unde voi avea o anexă cu semnificația acronimelor și structura denumirii fișierelor, căci nu exclud ca în timp să uit ceea ce am făcut.

Articolul este referit astfel:

Ludovic TOVISS, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Management Model for a Production Section, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol: 11, no: 2, 1977, pp: 19 - 29, ISSN 0424–267 X

Ceea ce a rezultat este date mai jos.

După ce m-am convins că am scanat toate paginile că denumirile asociate fișierelor îmi asigură dispunerea în ordine a paginilor așa cum sunt ele în revistă, voi trece la crearea folderului unde se va găsi întreg articolul. Voi avea grijă să pun înainte un fișier unde se va găsi modul în care se referă corect și complet articolul ca atunci când va fi nevoie să nu mai alerg după elementele care mi-ar permite alcătuirea unei bibliografii.

(28 ianuarie 2023)