Nu mă mai miră nimic

Degeaba ne dăm noi fecioare neprihănite dacă nu suntem în stare să privim adevărurile așa cum au fost ele. S-a vorbit că cei 11.000 de morți de la răscoala din 1907. este un fals grosolan și istoricii nu au comentat folosind documente, nici că că, nici că că. Se pun sub preșul tăcerii al istoriei pogromurile de la Galați  din 30 iunie 1940, de la Dorohoi din 1 iulie 1940, iar despre masacrul de la Jilava din noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, când au fost asasinați 64 de demnitari, cât și despre asasinarea marelui savant Nicolae IORGA din 27 noiembrie 1940 în localitatea Strejnicu se vorbește extrem de puțin, iar despre autori, mai puțin. În 18 decembrie 1989 au fost furate de la Timișoara 43 de cadavre și duse la București pentru a fi incinerate și cenușa lor a fost aruncată la canal. A fost tăcere în acele zile, ca după 22 Decembrie 1989 să se vorbească, tot așa cum s-a vorbit despre cele 1.166 victime ale Revoluției din 1989 din orașele  Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reșița, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș și Timișoara.

Niciun criminal și niciun agresor nu și-a primit pedeapsa în justiție.
La întrebarea de ce se întâmplă așa ceva, ar trebui să răspundă cineva, căci nu există fum fără foc. Atât timp cât autorii atrocităților se plimbă liberi pe colo și pe colo și există crime fără criminali pedepsiți exemplar, în orice moment ne vom aștepta la orice, iar ridicatul din umeri și mersul mai departe prin istorie, nu este soluția. Incidentul cu livratorul nepalez trebuie tratată cu multă seriozitate, căci gestul agresorului este o continuare a unui mod de a fi al acestuia, dacă se iau în considerare postările de pe rețelele de socializare. Incitarea la ură are acum nenumărate forme subtile de manifestare, inclusiv microfonul tribunii parlamentului sau mesaje de parlamentar cu îndemnul de a fi refuzate comenzi aduse de anumiți livratori.
Dacă justiția nu face lumină în tot ceea ce a însemnat crime împotriva unor grupuri de cetățeni și nu-i pedepsește pe făptași, oricare ar fi ei, tot timpul va pluti peste noi riscul de apariție a cohortelor de agresori care să ne păteze cu sânge nevinovat paginile istoriei noastre și așa plină de îndurerare.


(31 august 2025)

Trăim exact cum ne dorim!

Nimeni nu trăiește altfel decât își dorește. În viață există nenumărate opțiuni, iar fiecare dintre boi își alege drumul, selectând dintre mulțimea de opțiuni pe aceea pe care o consideră potrivită pentru el. Este adevărat că intervin în evoluția noastră și o serie de factori externi, dar nu ei sunt hotărâtori în dinamica evoluției noastre. Ei doar perturbă vremelnic evoluția noastră, dar în esență evoluăm exact cum ne dorim și trăim exact cum ne-am ales să trăim. De foarte multe ori ridicăm din umeri și privim spre cer, conchizând că destinul ne-a hărăzit această evoluție, de care uneori nu suntem mulțumiți, fără a scoate deloc în evidență că acel drum pe care mergem, este drumul nostru, pe care ni l-am ales cu bună știință și de care am crezut că ne vom bucura.

Azi 5 octombrie 2023, pe un canal de știri al televiziunii Ț se prezenta faptul că la Brăila există un bazin de înot olimpic 95% realizat, dar ale căror lucrări au fost sistate. Brăilenii știu despre acest bazin de ani și ani. Brăilenii au avut posibilitatea de a vota în anul 2020 și au făcut alegerea, dar alegerea făcută a fost ca opțiune dintr-o mulțime de variante. Ei alegându-l pe respectivul primar, au dorit să nu se finalizeze acel bazin de înot olimpic, pentru că alegerea lor a fost spre această direcție. Așa că nimeni nu are niciun drept să se vaite că nu merge nimic, din moment acest nimic, este rezultatul unui vot în cunoștință de cauză, vot dat sau din contră, vot nedat din absenteism. Rezultă clar că atitudinea fiecăruia dintre noi a dus la parcursul la cere. asistăm acum, căci noi am ales pe cei care decid să nu se facă nimic bine, să se ia șpagă, să se cheltuie banii fără rost, căci ne place să vedem lucrurile rele, dar să mergem mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, exact așa cum a fost înainte de 1989, când toată lumea aplauda frenetic.


(05 octombrie 2023) 

Sar șuruburile din pod, precum cifrele din cod

Filmulețul cu mânuța aceea care scoate șuruburile din podul de la Brăila nu mă miră câtuși de puțin. Eram mirat dacă podul era o construcție perfectă, realizată de niște inși care nu se pricep la nimic. În țara unde DOREL este multiplicat în sute de mii de exemplare, faptul că au existat niște DOREI care au făcut niște găuri și au introdus niște șuruburi de dragul de a le introduce, fără a le strânge cu piulițe, deja nu mă mai miră. Este în firea lucrurilor, ca totul să meargă anapoda.

Am văzut pod cu mult mai jos decât ar fi trecut o locomotivă sub el.

Am văzut un stâlp în mijlocul drumului.

Am văzut un primar pictat lângă BRÂNCOVEANU.

Am văzut macara uittată într-un bloc.

Acum sunt imun și să-l ascult pe GRINDEANU spunând că nu este nimic periculos prin faptul că șuruburile acelea nu erau strânse. Nu mă întreb de ce au mai fost puse dacă cu ele sau fără ele tot aia este, dar fracturile de logică ale tipului care s-a sechestrat în clădirea guvernului legat de fotoliul de premier nu mă mai miră deloc, mai ales că tipul are niște grimase care vorbesc de la sine despre minusurile lui.




(02 septembrie 2023)

Eșec după eșec până la victoria finală

Anul 2022 a însemnat o succesiune de eșecuri, din care voi enumera doar câteva.
În anul 2022 nu s-a înregistrat punerea pietrei de temelie la niciun spital municipal.
În anul 2022 nu s-a finalizat drumul rapid Craiova - Pitești.

În anul 2022 nu s-a  nu a fost inaugurat podul peste Dunăre de la Brăila.

În anul 2022 nu s-au demarat lucrările la autostrada Comarnic - Brașov.

În anul 2022 nu s-a realizat un preț sub 90 lei pe zi de parcare la Mamaia.

În anul 2022 nu a progresat corespunzător autostrada Pitești - Sibiu.

În anul 2022 nu ne-am calificat la Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar.

În anul 2022 nu s-a realizat promisiunea ca bucureștenii să aibă apă caldă în apartamente.

În anul 2022 nu s-a realizat aderarea noastră la spațiul SCHENGEN.


(08 decembrie 2022)

Filatelia românească în comunism (XIX)

Județele României au emblemele lor și filatelia a reflectat treptat-treptat pe parcursul mai multor ani prin tipărirea de timbre cu aceste embleme, seria fiind importantă ca realizare și ca număr, căci are embleme câte județe are România și există și emblema Bucureștiului.

În 1976 au fost tipărite embleme pentru 15 județe: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbvița.

În 1977 au fost tipărite embleme pentru 21 județe: Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui,  Vâlcea, Vrancea.

În 1979 au apărut pe timbre emblemele județelor: Giurgiu, Călărași, Iași.

Valorile nominale ale timbrelor sunt aceleași, de 55 de bani. Tirajele sunt de 1.000.000 pentru fiecare efigie de județ. Un timbru conține emblema județului, denumirea județului, în dreapta jos se află valoarea de 55 bani și în afara desenului este scris anul în care a fost tipărit timbrul.

(15 iunie 2022)