Isteria Cambridge Analytica

Mediul online este un mediu deschis, fără restricții de niciun fel.

Fiecare persoană adre dreptul să pună acolo gratis ceea ce vrea. Dacă plătește, lucrurile stau cu totul altfel. Despre aplicațiile web free doresc să dezvolt subiectul postărilor de conținut digital.

Fiecare persoană are posibilitatea de a adăuga orice consideră necesar și util ca ceea ce a pus în mediul virtual, fără să dea socoteală cuiva.

Fiecare persoană are posibilitatea de a șterge câte ceva sau tot din ceea ce a pus în mediul virtual, după cum dorește.

Fiecare persoană are posibilitatea de a comenta liber ceea ce au postat alții în mediul virtual. Sunt situații în care comentariile sunt filtrate de cineva și numai cele acceptate sunt postate, dar sunt situații în care orice comentariu este postat fără a fi filtrat.

Ceea ce este postat în mediul virtual este fie pentru a fi stocat și utilizat doar de cel care face stocarea, fie pentru a fi văzut de toată lumea, căci așa își dorește persoana care face postarea. Deși există și opțiunea de postare privată, persoanele acceptă să selecteze opțiunea de postare publică, deci oricine dorește are acces la ceea ce persoana care a postat în mediul virtual dacă respectiva persoană optat pentru natura publică a postărilor. Despre această categorie de date doresc să fac vorbire acum și aici. Fiecare persoană pune pentru acces public, repet, pentru acces public exact ceea ce dorește să pună, fără a fi constrânsă de cineva să facă acest lucru și aici mă refer la:

- date de identificare,

- opțiuni politice,

- activități la care a participat,

- fotografii în diferite ipostaze,

- comentarii la evenimente,

- comentarii la comentarii,

- atitudini exprimate clar,

- adeziuni la grupuri,

- îndemnuri la a aprticipa,

- respingerea unor idei,

- opinii gastronomice sau politice,

- admirația față de persoane.

Nu este nimeni de vină că o peroană alege să fie activă în mediul virtual și să-și spună opiniile și punctele de vedere cu cele mai diferite ocazii, de la comentarii pe rețele de socializare, până la lucrul folosind blog-urile sau alte aplicații web cu caracter deschis.

Unii care au idei geniale sau cel puțin interesante știu că:

- mediul online oferă forme concrete de big data,

- există algoritmi de data science,

- produsele software statistic sunt diversificate,

- mecanismele de acces date publice sunt eficiente,

- informația prelucrată este o marfă excepțională,

- profitul și banii din prelucrările inteligente sunt bine venite.

Așa cum toată lumea respiră aer, tot așa există informația publică în mediul online, asemeni aerului, drept care folosind resurse specifice, aceste informații publice sunt copiate, prelucrate și rezultă indicatori agregați care stau la baza fundamentării unor ipoteze extrem de importante pentru tot felul de medii, cel politic fiind doar unul dintre ele.  Nimeni nu lucrează în știință cu date despre POPESCU, IONESCU sau GEORGESCU, decât ca date inițiale. Toți lucrează cu indicatorii agregați ce rezultă din prelucrarea datelelor inițiale ale miilor de POPESCU, IONESCU sau GEORGESCU. Lucrul acesta s-a făcut de mii și mii de ani. Acum, toată lumea a tăbărât pe Cambridge Analytica cu aplicația aceea fabuloasă de zeci de milioane de înregistrări din care au rezultat profile de alegători, profile care au fundamentat decizii în campaniile electorale. Să nu-mi spună mie nimeni că problema manipulării electorale a avut startul în momentul în care Cambridge Analytica a furnizat acele profiluri. E la mintea cocoșului de sute de ani că alegătorului trebuie să i se spună ceea ce-i place să audă. Acum că alegătorul s-a plictisit de gogoșile cu creșterile de pensii și de salarii, trebuie să i se spună altceva. Acel altceva nu se naște din spuma mării, ci trebuie să se știe care sunt profilurile și ce le place acestora să audă. Ori profilurile se obțin exact în modul în care a procedat Cambridge Analytica inteligent, profesionist, științific și pe bani adevărați.

În opinia mea, cine vrea să fie protejat, în primul rând să se protejeze singur, fiind atent ce pune pe rețelele de socializare, iar cei ce administrează rețelele de socializare să aibă grijă ca datele de acolo să nu fie distruse, dar responsabilitatea a ceea ce se postează este doar a persoanelor din rețea sau din celelalte aplicații web unde acestea acceptă să pună conținut digital propriu cu opțiuea public. De mii de ani există otravă pentru șoareci. dacă lumea nu se otrăvește decât accidental este numai datorită faptului că cei ce posedă otravă pentru șoareci nu o pun laîndemâna copiilor, ci o păstrează cu grijă. Tot așa este problema și cu ceea ce se postează pe Internet, texte de orice fel, fotografii, filme, fișiere cu sunet, căci acestea o dată puse acolo echivalează cu a scoate în stradă la vederea oricui a lucrurilor din casă, a lipi pe garduri documente, a ne punde în mijlocul drumului economiile și a ne striga în gura mare secretele. Ori noi nu facem așa în viața reală. De ce facem lucruri nesăbuite pe Internet rămâne un mister, este ca o boală de care ne vindecăm foarte rapid, fără costuri dramatice.

(16 aprilie 2018)

CSIE'50 - Gigi RUXANDA, ciberneticianul autentic

A scrie despre profesorul universitar doctor Gigi RUXANDA nu este un lucru dificil, mai ales dacă scrie cineva care cunoaște foarte bine tot ceea ce a făcut el de-a lungul multor ani de când ne cunoaștem. Îl cunosc pe  Gigi RUXANDA din vremea studenției sale și am remarcat modul cu totul special în care s-a apropiat de programarea calculatoarelor. În acele vremuri se lucra numai cu cartele perforate și era preocupat să-i ruleze programele, să le aducă în formă executabilă și să le îmbunătățească. Mai târziu ne-am întâlnit în Centrul de Calcul unde el lucra și deși foarte tânăr fiind s-a remarcat prin soliditatea abordărilor în seminariile științifice, pentru că tot timpul dovedea că este documentat în chestiunile despre acre își spunea punctul de vedere.

Avea argumente solide care îi permiteau să fie combativ și să vorbească chiar cu o fermitate ce depășea tinerețea lui, când alții ar fi rămas în expectativă. Cel mai tare m-a impresionat atitudinea sa fermă din ziua acelui referendum care consfințea opțiunea noastră de a transforma tancurile în pluguri, când a coborât din birou la o cu totul altă oră decât politrucii din ASE se angajeaseră să raporteze că toată suflarea ASE-istă votase deja.

În plan profesional, am colaborat cu Gigi RUXANDA la disciplina Programe aplicative, pentru că el era autorul unui concept revoluționar concretizat prin produsul EMI, care se preda studenților ciberneticieni. Pentru a se vedea măreția acestui instrument, trebuie să reamintesc numai despre funcția de estimare a coerficienților unei funcții neliniare pentru serii de date specificate, inclusiv cu posibilitatea de a filtra subserii. Era așa de dezvoltat acel produs încât și acum dacă ar fi reluat și adaptat la cerințele de realizare actuale a interfețelor, ar fi cu mult peste produsele destinate analizei de date, dar și a produselor pentru modelarea econometrică. Nu cred că i-ar lua mult timp lui Gigi RUXANDA să facă din EMI un produs autentic de implementare pentru data science de azi.

Gigi RUXANDA a fost mai întâi programator, apoi a lucrat în cercetare și ceva mai târziu a devenit cadru didactic, membru titular  al Catedrei de Cibernetică Economică, urcând pas cu pas toate treptele carierei universitare. Am apreciat întodeauna spiritul său critic, exigența de care a dat dovadă. Imediat după ce Convenția Democrată a câștigat alegerile în 1996 optimismul său a căpătat noi dimensiuni. Îl vedeam cu un pardesiu larg, cu un fular fluturând pe hiolurile ASE-ului și tot timpul mă gândeam la un personaj de la Revoluția Franceză, Maximilien François Marie Isidore de Robespierre, cel care a dat tot Revoluției, dar care a sfârșit sub lama ghilotinei, exact cum mulți dintre adversarii lui pieriseră.
Profesorul Gigi RUXANDA, un idealist incurabil a crezut că noul regim instaurat va produce acele salturi calitative în învățământ dar mai ales în cercetare, lucruri care nu s-au întâmplat, ceea ce a făcut după scurt timp să fie dezamăgit. O mare dezamăgire i-a produs și Mugur ISĂRESCU, iar modul direct de a o  exprima nu a fost pe placul staff-ului din ASE, ceea ce s-a văzut de la mare distanță și pentru neavizați.

Ne-am întâlnit de nenumărate ori și am discutat probleme deosebite, pentru că am apreciat vizionarismul lui Gigi RUXANDA și calitatea ideilor sale, mai ales după dispariția Catedrei de Cibernetică Economică, act de voință unilaterală zic eu. Am discutat despre ce se întâmplă cu disciplinele de analiză de date și de econometrie, unde eu l-am considerat pe Gigi RUXANDA ca fiind tătic, mai ales prin lucrările tipărite de el ca singur auror și anume:

• Ruxanda Gh., Analiza Datelor, 600 pag., ISBN 973-594-027-2, Editura Academiei de Studii Economice, Bucureşti,2001;
• Ruxanda Gh., EMI - Limbaj pentru analiză şi prognoză, 364 pag. ISBN 973-594-028-0, Editura Academiei de Studii Economice, Bucureşti, 2001;
• Ruxanda Gh., Limbajul EMI - Manual de utilizare, Preprint, CCE-ASE, Bucureşti, 1992 (fără ISBN)
• Ruxanda Gh., Econometrie II, Curs Masterat DAFI, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, 100 pag., Lito ASE, Bucureşti, 2005 (fără ISBN).

După ce revista Studii și cercetări de calcul economic și cibernetică economică, varianta în limba engleză, adică Journal of ECONOMIC COMPUTATION AND ECONOMIC CYBERNETICS STUDIES AND RESEARCH, a devenit ISI, profesorul Gigi RUXANDA cu autoritatea sa de editor in chief a menținut un standard deosebit de ridicat, reușind în acest fel să ferească revista de tot felul de acțiuni care ar fi avut efecte nefavorabile asupra calității acesteia în ansamblu, ceea ce ar fi periclitat menținerea revistei în elita celor mai bune din  domeniu, lucru deosebit de dificil de realizat știută fiind importanța articolelor ISI cu factor de impact în promovarea pe funcții didactice. Am multe lucruri frumoase de scris despre profesor, dar voi încheia.

Pentru:

- cine ești, tu,

- ce ai făcut, tu,

- atitudinea ta,

- cum vorbești, tu,

- cum acționezi, tu,

- exigența ta,

- ciberneticianul adevărat,

- tot ce însemni, tu,

ADMIRAȚIE TOTALĂ, professor Gigi RUXANDA!

(14 noiembrie 2016)