Treceți la următorul nivel!

Pornesc de la o situație hilară a unei profesoare de la Iași care a adus o stație de bruiaj ca studenții ei să nu mai folosească telefoanele la examene. Primitivismul abordării m-a cutremurat, căci mi-a arătat că școala a rămas împietrită în secolul al XIX-lea când se lucra cu bețișoarele și elevii făceau calcule pe degete. Acum există dispozitive inteligente, pe care școala trebuie să le integreze. După ce s-a inventat ciocanul, nu mai este cazul să batem un cui folosind un pietroi. După ce s-a inventat bormașina rotopercutoare, nu mai trebuie să facem găuri în pereții de beton folosind ciocanul și dalta. Așa și școala. Avem telefoane inteligente. Avem tot felul de produse software. Avem produse de Inteligență Artificială și ne lăudăm că omul este creativ și cu această trăsătură este deasupra Inteligenței artificiale, dar fugim de Inteligența Artificială ca dracul de tămâie. În loc profesoara din Iași să formuleze subiecte prin care studentul să-și pună mintea la contribuție și să folosească telefonul mobil în mod creativ, ea a interzis folosirea telefonului mobil Evident că atunci când tu ca profesor ai limitări și-ți pui pe nefericiții studenți să repete în delir ceea ce ai scris tu în curs sau ai glăsuit în amfiteatru, telefonum mobil prn copy-paste rezolvă așa-zisul subiect de examen, care nu este altceva decât un c-c-t urât mirositopr, nedemn de un examen la nivel universitar. Trecerea la pasul următor, în care Inteligența Artificială și telefonul mobil fac casă bună cu sala de examen și nu mai sunt interzise, vor duce la transformarea mediului universitar în ceea ce el trebuie să fie, adică, izvor permanent de creativitate. Numai că acest stadiu nu este specific celor mediocri, fără un nivel de aprofundare a profesiei și fără calități de creatori de conținut științific original.


(20 august 2025)

Ce calități trebuie să ai ca să te înhami la un doctorat?

Dacă ți-ai propus să faci un stagiu doctoral și să-l finalizezi cu susținerea tezei de doctorat, trebuie să te analizezi să vezi dacă ești o persoană:
- disciplinată,
- perseverentă,

- analitică, 
- onestă,
- exigentă,

- eficientă,

- constructivă,

- pozitivă,

- ambițioasă,
- comunicativă,

- productivă,
- punctuală,
- creativă,
- selectivă,
- deschisă,
- muncitoare,
- realistă, 

- corectă.

Toate aceste calități trebuie să definească profilul unui doctorand de succes, căci stagiul doctoral este valoros dacă se încheie cu susținerea cu succes a tezei de doctorat și cu acordarea titlului de doctor în științe de organismele abilitate ale statului. Toate aceste calități se referă la relațiile doctorandului cu ceilalți, dar mai ales la persoana respectivului, căci degeaba o persoană este exigentă sau corectă cu alții dacă nu esta exigentă, respectiv, corectă, față de ea însăși, de exemplu.




(19 februarie 2025)

Nu te apuca de doctorat dacă...

Nu te apuca de doctorat dacă:

- în toate ciclurile școlare ai fost mereu printre ultimii doi,

- ești certat definitiv cu cărțile de specialitate,

- ai evitat cu obstinație să să dai soluții la probleme noi,

- speri să traversezi stagiul doctoral doar bătând din palme,

- stai rău cu scrisul coerent al ideilor noi pe o coală de hârtie,
- ești obișnuit să începi să faci lucruri și să nu le termini,
- nu-ți place munca adevărată, pe care s-o faci din pasiune,
- te presează alții și nu este dorința sufletului tău,
- nu ți-a plăcut cartea și te-ai strecurat în școală ca gâsca prin apă,
- legătura ta cu biblioteca este absolut inexistentă,
- nevasta ta nu-ți dă voie sau spune că doctoratul nu e de tine,
- te gândești doar să bifezi și tu ceva în CV-ul tău să da bine,
- vezi teza de doctorat ca pe o marfă de cumpărat de pe tarabă,
- timpul tău e limitat de funcția de conducere pe care o ocupi,
- ai copii cu titlul de doctor în știință,
- o faci doar ca să intri și tu în rândul lumii în care te învârtești,
- te bazezi doar pe faptul că-ți aduce bani la salariu,
- sufletul tău spune să faci cu totul altceva,
- apropiații tăi care te cunosc îți spun să n-o faci,
- atunci când îți exprimi intenția, toți râd în hohote de tine.

Desigur, sunt și excepții de la toate înșirate de mine aici, dar voi fi bucuros să știu că în cazul tău nu am avut dreptate și decizia ta mă contrazice și tu ai susținut strălucitor o teză de doctorat valoroasă.


(19 februarie 2025)

Transformarea ineficienței în eficiență prin preț

Societatea care este în declin caută să facă orice este posibil pentru a transforma ineficiența în eficiență, drept care jonglează cu inflația, cu prețurile și din cea mai ineficiență organizație de producție sau de servicii, scoate o o organizație extrem de eficiență. Așa s-a întâmplat în toate timpurile și în toate orânduirile, căci oamenii nu au capacitatea de a privi adevărul crud în față și automulțumirea îi face să restarteze economiile, schimbând regulile jocului în timpul jocului. Este un mod brutal de a-ți fura căciula, căci ineficiența transformată în eficiență prin simpla creștere a prețurilor, va duce mai devreme sau mai târziu la aceleași pierderi, căci lipsa de imaginație nu aduce niciodată profit nimănui, căci profitul înseamnă muncă, imaginație, creativitate și mai ales calitate la produse și servicii. A mângâia pe creștet pe cineva doar pentru că există, nu este deloc soluția. Cel mângâiat se simte bine, rămâne pe poziție, dar nu încearcă nicio clipă să facă altceva decât ceea ce știe, adică mai nimic și va bate pasul pe loc, transformând vremelnica eficiență generată din creșterea de prețuri artificială, în bază de pornire a dezastrului propriu.

Statul greșește profund când încearcă el să regleze câte ceva, îmbuibându-i pe îmbuibați și oferindu-le firimituri săracilor, lihniți și cu ochii holbați la ceea ce ar mai cădea de la mesele bogaților. Faptul că printr-un decret sau printr-o ordonanță de urgență se face marea transformare a unui ineficient într-un eficient zgomotos, este doar vârful aisbergului de 1/8, căci în spate se ascunde restul de 7/8 ale răului nevăzut, care așteaptă ca prin efecte colaterale să genereze alte mișcări la care nimeni nu s-a gândit. Corecțiile au și ele rostul lor. Dacă cineva dorește să scadă consumul la un produs, fie îi mărește prețul foarte mult, fie impune scăderea producției, fie se prezintă adevărata cauză a scăderii consumului cu efectele nocive asupra sănătății omului. Uneori și antireclama distruge un produs și s-au văzut situații în care un producător de lactate și bânzeturi din județul Argeș a fost pus pe butuci că mass-media a arătat că el este sursa unor mari necazuri medicale, ceea ce s-a dovedit cu afiind cu totul fals, dar era prea târziu.

Eficientizarea prin preț este o soluție vremelnică pentru orice economie și reglementările prin redimensionarea TVA nu fac altceva decât să perturbe piața pentru perioade scurte de timp. Cel mai bun lucru este ca economia să se manifeste pur și simplu, iar legile date de stat să creeze premisele unei concurențe reale, corecte și productive pe termen mediu și pe termen lung, iar statu să nu-și mai bage coada cu soluții artificiale pentru a defini obiective care nu se ating în vecii-vecilor. A se vedea voucherele de vacanță care în loc să-i facă pe cei din HORECA să pună osul la treabă, i-au transformat în rentieri obraznici, profitori și retrograzi, care mai aveau puțin să întrebe dacă muieți îi posmagii.


(01 ianuarie 2024)

Inteligența Artificială - IA și complexitatea

Creșterea complexității este o caracteristică umană. Numai omul are capacitatea de a face lucruri cu complexitate mai ridicată de la o perioadă la alta, căci numai omul are capacitatea de a se autoperfecționa și de a evolua în timp, căci numai el:
- acumulează cunoștințe,
- prelucrează cunoștințe,
- crează noi concepte,
- deosebește binele de rău,
- evoluează în timp.

Omul crează mecanisme, roboți, algoritmi, modele, de o anumită complexitate. Niciuna dintre construcțiile făcute de om nu realizează ceva mai complex decât sunt ele înseși. Nu vor fi roboți care construiesc alți roboți care să fie mai complecși decât roboții care i-au construit. dacă un algoritm construiește modele, acele modele nu vor fi niciodată mai complexe decât motorul care a fost implementat în algoritm. Nu avem a ne teme că mintea omenească va fi vreodată în stare să realizeze o construcție artificială, indiferent care va fi aceasta, care să realizeze la rândul ei alte construcții mai complexe decât ele. Dacă am construit un robot care execută Ț operații de  anumite complexități, din care o operație are complexitatea cea mai mare C, niciodată acel robot nu va construi roboți care să execute operații cu complexitate mai mare decât C.

Este adevărat că roboții construiți de om au capacitatea de a realiza operații mai rapide decât omul, de a asigura repetitivitatea și simultaneitatea operațiunilor, dar și o calitate constantă și de un nivel foarte ridicat a produselor, dar ei nu au capacitatea de a crea nimic nou, căci nu au nici inițiativă, nici personalitate, nici creativitate și nici conștiință.


(21 noiembrie 2023)

Inteligența Artificială - IA și creativitatea

Inteligența Artificială - IA nu crează nimic. Inteligența Artificială - IA preia conținut digital din diferite resurse și-l prelucrează, obținându-se un conținut digital prelucrat, nu conținut digital nou.  Ceea ce diferențiază omul de produsele create de el, se leagă de faptul că omul crează, în timp ce produsele realizate de om prelucrează, nu crează. Ceea ce obține omul care crează sunt produse noi, originale, creație a muncii lui. Ceea ce obținem de la mecanismele create de om, sunt produse de duzină, deși ele se numesc produse noi, noutatea lor este dată de faptul că nu au mai fost folosite înainte. Sunt pantofi noi, sunt costume de haine noi, sunt farfurii noi, sunt cărămizi noi, toate sunt realizate exact așa cum le-a programat omul să fie.
Inteligența Artificială - IA nu va crea niciodată o teoremă nouă, originală.
Inteligența Artificială - IA nu va crea niciodată o operă literară nouă, originală.
Inteligența Artificială - IA nu va crea niciodată o pictură nouă, originală.
Apanajul creativității și cel al originalității este exclusiv al omului.

Oamenii nu trebuie să se teamă că Inteligența Artificială - IA le vor lua locul, pentru că roboții dotați cu Inteligența Artificială - IA vor executa operații cu caracter repetitiv, exact așa cum au fost construiți de om, iar dacă se vorbește de autonomie, de independență, roboții sunt exact așa cum i-a creat omul. Dacă la crearea roboților omul a strecurat greșeli, ceea ce vor executa roboții va include și reflectări a acelor greșeli și nu trebuie să punem nimic pe seama inteligenței artificiale, ci pe minusurile strcurate de om, de limitările omului în implementarea de algoritmi de Inteligența Artificială - IA. Omul este cheia calității dezvoltării Inteligenței Artificiale - IA, căci doar omul este cel care crează tot ceea ce înseamnă Inteligența Artificială - IA, nimeni altcineva. Chiar dacă se va ajunge la roboți care vor construi roboți, roboții construiți nu vor fi mai complecși decât roboții care i-au construit și nici mai inteligenți decât roboții care i-au construit, căci creșterea complexității este apanajul minții omului.


(21 noiembrie 2023)

#REZIST: managementul tricolorului

Acum mulți, chiar foarte mulți ani, am văzut o fotografie foarte interesantă luată de pe o autostradă care ducea spre Los Angeles. Se știe că în zona acestui mare oraș, autostrăzile au cu mult mai mult decât trei benzi pe sens. Era o fotografie făcută seara pe întuneric. Mașinile care se îndreptau spre Los Angeles aveau farurile aprinse și lumina lor era galbenă. Mașinile care se îndreptau în direcția opusă aveau stopurile aprinse și luminile lor erau roșii. Era o imagine superbă cu o fâșie lungă galbenă și alături o altă fâșie roșie. Mi s-a părut ceva extraordinar. Roșu, galben. Lipsea albastru pentru a fi drapelul nostru național.

În 12 februarie 2017 protestatarii din Piața Victoriei au realizat o imagine superbă, construind drapelul tricolor folosind bucăți de hârtie colorate în roșu, galben și albastru, luminate cu lanternele de la telefoanele lor mobile.

Eu am avut la disciplina Management pe profesorul Constantin PINTILIE, un specialist de mare clasă al domeniului, care vorbea despre faptul că managerul trebuie să fie un om cu idei. Și în cazul demonstranților. din Piața Victoriei din 12 februarie 2017, a contat enorm ideea, adică ideea de a realiza tricolorul noaptea în Piața Victoriei. Cel care a avut ideea a trebuit să meargă mai departe, pentru transpunerea în practică trebuiau:

- cel puțin 20.000 de persoane cu roluri bine definite,

- telefoane mobile ale căror lanterne să fie operaționale, 

- coli de hârtie colorate roșu, galben și albastru,

- distribuirea persoanelor în zone compacte pe culori,

- realizarea unui sistem de comunicare eficient,

- stabilirea de sarcini exacte,

- asigurarea că oamenii execută sarcinile primite,

- coordonarea, colaborarea și comunicarea dintre oameni.

Pentru a implementa un astfel de proiect este nevoie ca persoana care își ia responsabilitatea implementării, să aibă acele calități de comunicare necesare lucrului cu colectivități neomogene de  zeci de mii de persoane. Trebuie privită fotografia publicată pe Innternet să se vadă claritatea dispunerii celor care au bucățile de hârtie colorată în albastru să se vadă că aceștia formau un careu. Cine își amintește de spectacolele de pe stadioane din vremurile ceaușiste, aqcolo se lucra cu niște cartoane, iar pentru a avea succes realizarea acelor tablouri, cu un număr de 1.000 de persoane se efectuau repetiții îndelungate, iar colectivitatea celor care manipulau cartoanelor colorate era omogenă, iar locurile erau fixate și nu se schimbau. În Piața Victoriei lucrurile au stat cu totul altfel. Nu au existat repetiții, ci au existat doar mesaje care defineau în termeni foarte clar pozițiile persoanelor, cu câteva grade de libertate, dar care să ducă la realizarea de figuri geometrice precise, mai exact la dreptunghiuri.

Există o tehnică de lucru cu masele neomogene, dar nu va fi abordată aici. Ceea ce remarc este faptul că persoana care a asigurat managementul realizării drapelului tricolor din Piața Victoriei a cunoscut foarte bine tehnica pentru că rezultatul a fost excelent. mai mult, din câte am înțeles, astfel de drapele tricolore au fost realizate și în alte orașe din țară, ceea ce înseamnă că mai multe persoane au reușit să stăpânească tehnica managerială pentru realizarea lor. Am folosit coordonarea, cooperarea și comunicarea, pentru că acestea sunt caracteristicile sistemelor colaborative. Cine știe despre ce vorbesc, este bine să rețină că numai tehnicile moderne au capacitatea să ducă spre rezultate spectaculoase, asemeni celui din 12 februarie 2017 și orice abordare empirică trebuie abandonată, dacă dorim explicații convingătoare.


(04 iulie 2023) 

Cu Inteligența Artificială- IA vom fi ce-am fost și mai mult decât atât

Cu Inteligența Artificială- IA vom fi ce-am fost și mai mult decât atât pentru că:
- noi suntem creativi,
- va fi ceva care va lucra pentru noi,
- toate ipotezele noastre se vor verifica ușor,
- cunoștințele altora le vom folosi neîngrădit,
- încrederea noastră va avea alt nivel,
- avem cu cine face echipă,
- vom învăța să punem întrebări,
- verificările altora vor arăta cine suntem.

Acum și ideile cele mai trăznite merită să fie luate în considerare, căci există metode de analiză a datelor care operează pe colectivități foarte mari și se folosesc numai niveluri cantitative cum suntem obișnuiți, ci și niveluri calitative, căci există și indicatori statistici pentru astfel de abordări. Dacă există conținut digital bogat, ideile noastre nu mai cunosc bariere și orice abordare devine posibilă.

Vrem să aflăm de câte ori apare conjuncția ȘI în poeziile antume ale lui Mihail EMINESCU, nimeni nu se va mai uita chiorâș la noi dacă enunțăm o astfel de problemă, pentru că produsul ChatAI va spune exact că 

ceea ce evidențiază că produsul are și el limitele lui, căci ceea ce am solicitat presupune analiza din mai multe fișiere și se pare că nu există și o astfel de abordare, dar în câțiva ani va fi depășită această limită, căci este doar o chestiune tehnică simplă.

Aparițiile conjuncției ȘI în poemul luceafărul este rezolvată rapid și rezultatul îl obținem și noi printr-o simplă numărare în cele 98 de strofe ale poemului. Pe mine mă intersa să știu folosirea lui ȘI în toate poemele antume eminesciene. N-a fost să fie.

Cerând produsului software ChatAI să afișeze cuvântul cu frecvența cea mai mare din poezia Luceafărul, de Mihail EMINESCU, răspunsul a fost:

Cerând ChatAI să spună care sunt rimele cele mai frecvente, răspunsul este:

Jocul continuă oricât de mult, căci analiza cantitativă pe text ne permite orice abordare simplă. Cum suntem noi inventivi ca popor, dintr-un ocean de întrebări unele interesante, altele banale, nu exclud să vină și un răspuns genial, care a zăcut undeva nebăgat în seamă într-un conținut digital obscur.

(25 iunie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tudor BRĂGARU

Am fost deosebit de onorat atunci când am primit telefonul din Politehnica Bucureșteană să fiu întrebat dacă sunt de acord să merg la o comisie de evaluare a unei teze de doctorat coordonată de profesorul universitar doctor inginer Tudor BRĂGARU. Îl știam pe domnul profesor Tudor BRĂGARU din vremurile de demult, când mergeam la simpozioane și conferințe științifice organizate de Institutul Politehnic București și prezentam lucrări despre managementul calității software. Am acceptat invitația și am primit teza de doctorat pe care am citit-o cu mare atenție, am făcut referatul și în ziua susținerii am avut ocazia să discut cu conducătorul științific, profesorul Tudor BRĂGARU. De la el am aflat un lucru care m-a pus pe gânduri. Spunea profesorul Tudor BRĂGARU că acum există dispozitive cu care se poate face fix orice, cu condiția să-ți vină ideea asupra unei funcționalități. Dacă ai o astfel de idee, punerea în operă este floare la ureche, căci există dispozitive care puse cap la cap realizează funcționalitatea. Totul este să fii în stare să definești o nouă funcționalitate, adică să fii în stare să identifici o funcționalitate care nu există și după aceea totul vine de la sine. Spunea Tudor BRĂGARU că nu există ceva pe care vrei să-l faci și să nu existe câteva dispozitive, care prin asamblare să nu ducă la ceea ce vrei să faci. M-a copleșit ideea, căci acum se vede cât de inventivi suntem. Dacă înainte ne văitam că nu avem condiții pentru a face un nu știu ce, acum nu mai avem nicio șansă să invocăm lipsa de condiții. Cel mult, recunoaștem că nu avem idei.
M-a impresionat profesorul Tudor BRĂGARU căci mi-a schimbat în totalitate optica legată de ceea ce trebuie eu să fiu în stare să fac, pentru că nu mai am niciun drept să mă vait de nimic.

(21 martie 2023)

Inteligența artificială este doar o sculă

Văd că niște ignoranți deja s-au inflamat când au văzut că a pătruns inteligența artificială în zona CHAT-ului, cu acel  ChatGPT, care nu este nici pe departe o implementare de top a inteligenței artificiale. 
Dacă ranga este o sculă care potențează forța fizică a omului și inteligența omului potențează munca intelectuală a omului.
Dacă scripetele îi permite omului să ridice greutăți foarte marei, inteligența artificială îi permite omului să regrupeze informații despre un subiect definmit prin cuvinte cheie.

Ceea ce trebuie să știm noi este legat de faptul că anumite munci de natură intelectuală de rutină sunt preluate de inteligența artificială și rezultatele care ne sunt oferite, trebuie folosite. În acest fel, inteligența umană va avea timpul necesar pentru a trece la un nivel superior și să realizeze noi activități creative, care să ne facă viața mai ușoară.

Inteligența artificială nu trebuie să ne sperie. Ea nu-l va înlocui în niciun caz pe om, căci ea nu are funcția de creativitate. Inteligența artificială culege informații existente, le prelucrează și oferă rezultate agregate, nu informații noi. Omul este acela care analizând informațiile agregate trage concluzii. Inteligența artificială nu realizează și nici nu va realiza vreodată  funcții esențiale ale creierului, ca noi să ne temem că roboții ne vor lua locul. Ea nu crează informații noi. Numai omul este acela care crează elemente de noutate și nimeni altcineva


(11 martie 2023)

Lucruri concrete

Eu am o teorie și anume:

• îmi imaginez un capitol de anatomie umană despre inimă să zicem, dar merge la orice domeniu, care are 25 de pagini; fiecărei pagini îi corespunde un cerc concentric pe un CD să zicem; înseamnă că sunt ocupate 25 de cercuri concentrice;
• un profesor care vrea să meargă la clasă memorează din cele 25 de pagini niște chestii importante, care insumează și acelea 10 pagini, concretizate prin 10 cercuri concentrice de pe un CD; să reținem că din cele 25 de pagini au fost selectate fragmente care însumează 10 pagini, dar sunt fragmente, nu un întreg coerent; repet: sunt fragmente;
• elevul învată și el din cele 10 pagini declamate de profesor din care în caietul său se află 5 pagini, 3 pagini; deci elevul completează și el 3 cercuri concentrice, adică fragmente din fragmente; la teză sau la tablă sau într-un extemporal el va reproduce din fragmentele memorate alte fragmente; deci capitolul coerent este cartea; profesorul memoreaza fragmente, coerența se pierde; elevul memorează fragmente din fragmente și coerența se pierde și mai tare.

Dacă învățământul nu ar fi bazat pe memorare:

• profesorul ar citi 25 de pagini;
• profesorul ar face un rezumat 100% coerent;
• elevul ar citi dele 5 pagini de notite coerente;
• elevul își face propriul rezumat de 3pagini coerente;
• în teze și în răspunsuri elevul dă răspunsuri logice la întrebări.

Unde nu este învățământ bazat pe creativitate și pe inovație nimeni nu are cum să ceară soluții proprii atât profesorului, cât și elevului. Profesorul invocă salariu mic, elevul arată către profesorul care de cele mai multe ori:
dă la toată clasa doi la un extemporal;

• bate și înjură pe elevi;
• face amor cu elevele;
• nu promovează examene de titularizare;
• vine nepregătit la clasă.

Acolo unde se practică altfel de învățământ elevii au rezultate spectaculoase la olimpiade dar si la faculatate.

Unde se memorează se văd oameni in toată firea cum elaborează materialele formate din fragmente incoerente. dacă sunt puși să spună care este algoritmul de a face mămăliga scriu niște chestii care în final te duc la cu totul altceva, numai la mămăligă, nu. Și asta pentru că fac jocul cu salturile de cercuri concentrice, așa cum au învățat în scoala primară, în liceu, dar mai nou și în facultate.

(24 aprilie 2016)