1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Mario de MEZZO

Mario de MEZZO are în online foarte puține informații.
De aceea nici nu mă voi strădui să fac săpături să văd:
- ce școli a terminat acest Mario de MEZZO,
- dacă are doctorat Mario de MEZZO,
- pe la ce facultăți de renume din lume o fi fost Mario de MEZZO,
- care sunt lecturile preferate ale lui Mario de MEZZO.
Prima impresie pe care mi-a făcut-o acum câțiva ani a fost că Mario de MEZZO era foarte potrivit să apară prin anul 2004 când începea era BĂSESCU cu PDL-ul lui și apăreau la Tv niște specimene:
- guralive, 
- incisive,
- vocale,
- perseverente,
- obraznice.
Aparițiile lui Mario de MEZZO la tv au fost jalnice, căci Mario de MEZZO nu are verb, nu are cultură, nu are calități de orator, este doar un tip pus de partid să vorbească, să apere ideile partidului și să se creadă despre el că este un om care știe să facă față oricărei împrejurări. Ca politician, Mario de MEZZO este o mare dezamăgire, căci la cei 45 de ani ai săi mă așteptam să fie altceva. Chiar dacă este absolvent de drept, nu am înțeles să fi profesat ca avocat, procuror sau judecător, ceea ce înseamnă că a făcut facultate pentru a avea o diplomă de licență. Universitatea terminată de el este pe locul 39.
Mario de MEZZO m-a dezamăgit că prin aparițiile sale la Tv face deservicii PNL, căci în comparație cu alți PNL-iști, doar vorbește, nu are idei, nu are teme, nu are profunzime. Pus lângă Adriana SĂFTOIU, acest Mario de MEZZO pare mic, mic rău de tot.

(19 august 2022)

Comunicatorii PNL și răul făcut de ei

Să nu credem că PNL a angajat niște specialiști în comunicare. Nu. PNL și-a trimis la televiziuni, la posturi de radio și la jurnale care au televiziuni pe internet proprii comunicatori, deputați, senatori sau oameni din conducere. Unii dintre ei, talentați, cu cultură solidă și-au făcut datoria foarte bine. Alții, din contră, luați de valul propriei suficiențe, fără arta discursului, fără a stăpânii argumente solide și fără a face construcții logice infailibile, au debitat lucruri care nu trebuiau spuse și au pus în situații delicate partidul, nu pe ei, căci oricum ei nu contau.

M-a deranjat foarte mult, cum acei comunicatori foarte slabi se ascundeau după pulpana partidului spunând ceva de felul: din punctul meu de vedere, dar și cel al Partidului Național Liberal, nemaicontenind cu construcțiile lor subțiri și prost construite.

Îmi doream ca Adriana Săftoiu să apară și mai des, să vorbească și să clarifice, pentru că este un comunicator desăvârșit. Teodor Atanasiu, cu vorba lui rară și apăsată a venit întotdeauna cu argumente, cu poziții și a ieșit de fiecare dată din clinciurile create de jurnaliști experimentați a căror meserie este de a provoca discuții lipsite de confort. N-am să înțeleg cum Costica Canacheu devenise comunicator, când avea abordări dintre cele mai nefericite pe orice problemă, oscilând și nefiind consecvent. Nici Ionuţ Stroe nu a fost strălucitor căci suficiența din el era dominantă. Un comunicator nu ține niciodată capul cam dus pe spate pentru a marca disprețul fațî de toți cei din jurul său. Nici frazele lui nu au fost bine structurate, marcând șabloane nenumărate care lăsau să se înțeleagă că el știe mult prea multe și muritorilor nu le va spune nimic, pentru că aceștia nu merită și nu-l merită nici pe el. Nici Alina Gorghiu nu a fost bun comunicator, dacă o compar cu Lucian Isar, care dacă se canaliza pe problemele PNL și nu pe BNR, ar fi adus servicii cu mult mai importante partidului decât doamna sa. Acum că nu mai contează asupra scorului, trimiterea lui Mircea Dolha la televiziuni se înscrie în linia lucrurilor rele pe care le-a făcut conducerea acestui partid. Omul are un stil de o incoerență rară, nerăspunzând direct la nicio întrebare pusă. El are niște argumente atât de slabe încât pe lângă faptul că se pune el însuși în situații dificile, face mari desercicii unui partid care și așa este într-o situație grea. Nici cel care a fost ministru la sănătate nu are culoare în discurs și încercările de a impune un fel de superioritate stranie, marchează ieșiri lamentabile din decor. Cred că Andreea Paul, dacă n-ar fi supărată, cu verbul ei, ar aduce cu mult mai multe plusuri discursului din PNL. Raluca Turcan, devenită președinte interimar, are și ea verb, cu calmul ei funciar are toate șansele să comunice cu mult mai bine decîât niște inși șterși și fără idei. Deci, comunicatorul șef, care este am înțeles Adriana Săftoiu, să facă urgent o evaluare și să-i instruiască pe toți care merg în televiziuni. Ea are acestă capacitate pentru că s-au văzut rezultatele muncii ei de trainer pe comunicare în noiembrie 2014 și a fost bine.
Comunicatorii PNL și răul făcut de ei s-a văzut, dar nu trebuie doar constatat, ci trebuie acționat, ca lucrurile nepotrivite să nu se repete și percepția să fie pe măsura obiectivelor pe care acest partid și le va stabili. Ar cam trebui ca unii dintre comunicatori să schimbe subțirimea limbajului, cu argumente mult mai logice și mai solide. Ei trebuie să arate cât de bun e PNL, nu cât de rele sunt celelalte partide.

(13 decembrie 2016)

Reculul dreptei politice în Ro

La drept vorbind, principiile dreptei sunt mimate 100% pentru că:

- oamenii de dreapta au fost și sunt bugetari;

- experiența de dreapta nu există decât prin declarații;

- doctrina de dreapta conține elemente de populism electoral;

- limbajul dreptei nu este direct, ci bazat pe antiteze;

- nivelul de hiperbolizare atinge grotescul prin cifrele vehiculate;

- identificarea contradicțiilor cu burta plină devine imposibilă;

- ruptura de realitate este fundamentată pe lipsa unei strategii.

Dacă cineva are curiozitatea să facă o listă cu cei înrolați în partide de dreapta va avea surpriza să vadă că unii sunt:

- milionari doar în rerlația cu statul;

- bugetari puri, deveniți milionari prin buget;

- privați care și-au dat salarii din bani publici;

- factori de influență care au generat accesul indirect la banul public;

- îmbogățiți prin șpăgi, mită, cel mult prin speculașii financiare;

- cu cheltuieli ce depășesc de câteva sute de ori veniturile;

- în eroare prin modul deformat de a explica sursele de îmbogățire.

Neînțelegând menirea dreptei și esența acesteia, teoreticienii dar și falșii ei practicieni purced la operații de fărâmițare, care generează efecte nefaste asupra rezultatelor de la voturile dintr-un singur tur, așa cum a fost la Capitală, unde ezitărișe au fost baladești. Alegerile din 11 decembrie care ar trebui să fie câștigate de o dreaptă în care locomotiva este însuși premierul Dacian Cioloș, se prezintă cu mesaje dezastruoase, complicate cu efect invers. Fimulețul cu sandvișul și cu temele sau parodia alb-negru cu copilașul sunt numai două mostre ale sărăciei de idei. Să nu uităm cherstia cu Fuego care a impus ca șeful de partid să-și ceară scuze. Acum este 21 noiembrie și într-o campanie electorală ternă, încă este loc de mai bine. Și aici alegerile sunt într-un tur și apologia diasporei se pare că s-a subțiat din varii motive, mai ales după evoluția acesteia la votul din 13 noiembrie 2016 unde o diasporă organizată și eficientă ar fi schimbat soarta, ceea c e nu s-a întâmplat.

Acum, managementul politic zice că nu trebuie vorbit cât de răi sunt adversarii, ci numai și numai cât de buni sunt cei ce fac prezentările din PNL sau USR. A arăta cu degetul tot timpul către unii identificați cu răul absolut este contraproductiv. Trebuie luate textele și se va vedea că peste 50% din ele se se referă la cei de dreapta, ci critică. Pozitivismul înseamnă să te prezinți pe tine cât de bun ești și să fii convingător. Mai am răbdare. Neliniștea mă cuprinde să văd cum comunicatorii dreptei sunt mul/i și unii sunt foarte slabi. Dacă toți ar fi de talia Adrianei Săftoiu, ce bine ar fi! Dar dacă nu este nimeni nu are de unde cere. Ce bun era Vasile Blaga ca organizator, pentru că știa să rămână în planul al V-lea. Acum Falcă se vrea vedetă în prim plan, ceea ce nu-l prinde și arată un  provincialism nefinisat. Clotilde nu trebuie să aibă o sosie de vorbire că imitația nu are niciodată valoare. A fost o eroare de strategie de a scoate la miting așa ceva, crezând că se contabalansează efectul de magnet al franțuzoaicei, care este distinsă, naturală, directă, pitorească, plăcută și elevată.

Lupta dntre partidele dreptei se dă pe un același electorat. Numai USR are șansa să  atragă și oltă categorie de votanți, care până acum nu s-au dus în fața urnelor probabil de la 20 mai 1990. Sunt optimist totuși, deși nu sunt sprijinit de argumente puternice. Alții lucrează cu sârg pentru PSD cu toate forțele, deși altfel ar trebui să fie și fiecare să câștige alegerile prin eforturile proprii, nu prin greșelile impardonabile ale adversarilor. Dar se întâmplă așa din cauze care îmi rămân necunoscute, deși  politicianul Teodor Atanasiu vorbea de strategi de campanie de mare valoare.

(20 noiembrie 2016)

Eroarea liberalilor

Iată au trecut două luni de la jenantul rezultat obținut de PNL la locale și aici mă refer la București, unde au schimbat patru candidați. Se știa de mult timp că PSD merge pentru Primar General cu Gabriela Firea, iar PNL-iștii cunoșteau de foarte mult timp care sunt calitățile Adrianei Săftoiu. Faptul că au ezitat în a oferin candidatului PSD un contracandidat puternic și s-a venit cu surogate, a fost marea eroare a PNL. Una era să se confrunte două doamne și alta era să apară și să dispară ca prin farmec imagini de candidați vremelnici. Singura care avea șanse reale de a o învinge pe Gabriela Firea era Adriana Săftoiu pentru că:

• discursul lui Săftoiu era mai concret;
• Adriana Săftoiu are tact și verb;
• Săftoiu avea dinamica în confruntări;
• Adriana Săftoiu răspunde direct la întrebări;
• răspunsurile lui Săftoiu erau aplicate;
• Săftoiu are capacitatea de a se adapta rapid la orice context;
• Săftoiu nu are minusuri de care să se agațe contracandidații;
• Săftoiu este o prezență;
• Adriana Săftoiu știe să fundamenteze răspunsul;
• vocabularul lui Săftoiu este inteligibil și acceptat;
• Săftoiu vorbește calm și așa cum place alegătorilor.

N-a fost să fie. Așa este când ai omul care trebuie lângă tine, dar nu-l vezi din cauza ochelarilor de cal sau din lipsă de fler. Nici acum nu se apelează exact la potențialul lui Adriana Săftoiu, după cum văd că se mișcă lucrurile acolo în PNL. Mai mult, am senzația că nici nu se bucură de tot sprijinul, din moment ce unii  pe teme de neapariții pe listele din toamnă o arată exclusiv pe Adriana Săftoiu cu degetele lor,  nemulțumiți fiind. Deciziile de includere sau neincludere sau chiar și zvonistica, nu cred că-i aparțin lui Adriana Săftoiu. Deci.

(09 august 2016)

În PNL ca la ruși în anul 1982

În  10 noiembrie 1982  și-a dat obștescul sfârșit Leonid Brejnev, secretarul general al PCUS, I-a urmat pe funcția tot de secretar general  Yuri Vladimirovich Andropov, decedat în 4 februarie 1984, la 14 luni de la momentul alegerii. Și lui i-a urmat Konstantin Ustinovich Chernenko găsit mort în biroul său în 10 martie 1985, după numai 11 luni de stat în fruntea partidului. A fost ales mai tânărul și educatul Mihail Sergheevici Gorbaciov ales în 11 martie 1985, fiind primul născut după MRSO adică după 1917 după marea revoluție Socialistă din Octombrie, sărbătorită de faăt în 7 noiembrie.

Toate evenimentele de atunci mi le-am readus în memorie văzând ce se întâmplă la liberalii cei drăgălași rezultați din melanjul cu PDL. Mai pe scurt:

• Cristian Bușoi a fost anunțat candidat și s-a autoretras la numai câteva săptămâni;
• Ludovic Orban a fost anunțat candidat, el a acceptat că partidul i-a cerut-o, dar și el la câteva săptămâni s-a retras pe motive de DNA;
• Marian Munteanu a fost scos din pălărie și PML a crezut că a dat marea lovitură de imagine; lucrurile nu au stat așa pentru că i s-a răscolit trecutul și au rezultat de acolo lucruri puțin măgulitoare care s-au suprapus cu venirea minerilor la 18 aprilie în fața guvernului și cu adunarea de la Sinaia de la mijlocul lui aprilie a reprezentanților unei extreme drepte cu portdrapel în persoana lui Marine Le Pen.

Faptul că resursele de transfer de notorietate s-au epuizat în interiorul PNL se vede cu ochiul liber. Era o variantă propunerea din start sau măcar după Cristian Bușoi a Adrianei Săftoiu, care avea un profil compatibil cu cel al canditatului PSD, amandouă fiind femei, amândouă având antecedente în jurnalism, anândouă fiind cu state în parlament și mai ales amândouă dovedindu-se a fi extrem de inteligente. Cred că experiența Adrianei Săftoiu pe perioada când a fost consilier prezidențial la jucătorul Traian Băsescu ar fi fost un atu.

Ieșrea de aseară apreședintelui de onoare al PNL și mai ales secretomania sa, nu prevestesc lucruri bune, dând de înțeles că nici Marian Munteanu nu este soluția.

Noul PNL i-a depășit pănă și pe comuniștii ruși pentru că:

- au schimbat prea mulți candidați;

- duratele cât au stat pe poziții au fost la nivel de săptămâni;

- sunt restricționați sever de termen limită de înscriere oficială;

- nu maschează lupta surdă pentru putere.

Strategii din PNL și-au dovedit limitele pentru că:

- nu au studiat profilul de primar definit de bucureșteni;

- au venit cu propuneri nesemnificative;

- au amânat în stilul lor de dinainte de razboi luarea de decizii;

- au dovedit slăbiciune în a defini criterii și a face selecția.

PNL va avea un candidat și sunt sigur că acesta va fi, de asemenea preluat de undeva, căci luptele intestine nu le permit să vadă pe cineva valabil. Numai în disperare de cauză își vor îndrepta privirea către persoana care a scris și un roman.
Conducerile bicefale în care amândoi copreședinții sunt slabi, nasc soluții mai mult decât modeste și acestea s-au numit Bușoi, Orban și Munteanu.

(20 aprilie 2016)