5.000 cântăreți de folclor: Ionuț DOLĂNESCU

În 20 mai  2018 am scris un articol despre Ionuț DOLĂNESCU. Am urmărit evoluția cântărețului și îmi mențin ideea că acesta are o voce de tenor de mare clasă. Repertoriul său ar trebui să fie alcătuit din cântece culese de la săteni sau preluate de la Institutul de Etnografie și Folclor, dacă nu s-o fi desființat.
Biată tinerețea mea

 Deasupra de Perșinari 
Frate dragă, măi frăție
Trebuie să scriu aici că mie nu-mi plac acele texte scrise de unii și de alții. În mintea mea, câtă mi-a mai rămas la cei 76 de ani ai mei, iubesc cântecele populare scrise de țăranii de la coarnele plugului sau de femeile cu furca și cu fusul care torc caierul de lână. Numai acele versuri și numai acele cântece sunt muzică populară. dacă apare autor, compozitor
Rimele sunt obișnuite, iar exemplifică milă - mocirlă, plâns - râs, bun - drum, făcut - mormânt, sus - adus, toată - vreodată, mine - amintire, întoarce - face, făceam - ani, făceam - iubeam, eram -aveam, vale - mare, arată rapiditatea cu care se construiesc textele, la normă. Voi aprecia și mai mult dacă Ionuț DOLĂNESCU își va schimba opțiunile spre o orientare la rădăcinile adevăratului folclor. La un moment dat, artistiul spune în clar că chiar el este autorul unui cântec. E lăudabil, dar nu intră în atenția mea un astfel de repertoriu, pentru mine folclorul autentic înseamnă altceva.

(13 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ion DOLĂNESCU.

De-a lungul timpului am scris mai multe articole despre Ion DOLĂNESCU. Chiar am fost la spectacole în care vedetă era Ion DOLĂNESCU și sălile erau în extaz. Eu care i-am ascultat la viața mea pe mulți artiști valoroși mi-am păstrat calmul cel englezesc, mai ales, căci mie îmi plac cântecele adevărate, nu cele făcute prin garaje, garsonierem, crâșme sau closete. La Ion DOLĂNESCU am apreciat vocea, dicția, muzicalitatea și economia gesturilor în fața microfonului.

Am o mândră tinerică.  1978

Auzii pe cer tunând

 Bălălău, băiatul mamii

Călătorule din drum

Cântecul căprioarei

Ce faci, mândro, ce lucrezi?

Codin

Codrule bătut de ploi

De-aș avea fântână-n curte

De n-ar fi mândra cu dor

Drag mi-e să fiu pădurar

Du-mă, du-mă, dorule!

Dunăre, să nu mă-neci!

I-auzi mamă, cântă cucul

La fântâniță, sub tei!

M-am născut lțngă Carpați

Mă gândesc la viața mea

Măi, Lenuțo, trecui dealul

Măi mâdruță de pe deal

Mândro, când ne iubeam noi

 Mândro când ne întâlnim. 1983

Mândruță de la Novaci

Mândra mea cu ochii mici

N-are maica neamuri multe

Nu sunt bolovani pe drum

Nu știu, dealul s-a lungit

Păsările din pădure

 Românie, țara mea de dor

Satul meu e sat cu dor

Spune maică adevărat

Spune-i maică lu' Maria

 Tanța

 Țara mea măicuță bună

Toată lumea-mi zice cucu

Uite mândra, nu e mândra!  1969

Vino, mândruțo, sub tei!

Ion DOLĂNESCU este un reper în folclorul românesc al secolului al XX-lea. Chiar dacă unele cântece au versuri făcute și nu culese de la sursă, acele texte sunt îngrijite, au rime corecte și versurile sunt bine construite. Unele cântece sunt din folclorul nou. Cântărețul avea costume cu flori viu colorate și de mari dimensiuni, ceea ce n-am prea văzut prin muzee atât pentru zona de origini a sa, dar nici din Oltenia.

(13 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Victoria DARVAI

Despre Victoria DARVAI am scris un articol în 19 decembrie 2019, căci am considerat că Victoria DARVAI este o mare voce a folclorului românesc. 

Asta-i nuntă, nu-i minciună

 Buciumul

Cât în lume oi trăi

Câte frunze îs în nuc

Cântec de leagăn

Câtu-i Maramureșul

Chemarea oilor la stână

Cine ți-o pus nume dor

Dă-mă mamă după Gheorghe

De-aș muri primăvara

Dragu-mi-i de dumneavoastră

Horincuța

 I-aș face mândrului pat

Io-s din Țara Oașului

Io-s mândruță din Vișeu

Joc păcurăresc

Mamă, dragoste curată

Nu fii mândru supărat

Oile la stână

Pe mine capul mă doare

Pintea Viteazul

Prin pădure trece-mi-oi

 Satule de sub Gutâi.  1982

Sărută-mă, măi Vasile

Tare-aș bea un păhăruț

Să ne imaginăm că în anii în care a intrat în scena folclorului românesc Victoria DARVAI nu erau cunoscute nici cântecele și nici obiceiurile din Țara Oașului. Victoria DARVAI a venit cu multe noutăți, iar vocea ei i-a permis să imprime acele elemente specifice și să le permanentizeze, căci mulți cântăreți le-au preluat și le-au amplificat. Cine ascultă un cântec în interpretarea Victoriei DARVAI și va mai asculta și alte interprete, o va recunoaște dintr-o mie, căci vocea sa are ceva deosebit, unic.

(13 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Rodica BUJOR

Despre Rodica BUJOR am scris un articol în 21 octombrie 2021.  
De cine mi-e dor și sete
Eu cu neica trăiesc bine 1961
Fir-ai sa fii mai băiete. 1956
Ia mai canta, cucule 
 În grādina lui Ion
Lăstărel de primăvară
M-am jurat de mii de ori  1939
Mândra i lumea cu feciori
Neică, tot gândind la tine
Patru boi am în poiată.  1942
Pe dealul din Teleorman
Am văzut-o pe Rodica BUJOR în concerte și am fost impresionat de ținuta sa, de costumele sale, dar mai ales de vocea sa, căci știa să cânte cu adevărat, cu voce clară, amplă, puternică. Cântecele ei sunt adevărate hituri, pe care oricine dorește le fredonează pentru că firul lor melodic se reține repede. Se vede clar că artista mergea și-și culegea cântecele de la sursă, pentru că temele, rimele și alcătuirea versurilor sunt îndelung cizelate.
(12 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gabriel DUMITRU

Despre cântărețul de muzică populară românească Gabriel DUMITRU am scris un articol în 10 ianuarie 2023 în care am scris despre acesta destul de multe detalii, dar cel mai bine este să i se asculte vocea, timbrul, tehnica vocală, să i se analizeze repertoriul și să-i fie studiată atitudinea când interpretează, căci la un cântăreț acestea sunt elementele cheie.

Am de ce să fiu iubit
Ascultă-mă inimioară
Când e toamnă, mi-e drag mie
Cine mi te-a scos în cale?
Cucoană te fac

De astăzi plecăm de mână
Dragoste, m-ai mințit iar
Omule, nu te gândi
Sufletul nu-ți spune

La Gabriel DUMITRU am apreciat costumele. El stăpânește economia gesturilor. Mi-ar fi plăcut ca textele folosite să fie culese de la firul ierbii, iar chestia cu cucoană te fac sau unele rime nepotrivite, precum și folosirea prea frecventă a cuvintelor bani, bogăție, dușmani, la un moment dat ar trebui gestionate cu mai mare atenție. Rima arătos - jos e bizară. Mi-a plăcut la acest artist faptul că este acompaniat numai de orchestre cu structură clasică.

(12 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Mariana LUNGU

Cântăreața Mariana LUNGU a desfășurat activitatea artistică înregistrând discuri la Electrecord în vremurile în care existau filtre care reușeau să ridice ștacheta calității la cote foarte înalte, încât repertoriul includea piese culese de la sursă.
Am avut un pui pe lume
Balada haiducului Bujor 1978
Bine-i să fii ciobănaș 
Cântă bucium pe Ceahlău
Cântec de leagăn
Chiuți măi vătăjei

Drag mi-o fost calea încoace

I-auzi, mamă, banta-n sat

 În sătucul de pe vale
Joacă satul, joc şi eu

 La Siret, la Nămoloasa
Măi Vasile, măi
Trec anii și se strecoară

Cântăreața Mariana LUNGU  are costume populare autentice, iar atitudinea ei dă clasă prin gesturi și prin ținută, ceea ce face diferența comparativ cu ceea ce se întâmplă acum când pe platourile Tv apar mulțimi de cântăreți, care se pierd unii peste alții și se înghesuie să apară și ei câteva secunde pe sticlă. Mie îmi plac versurile pe care le cântă Mariana LUNGU, tot timpul acompaniată de orchestre cu specificul muzicii moldovenești ce includ și trompete. O analiză atentă a vocii Marianei LUNGU evidențiază sensibilitate, claritate și forță, ea fiind o reprezentantă importantă a folclorului Moldovei de mijloc. Înregistrările mai vechi evidențiază valoarea artistei care are capacitatea de a susține un recital format din piese reprezentative, cu versuri având rime de calitate, specifice creației populare autentice. Cântecul referitor la tragedia de la Nămoloasa de care știam din copilărie, are o versiune cântată de Mariana LUNGU și pentru mine a fost o revelație că oricât am căutat să dau de acest cântec, nu l-am găsit într-o interpretare profesionistă. Mariana LUNGU mi-a oferit această ocazie și am reascultat cântecul de mai multe ori.

(11 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Dumitru GIURCĂ.

Dumitru GIURCĂ a venit dintr-o zonă pe care o cunoșteam prin cântecele Lucreției CIOBANU și este foarte greu pentru cineva să se apropie de zona unde Lucreția CIOBANU a lansat hit după hit și a venit cu o interpretare greu de depășit. Dumitru GIURCĂ a cântat cântece pline de substanță și a adus nota sa personală prin ceea ce a înregistrat pe discuri. El are și înregistrări în care apare cu două voci, ușor diferite, ceea ce mie îmi crează probleme căci știam de Frații GRIGORIU, de Trio ARMONIA și de Surorile COSAC, dar am ascultat și experimente ale lui Irina LOGHIN, dar una-i una, alta-i alta...
Am iubit pe lume-odată

Azi-mâine mă duc cătană

Ăsta-i jocul de-nvârtit

Cât trăiesc pe-acest pământ 

De-ar veni luna lui mai

 Dragă mi-a fost lumea mie

Inimă cu venin mult
Io-s cioban de pe Cindrel  
Io-s cioban din Rășinari 
Măi mândruță pentru tine 
Mândru-i codru și-nfrunzit      1984
Pe drumul Banatului
Se duc oile, se duc 
Sus în vârful muntelui
Sus la stâna din Bătrâna
Și-o zis tata că-mi dă oi

Toată lumea-mi zice mie
Vai, săracii, ciobanii

Vântule, de la Jina

Vin ciobanii de la munte

Vino dragă primăvară

Cântecul Toată lume-ami zice mie este cu mult mai mișto în varianta Ioanei RADU, unde hoțul e înlocuit cu lotru, ceea ce este mai pitoresc. Cântărețul Dumitru GIURCĂ este o mare voce, cu repertoriu bogat și reprezentativ. Nu am găsit filme color să-mi dau seama de costume, de atitudine la acest artist.

(11 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Elena SIMA

Elena SIMA  este o cântăreață cu voce puternică, cu voce clară, care cântă folosind texte scrise, nu culese de prin sate. Se vede cum sunt alcătuite poveștile, care sunt rimele folosite. Elena SIMA  are costume populare frumoase, bogate, dar aș prefera costumul simplu tradițional, așa cum l-am văzut eu prin muzee prin țară, unde sobrietatea și migala și-au dat mâna. Față de alți soliști, Elena SIMA  se mișcă sacadat când când cântă și ar trebui să facă schimbări, pentru a avea o altă atitudine.

Cine în viață mamă are

Dorul din inima mea

Dragă-s lui Ion și Gheorghe

Mă gândii eu într-o seară

Veniți frați si surioare  

Vreau să-ți cânt române, frate

Rimele cozonaci - dragi, drum - Crăciun, crescut - copilărit, sunt nefericite, neșlefuite și facile. Analizele pe text arată că mai e de lucru. Este adevărat că acum tehnologia a dat multe libertăți de manifestare, dar auto-exigența trebuie să funcționeze mult mai intens și selecția trebuie făcută înainte de a posta sub-producțiile pe Internet.

(11 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria COSTIN MURGOCI

Maria COSTIN MURGOCI  este o cântăreață cu voce plină, puternică, iar dicția ei este perfectă. Maria COSTIN MURGOCI  dispune de tehnică vocală de excepție, iar înregistrărilșe cu cântece iuți evidențiază că menține ritmul, că știe să respire fără să se simtă pe durata cântării.

Asta-i horă-n două părți

Balada lui Ștefan cel Mare

Bădișoare de la Vizantea

Bine mai trăiam odată

Când eram la mama mea

Cântecul soldatului necunoscut

Drag mi-i badea sovejan

Hai, bădiță, la burdui

Haida, hai și num-așa

Hai români, la hora mare!

Joacă-mă, bade, să-mi placă

Jocul găinii

 La fântâna lui Costachi

M-au pețit la mama doi

Măi Ioane, măi bădiţă

Pentru omul ce mi-e drag

Plângi mireasă și suspină 

Răsai, lună, mai degrabă

Sârba vrâncenească

La Maria COSTIN MURGOCI  mi-au plăcut costumele naționale pe care le-a purtat, mi-au plăcut gesturile reținute pe durata cântării, căci Maria COSTIN MURGOCI  are atitudine și economie de gesturi. dacă în teatru se zice că gestul strică textul, tot așa se întâmplă când cântăreața sau cântărețul nu-și folosesc bine mâinile, de parcă sunt în plus. Maria COSTIN MURGOCI   are arta gestului măsurat. Mi-au plăcut multe dintre textele folosite, căci au rime bune, neforțate, exact cum sunt în cântecele de la firul ierbii. Se vede de departe că artista face parte din categoria celor care au înregistrat discuri în vremurile trecute, când erau nenumărate filtre de care nu treceau decât vocile adevărate.

(11 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria BARARU

Cântăreața  Maria BARARU face parte din categoria artistelor care și-au desfășurat activitatea când înregistrările cântecelor se făcea la Electrecord pe discuri de vinil, ceea ce impunea nenumărate filtre, iar înregistrările presupuneau texte de calitate, interpretări de excepție, căci discurile de vinil însemnau costuri ridicate și cererea șo oferta opera chiar în condițiile economiei planificate comuniste, orice s-ar zice, căci nimeni nu-și permitea să scoată munți de discuri acre să nu se vândă.  Maria BARARU era o voce importantă a folclorului bucovinean. Ea avea un repertoriu bine definit și cântece care au devenit adevărate hituri.
Am un foc la inimioară   1970
Aztăzi joc la nunta mea
Bădița cu sumănel
Busuioc mândru-n cărare
Când aud cucu cântând
Cântă-mi scripcăraș cu foc
Ce-mi spuneai, Gheorghe, odată
Creșteți flori cât gardurile
De trei săptămâni si-o seară  1965
Hai la joc, bade, la joc
Hai zii bade
Haida, măi bădita 1977

 Ionel, drăguțul meu 1968
Ionel și Mărioara
Jocu-i din bătrâni lăsat
La fântâna cu uluc
M-a făcut mama să joc
M-au cerut la mama doi
Mai bădiță pentru tine
Mi-o fost badea pădurar

 Mitru meu e pădurar
Pe fâneața de căline
Să jucăm bătuta măi
Tot te ții bade, de mine
Vai de mine ce.am uitat
Este adevărat că sunt și cântece în sunt elemente specifice așa-zisului folclor nou, cu gater, dar noi trebuie să vedem pădurea de copaci, adică esența, căci important era ca printre 10 cântece adevărate de folclor să se strecoare și un cântec artificial, căci important a fost întotdeauna efectul, conținutul și nu accidentul. 



(11 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Daniel DOGARU

Daniel DOGARU este acum un cântăreț de mare succes. El interpretează cântece de veselie, care conțin acele elemente ce evidențiază situații interesante ale societății actuale, ușor debusolate, în care tinerii și tinerele cred că tot ce zboară se și mănâncă, iar Daniel DOGARU ironizează aceste situații comice, dar triste în același timp.
Așa mi-o zis tata mie
Când s-aude doba-n sat 
Cântec pentru inimi 
Mai Mărie în Dubai
Horea divorțaților
Mulți dușmani din satu meu
Nu mă-ncurcă mândrele cum mă-ncurci tu prietene 
Nu mă uit la tine lume
Ploaie Doamne peste sat
S-o jurat mândra pă' piatră
Veselia moroșenilor
Vine vremea să mă-nsor

Daniel DOGARU are voce puternică.

Daniel DOGARU are dicție.

Daniel DOGARU știe arta rostirii clare a cuvintelor.

Daniel DOGARU are atitudine.

Daniel DOGARU stăpânește economia gesturilor.

Daniel DOGARU își poartă constant costumul tradițional nealterat.

La Daniel DOGARU îmi place că:

- are texte bine construite,

- folosește rime interesante,

- este acompaniat de taraf în structură clasică,

- are ritmuri alerte, optimiste și cu mesaj,

- îl respectă pe ascultătorul său, ca profesionist.

Daniel DOGARU este un artist al timpului său, care știe să folosească tehnologia de azi pentru a integra folclorul în structura lui clasică la cerințele unui public extrem de dinamic, ancorat în FACEBOOK, Tic toc, Instagram, Twitter, Linkedin, Tumblr, Pinterest, TikTok, dar și în altele.

(11 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Paul ANANIE

Despre Paul ANANIE nu voi scrie decât atât:

Paul ANANIE este un cântăreț foarte tânăr.

Paul ANANIE are o voce superbă.

Paul ANANIE are arta rostirii cuvântului.

Paul ANANIE are un repertoriu de invidiat pentru artiștii de vârsta lui.
Alior
Am o mândră cât un brad
Am o mândră mititică

Cântec pentru mama

 Cât o fi soare și lună
Câte frunze îs în nuc
Doamne, când m-am însurat

Dorule ești boală grea

Du-te dorule departe

Du-te dor pe sub răzor
Eu n-am baiuri pe pământ
Greu îi Doamne să trăiești

 Haida, hai la Maramu

 Haida mândruță-n zăvoi
Hai mândră la sânzâiene
Haida mândruță-n zăvoi
Horea feciorului neînsurat

 Hori vechi din Maramu'

  Ia-mă-n brațe dorule
Inimă, vreau să grăim 

Mândra care-i faină tare

Mândră dragă iară-i noapte
Mult mă judecă lumea
Mult mă-ntreabă inima

 Pentru România Mare

 Plecat-am să merg la rai
Tare mi-o fost dreag în viață
Toată lumea-i nebunită 
Țuc-o, pișc-o pe mândra
Mie îmi place la Paul ANANIE că știe să cânte exact ceea ce i se potrivește. El are multe apariții, căci este un reper și reprezintă un standard, de aceea mulți vor să cânte cu el, pentru a se raporta la vocea lui și pentru a spori ei în notorietate. Amintesc aici pe Andreea HAISAN, Gabriel DUMITRU, Oana TOMOIOAGĂ, Alexandru BRĂDĂȚAN, FUEGO, Paul MARINCAȘ, Alexandra UNGUREANU, Vlăduța LUPĂU, Vlad MIRIȚĂ. El vine dintr-o zonă foarte bogată în cântece și de aceea lui îi este ușor să culeagă cântecele de la sursă, iar aparițiile lui sunt cu texte foarte bine structurate, cu rime de calitate, neforțate, lucru datorat și exigenței lui de a selecta acele texte.



(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Anton ACHIȚEI

Anton ACHIȚEI  face parte din acea categorie de cântăreți pentru care cântecul este o adevărată religie și fiecare apariție a sa este un moment special, iar clipurile filmate arată acest lucru. Anton ACHIȚEI  este cântărețul din generația celor acre mergeau să culeagă folclor la sat și care nu a purtat decât costumul tradițional, autentic. Mi-a plăcut la Anton ACHIȚEI  nbelipsita lui cușmă de miel de culoare gri.

A intrat soacra în joc

A venit aseară mama

A plecat Gheorghiță militar

Bucovină, plai moldovenesc

Ciuleandra

Corăgheasca

Hai la joc măi tudoreni

Irinucă cu cercei 

Mamă, eu mă duc de-acasă

Mi-aș lega doru-n năframă  

Mi-e dor de Mînăstireni

M-o pus naiba să mă-nsor 

Să mai bem o sămahuancă

Sîntem aici de cînd lumea

Anton ACHIȚEI  a dispus de o tehnică vocală specială, rostirea cuvintelor era completă, iar ritmul era menținut prin modul lui de a respira controlat, după exerciții făcute de el de-a lungul întregii cariere. În vremurile când Anton ACHIȚEI  cânta, selecția era extrem de dură, iar înregistrări la Electrecord se făceau cu număr. Nu existau tehnicile de azi în care oricine are posibilitatea să posteze orice-i trece prin minte și de aceea el este rezultatul unei selecții riguroase. Faptul că până la a înregistra, cântecele treceau prin multe filtre, a impus ca textele cântate să fie de calitate, fără a se face rabat. la exigența cântărețului se adăuga și exigența persoanelor care filtrau muzica până la momentul imprimării pe matriță.

(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria UDRICĂ

Maria UDRICĂ este o voce a Teleormanului, zonă cu un folclor deosebit de bogat, cu teme muzicale de mare anvergură, care fac din cântăreții locului, adevărați mesageri, căci furcile caudine prin care trebuie aceștia să treacă până a ajunge la noi sunt nenumărate și puțin ajung să iasă la liman. Maria UDRICĂ este o cântăreață care a reușit ca în vremurile în care la Electrecord se făceau înregistrări pentru discuri de vinil, a reușit să aducă o serie de cântece minunate. ea a filmat și clipuri în televiziune, care azi arată că avem în față o mare artistă.

Am un foc la inimioarã
Când eram tânăr odată
Cât de mare e lumea
Coborâi din deal în vale
Dă, mândruţo, ochii tăi 
Dorule, batu-te-ar focu' 1974

Dorul meu, îi foc, nu-i dor
Leliță Ioană

 Mamă, m-ai adus pe lume
Măi neicuță Ionele
Măi neicuţă, pentru tine

 Mi-ai fost drag, ca primăvara

Mută-ţi neică, cărarea
Neic-al meu, militar pleacă
Spune-mi, neică, ce-ai de gând
Tare mi-esti, Ionele, drag
Ţi-am cântat neică, cu drag
Chiar dacă Maria UDRICĂ are și o cacofonie, în Mută-ți neică cărarea trebuie acceptată ideea că este vorba de folclor de la firul ierbii și licența se acceptă. Maria UDRICĂ a cântat doar cântece culese de la sursă, ceea ce i-a dat posibilitatea să vină cu versuri bine structurate, cu rime perfecte care curg fluent pe ritmuri, iar interpretarea ei este aleasă.

(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria PIETRARU

Se spune că atunci când Dumnezeu dă, apoi, dă. Dă frumusețe. Dă glas. Dă talent. Adică, Dumnezeu dă de toate. Așa a fost în cazul lui Maria PIETRARU.  Această artistă, într-o perioadă foarte scurtă, căci a trăit puțin, a dat folclorului românesc numeroase piese și a impus un anumit stil, inconfundabil. Cine vrea să se apuce să cânte folclor este necesar să asculte sau maiexact să studieze înregistrările cu cântecele lui Maria PIETRARU și să vadă ce înseamnă arta cântului cu sensibilitate și dăruire.
Aseară ți-am luat basma
Așa joacă tinerii
Bade-al meu, e pădurar

Bădișor cu calul sur 

Ce frumoși sunt anii mei
Dorul meu nu-i călător
 Eu când am plecat de-acasă

Ionel, Ionelule
Prin poiana dorului
Trece badea codrul des 
Zi-i bade cu fluiera

Mi-au plăcut la vremurile când televiziunea nu era ceea ce este acum, modul îngrijit în care apărea Maria PIETRARU ca prezență, ca gesturi, ca intonație și ca exigență de a alege cântecele. Pe o scară de la 1 la 10, Maria PIETRARU se află la 9,80, dacă Grigore LEȘE este la 7, iar Maria CIOBANU este la 8,50.

(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria LOGA.

Pe la televiziuni s-a plimbat și cântăreața Maria LOGA și în loc să cânte, a povestit ceva despre o chestie nefericită, iar multe dintre cântecele ei făcute la comandă  au reflectat exact respectiva poveste, căci succesul facil la public se construiește cu așa ceva, exact cum au făcut și cuplurile CORNESCU - BĂLĂȘOIOU, CIOBANU - DOLĂNESCU, așa că și poveștile LOGA - MĂGUREANU au prins la public o anumită perioadă, dar pe mine nu m-au impresionat, căci SHAKESPEARE sau PETRARCA s-au fumat demult.

Bate vântul pe-nserat! 

Cine doarme toată noaptea!

De-aș putea viața întoarce 

Dragile mele copile

Fir-ai să fii soartă! 

În pădure la Peşteana

Mă-ntreabă timpul mă-ntreabă 

Mă uitai ieri în oglindă!

Neic-al meu cu mustăcioară! 

Neicuță ce crudă-i soarta! 

Omule fără de minte

Sunt sigur că dacă Maria LOGA ar fi pus accent pe cântece autentice de muzică populară românească altul i-ar fi fost traseul, căci vocea ei este specială și o ajută la abordarea unui repertoriu autentic, de amploarea celui pe care Ionela PRODAN l-a avut în epocă.

(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Nineta POPA

Nineta POPA este o mare voce.

Nineta POPA este o prezență.
Nineta POPA se remarcă de la primele sunete, căci vine cu o voce puternică, cu dicție clară și cu rostirea cuvintelor studiată, ceea ce impresionează din start.
Am văzut-o pe Nineta POPA la un spectacol unde mai erau și alți cântăreți, unii dintre ei cu vechi state de funcții în showbiz, dar ea a făcut diferența prin prospețimea vocii, prin mesajul cântecelor și prin costumul pe care-l purta, pe pânză albă cusut cu fir negru.
Am căzut, m-am ridicat

 Am iubit odată, un tânăr fecior
Anii tinereții au trecut
Ascultă, fetița mea
Badea cu căciulă sură
Bădișor de la mioare
Bună ziua, maică bună
Ce e omul pe pământ
Ce vremuri grele trăim
Deșir firul vieții-n gând
Dragu mi-i s-aud cântând

Drumu-i lung, armata-i grea
Mai întoarce Doamne, roata!
Măiculița mea cea bună

Mi-a șoptit frunza de fag
Munte, munte brad frumos
Sus în vârful muntelui
Observ că Nineta POPA cântă și cântece care au rime împerecheate abab, cu versuri create undeva, în niciun caz la firul ierbii, ceea ce-mi crează o proastă impresie, căci în mintea mea câtă mi-a mai rămas la 76 de ani ai mei, folclor înseamnă creație populară pe care o culeg cântăreții, în niciun caz cântece făcute în garaje, garsoniere, la șpriț în birt sau în closete. Am apreciat costumele pe care le poartă Nineta POPA și modul în care se prezintă, sobru, fără gesturi în plus.

Eu mergeam către Lucreția CIOBANU când ascultam anumite cântece ale Ninetei POPA, dar ea s-a dus și spre alte zone. Mie îmi plăceau cântecele cu ciobanii, cu muntele, cu asprimea oieritului.

(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ionuț FULEA

Dacă la Ilenuța, Fănuța, Măriuca nu am nicio problemă, la Ionuț, Daniel, Marinel, Fănel, Grigoruț, Gigel, am o mare problemă, căci aceste nume de bărbați sunt diminutive, adică se referă la ceva mic, fragil sau gingaș. Când apar Ionuț, Daniel, Marinel, Fănel, Grigoruț, Gigel, niște vlăjgani de doi metri, plini de mușchi, forțoși, cu bărbi și cu chică, deja contrastează numele de Ionuț, Daniel, Marinel, Fănel, Grigoruț, Gigel cu ceea ce aven în față. Așa și cu  Ionuț FULEA, care este un bărbat ca muntele, cu voce de bărbat adevărat, baritonală, fără a fi pițigăiată, pe care-l și văd răsturnând munții, dar care după nume ar trebui să fie un copilaș bucălat, cu cârlionții în vând, pus pe șotii.

Bate vânt de primăvară
Când era ca să-mi petrec

Câte frunze îs în nuc

Frați români din lumea mare! 

 Mărie,Mărie

Nu-i lumină nicăriri

Rău mă dor ochii mă dor

Toată lumea are un dor

Vine o vreme
Costumul popular pe care-l poartă Ionuț FULEA este un costum autentic, sobru din material alb, cu cusătură neagră. Ionuț FULEA are atitudine, știe să-și cucerească publicul printr-o mare economie de gesturi, doar din priviri.

(10 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Laura LAVRIC

De foarte multe ori am prins la televizor sporovăieli ale lui Laura LAVRIC legate de niște neînțelegeri ale ei cu o soră a sa, ceea ce mi se pare nefiresc, pentru că timpul meu nu este pentru așa ceva, ci pentru a asculta cântece, pentru a mă bucura cu muzică populară autentică.

Ăsta-i joc moldovenesc! 

Bătuta de la Călărași

Cânt că-mi este lumea dragă

 Dragu-mii la veselie

Ghiță, pălărie nouă

Hai români de peste sate

Hopa, hop și iară hop! 

Joacă-mă, dragă bădiță!

La bătută, măi băieți 

La crâșma lui Costănel 

S-o dat o veste asară

Sârba din Flămânzi

Suceveanca

La cântăreața Laura LAVRIC  îmi plac ritmurile îndrăcite și îmi aduc aminte că după o conferițnă a fost organizat un eveniment unde DJ-ul a pus sârbe cântate de Laura LAVRIC  și m-am prins și eu în joc și la final aveam cămașa nădușită 100% și ca mine erau mulți dintre participanții la conferință. Am văzut acolo și perechi care jucau câte doi în ritmurile acelea teribile, iar vocea lui Laura LAVRIC  făcea toți banii la veselia oamenilor, după două zile pline de comunicări și dezbateri. Nu știu cum o fi o nuntă moldovenească unde cântă Laura LAVRIC două ore și oamenii joacă și joacă și joacă.



(09 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Mioara VELICU

Mie îmi place foarte mult cântecul ZORA JE interpretat de Neda UKRADEN și căutând și alte interpretări, am dat de cântecul acesta interpretat de Mioara VELICU și de RAOUL. Mi-a plăcut și această versiune, drept care mi-am zis să scriu câteva rânduri despre cântăreața Mioara VELICU.

Aoleu, m-aș mărita!

Catrina sau Hora mea moldovenească

Douăzeci de primăveri

Hai la joc, badiță

Jocu-i din batrâni lăsat arhivă TVR2

Mă ajunge câte un dor

Mă mândresc că-s moldoveancă

Miorița

M-o făcut mama frumoasă

Moldovenii de n-ar hi

Nu mă las și nu mă las

Tare mi place ca să joc
Zi-i mai tare, lăutare!
Mioara VELICU are o voce puternică.

Mioara VELICU are o voce plină.

Mioara VELICU are un repertoriu al ei, format din hituri.

Mioara VELICU este o prezență remarcabilă.

Mioara VELICU cântă numai cântece selectate cu grijă.

Mioara VELICU folosește texte bine construite, cu rime de calitate.

Mioara VELICU interpretează și cântece încărcate de dramatism și mă refer la Miorița.

Mioara VELICU are costume populare autentice.

Mioara VELICU asigură concordanța între tema cântecului, gesturile și jocul scenic.

(09 martie 2024)