Îmbătrânirea academică

 Pe vremea mea și aici mă refer la anul 1970, după terminarea facultății se obținea repartiție guvernamentală și se rămânea în învățământul superior ca asistent universitar stagiar, la 23 de ani. Lucrurile au mers așa și după Revoluția din Decembrie, până când unor bătrânei ramoliți le-a venit ideea creață ca în învățământ să acceadă doar tinerii cu doctorat, adică, cei ajunși undeva la 28 de ani în cel mai optimist scenariu. 
Cei mai buni absolvenți ai facultăților, după terminarea formei de licență și a masterului, merg în producție și acolo iau contact cu mediul de o anumită factură unde banul este esențial și cu mult mai mare decât cel obținut de un pârlit de asistent universitar chiar și cu doctorat. Așa se face că cei mai buni absolvenți ai facultăților rămân în producție, iar în mediul academic nu se mai găsește picior de șef de promoție. Mai mult, de când a fost compromis doctoratul de către plagiatorii-demnitari, foarte mulți dintre absolvenții de master strălucitori, nici nu mai iau în calcul să urmeze un stagiu doctoral, considerând acest lucru ca o mare jignire, că ar fi asociați hoțiilor științifice.
Rezultă cu claritate că ceea ce se întâmplă acum, când un tânăr intră în mediul academic la 28 sau 30 de ani, pe la 35 de ani devine lector, undeva la 40 -45 de ani devine conferențiar, ca profesor să devină în jur de 50 de ani, adică un bătrân fără speranță, chiar dacă totul depinde de el și numai de el, dar suflul și combustibilul ca el să fie făuritor de școală într-un domeniu, este deja epuizat.
Mediul academic este interesant, dar dacă este și atractiv, deja are puterea de a atrage adevărate valori, căci de indivizi mediocri este sătulă lumea până peste cap. Faptul că s-au format adevărate dinastii sau mai corect, familii ca în bănci, ar trebui să dea de gândit. O mai mare flexibilitate n-ar strica și o revenire la forma în care un tânăr absolvent avea posibilitatea de a rămâne preparator sau asistent stagiar în catedră și de acolo să evolueze lângă un mare profesor este o soluție. Numai că nu prea există mari profesori, căci legile au fost date să stimulezenivelul de sub medie și acolo nu se întrezărește nicio perspectivă, căci dacă stai de vorbă cu așa-ziși profesori titrați, se vor tângui că nu trebuie să vină tineri în catedre, că nu știm ce aduce ziua de mâine, de păarcă la venirea lor ca tineri preparatori, nu a existat problema zilei de mâine, numai că cei care i-au adus în învățământ aveau proiecția carierei lor în minte, ceea ce în cazul lor nu o au pentru tinerii de azi.
O mie de ani pace!

(28 iulie 2024)

Șefii de promoții, ca parte a scării de valori pentru proaspeții absolvenți

Se știe cu exactitate că diploma de licență, dar și alte diplome, au scrise pe spate medii obținute de student în anii de studii, precum și media generală. Orice angajator ceva mai interesat pentru afacerea lui, ar cam trebui să-și arunce un ochi pe diplomă să vadă:
- ce universitate a terminat candidatul la o funcție în compania sa,
- care este media cu care a absolvit facultatea,
- în câți ani a terminat studiile,
- ce rezultate a avut la discipline care au legătură cu postul vizat.

Șeful de promoție este studentul care:

- are note foarte mari,

- a învățat constant,

- este cu un bagaj mare de cunoștințe,

- se comportă exemplar.

În scara de valori a absolvenților, șeful de promoție este acela care ocupă primul loc în lista absolvenților, căci el are media cea mai mare. Mulți nu dau doi bani pe media aritmetică și le dau dreptate, numai că aici lucrurile stau cu totul diferit comparativ cu alte situații. În cazul șefului de promoție de la o facultate, media aritmetică este reprezentativă pentru că:

- se calculează cu o serie de termeni de aceeași lungine ca la toți studenții,

- se referă la colectivitatea omogenă de absolvenți,

- notele au fost acordate pentru aceleași discipline la toți studenții,

- cei care au acordat notele au folosit aceleași cursuri și seminarii,

- profesorii care au făcut evaluarea au fost cam aceiași.

Într-o listă a absolvenților unei promoții, ordonați după media generală cu care au terminat facultatea, șeful de promoție este cu adevărat cel mai bun absolvent, chiar dacă cel care ocupă poziția a II-a are o medie generală cu două sutimi mai mică decât a șefului de promoție. El este un absolvent foarte bun, dar nu este cel mai bun, pentru că nu este șeful de promoție.

Se fabulează foarte mult despre note, se fabulează și mai mult despre medii, dar odată și odată trebuie să punem piciorul în prag și să recunoaștem că studentul care a absolvit o facultate cu media 10(zece) curat este un student de excepție și să lăsăm la poartă ideea că respectivul este un tocilar, un om care n-a făcut altceva decât să învețe. Avem o șansă rarisimă de a avea în față pe absolventul de zece și noi, dacă avem creier, trebuie să știm să ne purtăm cu el, cum tot așa trebuie să știm să ne purtăm cu eful de promoție, căci nu plouă la noi la firmă zi de zi cu șefi de promoție. Numai micimea din noi ne face să disprețuim rezultatele de excepție, căci și vulpea care nu ajunge la struguri, zice că sunt acri.



(23 iunie 2024)

Lipsa transparenței și ierarhia valorilor în universități

Sistemul de notare a studenților s-a schimbat radical în ultimul timp. Dacă înainte grupa de studenți avea un catalog, studenții aveau carnete de student și se știau notele obținute la examene de către studenții în întreaga grupă, acum nu mai este așa. Fiecare student își cunoaște numai notele lui și atât. Nu se mai știe care este cel mai bun student din serie sau din grupă. Nu se mai știe care sunt studenții integraliști. Cel mult, la acordarea burselor apar tabele cu numele studenților bursieri și mediile acestora.

Este un mod nou de abordare a problemelor, în condițiile în care există transparență în derularea tuturor proceselor, inclusiv în prezentarea baremurilor și fiecare student are posibilitatea să cunoască exact modul în care i-a fost calculată nota la examen, căci sistemul contestațiilor este exact expresia democrației și transparenței procesului de evaluare.

Nouă ne place să vorbim despre lideri. Totuși liderii nu sunt persoane mediocre, ci persoane care s-au evidențiat mai ales în plan profesional. În seminarii, la laboratoare, studenții au posibilitatea să prezinte soluții, să se remarce, să se diferențieze, dar finalul evaluării este la examen. Absența transparenței legate de rezultatele obținute de întreaga colectivitate limitează posibilitatea ierarhizării din punct de vedere profesional a studenților, căci fără a cunoaște cine este șeful de promoție sau studenții cei mai merituoși generează o atmosferă nefavorabilă dezvoltării competiției între studenți, cu efecte asupra nivelului de performanță a acestora. este exact ca în sport, când pe tabela de rezultate se știu exact performanțele obținute de către sportivii din fiecare serie și din aproape în aproape se aleg finaliștii, pentru a se stabili campionii. Cine dorește performanță reală, trebuie să accepte ierarhizare valorică a membrilor colectivității, în caz contrar masa studenților este o masă amorfă, iar obiectivul fiecăruia este necunoscut în raport cu pregătirea profesională, nivelul acesteia fiind sensibil scăzut, din lipsa motoarelor specifice comparării dintre membrii colectivității în vederea stabilirii liderilor reali, nu a celor formali definiți de îmbrăcăminte, autoturism, ceasul de la mână, aspectul fizic sau țigările fumate.

(17 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Bogdan DUȘCĂ

Bogdan DUȘCĂ a fost studentul meu pe când predam disciplinele de Structuri de date și Limbaje de asamblare la Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică  Economică din ASE.

Pe Bogdan DUȘCĂ îl remarcai cu mare ușurință la seminarii și la cursuri pentru că avea un fel al lui de a se comporta. Dacă era pusă o problemă la curs sau la seminar, studentul Bogdan DUȘCĂ după ce stătea un timp, se anunța că are o soluție și atunci când era pus să prezinte acea soluție, îți dădeai seama că ai în față un om cu cunoștințe temeinice în zona informaticii, care face legături între concepte și care are o viziune de ansamblu asupra tuturor chestiunilor, încât răspunsurile date de el erau de departe cele mai complete și cele mai bine argumentate.

Eu știam că Bogdan DUȘCĂ va fi un programator foarte bun căci cine obține note foarte mari la disciplina Limbaje de asamblare înseamnă că a înțeles esența programării, că pentru el nu mai există niciun secret în ceea ce privește transformările la nivel de biți care au loc pe toată durata execuției unui program.

La pagina 239 a  MONOGRAFIEEI STATISTICE A ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI 100 de promoții de absolvenți, Editura ASE, București, 2020 se află numele lui Bogdan DUȘCĂ pentru că el a fost șef de promoție al Secției de Informatică Economică din anul 1995.

Pe mine m-a impresionat studentul Bogdan DUȘCĂ pentru că era un om care știa ceea ce vrea de la el și-și cunoștea exact nivelul de performanță, ceea ce l-a determinat ca la terminarea facultății să meargă în industrie și nu să aleagă învățământul superior. El știa că are acele calități care să-l impună ca profesionist în industria de software și care să-i creeze contextul pentru o dezvoltare personală deplină.


(14 aprilie 2023)

Soarta șefilor de promoție

Se vorbește de șefi de promoție în școala generală, în liceu și în facultate. Șeful de promoție este cel care are media generală cea mai mare pentru anii de studii. În liceu se calculează mediile generale la toți elevii pe cei 4 ani și se calculează după aceea media mediilor celor 4 ani. Elevul cu media astfel obținută este considerat șef de promoție. Sunt situații când apar doi elevi cu aceeași medie și liceul are doi șefi de promoție, dar se întâmplă extrem de rar. De regulă sunt elevi cu media pe toți anii de 10 și deci și media celor 4 medii este to 10 și atunci elevii sunt declarați șefi de promoție. Fiecare liceu și fiecare școală generală și fiecare facultate au în fiecare an șefii lor de promoție.

În mod normal școala, liceul, facultatea ar trebui să acorde respect șefului de promoție, punând numele lui la un loc de cinste, vizibil să vadă tot poporul care trece pe la facultate care au fost vârfurile ei de-a lungul anilor.

În comunism, șefii de promoție erau cinstiți cum se cuvine, mai ales la terminarea facultății căci li se oferea posturi dexcepționale fie în învățământul superior, fie în cercetarea științifică.

Am scris undeva despre Manea MĂNESCU cu bunele și cu relele lui, dar am remarcat faptul că acesta a acordat o atenție deosebită adevăratelor valori, el considerându-i pe șefii de promoție ca fiind adevărate valori în societate. Așa se explică faptul că Manea MĂNESCU a decis ca șefii de promoție să fie reținuți în catedre devenind cadre didactice. 

Societatea românească postdecembristă care nu dă doi bani pe muncă, pe valoare, îi ignoră cu nesimțirea care o caracterizează pe șefii de promoții promovând pe poziții importante unde se cere valoare autentică tot felul de specimene. Numai așa se explică de ce partidele sunt mai mult o adunătură de mediopcrii decât o elită formată din valori autentice. Există și o explicație. Șefii de promoție nu au nevoie de un șut în c-r pentru a merge înainte căci ei dispun de toate ingredientele de a obține de la viață și de la societate exact ceea ce vor. La ora actuală nici coaliția, nici CDR-ul de acum 25 de ani nu aliniază performanță, iar șefii de promoție nu se grăbesc să se înroleze politic pentru că ei văd doar găși care au interese obscure, dintre care cele mai importante se referă la a se așeza la masa puterii pentru a înfuleca din ciolanul cărnos.

Soarta șefilor de promoție este exact cea pe care ei și-o doresc, societate nu are niciun rol și cu atât mai puțin vreun merit.

(16 martie 2021)