Inteligența Artificială - IA și O scrisoare pierdută

Ziceam și zic și acum că aplicațiile cu  Inteligența Artificială - IA folosesc conținutul digital existent. Dacă vrem să obținem soluția unei probleme, aplicația de Inteligența Artificială - IA se plimbă prin tot ce este conținut digital ce folosește cuvinte cheie definite de mine în problema pe care solicit să mi se rezolve. Dacă se găsește conținut digital cu acele cuvinte cheie voi primi rezolvarea problemei, dacă nu, nu voi primi rezolvarea problemei și aplicația cu Inteligența Artificială - IA îmi va furniza un mesaj politicos.

Să zicem că aplicația de Inteligența Artificială - IA vreau să-mi povestească despre piesa O scrisoare pierdută de Ion Luca CARAGIALE. Această aplicație cu Inteligența Artificială - IA:

- va căuta să identifice conținut digital care povestește piesa,

- va extrage acel conținut digital,

- va ordona conținutul digital,

- va omogeniza conținutul digital,

- va rafina conținutul digital,

- va afișa conținutul digital obținut.

La cât de mare este industria de meditații din Ro, există rezumate pentru piesa O scrisoare pierdută cu ghiotura și aplicația de Inteligența Artificială - IA are de unde alege și acum depinde de ea cât de puternică este pentru a ne oferi o soluție perfectă la problemă. Cum rezumatele de pe piață sub formă de conținut digital au un șablon, nu este exclus ca aplicația de Inteligența Artificială - IA să preia acel șablon, în care face o mică prezentare a lui Ion Luca CARAGIALE, apoi descrie contextul și personajele, după care face povestea pas cu pas a piesei. Va exista și o încheiere desigur. Dacă rezumatele de pe Internet au exemplificări și aplicația de Inteligența Artificială - IA le va folosi. Ceea ce ni se va oferi este exact ceea ce rezultă din prelucrarea conținutului digital existent, nimic în plus, nimic în minus, căci aplicația Inteligența Artificială - IA nu crează nimic nou, se știe!




(12 iunie 2023)

Inteligența Artificială - IA și O scrisoare pierdută complexitatea HALSTEAD

Construirea unui rezumat pe condiții impuse de lungime

Mulți dintre finanțatori sau organizatori de conferințe științifice impun ca textele care sunt trimise către ei să îndeplinească o serie de condiții legate de:

• lungime ca numar de pagini sau număr de cuvinte sau număr de caractere;
• structură specificându-se capitolele, mod de construire și referire tabele, formule și figuri;
• conținutul construit prin utilizarea de cuvinte cheie și de restricții dar și de corelații impuse.

Cei care trimit texte consideră că aceste restricții sunt opționale, dar au surpriza ca textele lor sunt introduse în analkizoare și dacă nu respectă cerințele impuse sunt respinse.

Astfel, dacă se solicită ca un rezumat să nu depășească 200 de cuvinte, evident că la primirea oricărui text este introdus automat într-un analizor care numără cuvintele, dacă un rezumat are 201 cuvinte, automat este respins.

Tot așa se întâmplă cu autorii care deși sunt conștienți că limita este de maximum 5 pagini pentru un articol, ei realizează articolul cu 5 pagini, bibliografia fiind nenumerotată. Analizorul numără paginile inclusiv bibliografia și datorită faptului că articolul depășește cele 5 pagini pentru ca analizorul numără acolo și bibliografia, articolul este respins.

Morala: dacă organizatorul impune ca textul să aibă maximum YY cuvinte, autorul va face tot posibilul să construiască un text de LL cuvinte si LL ≤ YY, altfel textul său va fi respins. Nu există loc de târguială.

Reducerea lungimii unui text se realizează prin:

• reformulare;
• eliminare cuvinte de legătură;
• construcții echivalente;
• eliminare construcții repetitive;
• utilizare termeni tehnici;
• controlul redundanței;
• eliminarea generalităților;
• formulări simple și directe.

Multe construcții se supun unui proces de rafinare iterativă, iar simplificările generează în final textul de calitate care este cu lungimea cerută expres.

(17 mai 2016)

Constriți proceduri peste tot

În orice activitate trebuie să fie identificate activități și pentru orice activitate trebuie construită o procedură în care trebuie să se specifice:

• acțiunea de realizat;
• obiectivul urmărit;
• materiale necesare;
• operații de executat în ordinea specificată;
• desene, filmulețe;
• rezultatul final;
• riscuri care apar;
• greșeli ce nu trebuie făcute;
• calitatea procesului;
• calitatea rezultatului;
• și ce-o mai fi necesar...

Să zicem că vrem să spălăm un pahar într-un bar, sub ochii clienților, fără ca aceștia să concluzioneze că niciodată nu vor mai pune piciorul pe acolo.

Inputurile: paharul, detergenții, burete, tavă de scurgere, chiuvetă, jet de apă caldă, jet de apă rece.

Operații:

• se ia paharul;
• se pune sub jet de apă caldă;
• pe burete se ia detergent;
• se freacă paharul în interior și exterior cu buretele;
• se pune paharul sub jetul de apă caldă;
• este privit laharul să se verifice că este curat;
• dacă nu este curat se ia detergent pe burete, se freacă bine paharul;
• se verifică în lumină;
• se clătește bine paharul cu apă rece;
• se pune paharul cu gura în jos pe tava curata și ea;
• se urmărește să nu rămână urme de degete pe pahar;
• după uscare se ia paharul și se pune pe suport.

Procedura are și un film. Barmanul trebuie să citească și să învețe procedura, trebuie să vadă și filmul. Șeful lui va urmări cum execută acesta procedura, prin sondaj.

Ce nu trebuie făcut:

• să se pună apă cu detergent în chiuvetă;
• să se pună nenumărate pahare în apa aceea;
• să fie spălate acolo paharele și să fie lăsate tot în apa murdară;
• să se lipmezească paharele;
• să fie puse la scurs pe un prosop pe tejghea;
• să fie luate de pe prosop fără să fi fost uscate;
• să rămână urme de detergent sau de mizerie pe pahar;
• să se pună paharul cu gura în sus fără ca acesta să se fi uscat.

Sunt nenumărate alte greșeli care nu trebuie făcute. Experiența de barman a unui șef foarte bun este aceea care determină construirea unei proceduri perfecte, simple, ușor de stăpânit și care să fie acceptată de toți cei care analizează cât de curat este un pahar cu care se servește ceva într-un bar.  Pentru orice trebuie să existe proceduri. Chiar și pentru respirat există procedură în sport. 

Cartea bunelor maniere este un set de proceduri.

Cartea de bucate a sandei marin este un set de proceduri.

Toate rețetele după care se fac alifii în farmacii sunt de fapt proceduri.

O ușă se deschide după o procedură.

Ciorba se mănâncă după o procedură.

Dacă făcutul mămăligii înseamnă o procedură, trebuie acceptat că realizarea unei instalații electrice, zugrăvirea unei locuințe, repararea unui automobiil, schimbarea cauciucurilor la o bicicletă dar și băutul unei beri la botul calului, toate se realizează având la bazăproceduri.

Numai că procedurile trebuie scrise, discutate, acceptate și apoi devin reguli obligatorii, foarte greu de implementat de oameni obișnuiți să facă orice după cum îi taie capul.

procedurile se modifică în timp, urmărindu-se rafinarea lor dar și optimizarea, astfel încât devenind obligatorii să nu genereze locuri înguste și să se constituie frână ăn derularea unei afaceri. Viața noastră este făcută numai și numai din proceduri. pe cele mai multe ni le construim singuri, le memorăm, le aplicăm și căutăm să le îmbunătățim. Zicem de cele mai multe ori că așa este bine sau este bine așa, pentru că am obținut de fiecare dată rezultatele dorite.

(14 mai 2017)