Profesorii universitari, foști doctoranzi al lui Ludovic TÖVISSI

Profesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri, dintre care unii au devenit profesori universitari. Cei dintre coctoranzii coordonatți de profesorul Ludovic TÖVISSI, care au finalizat stagiile doctorale și care au devenit profesori universitari sunt următorii:

Tudorel ANDREI

Marin ANDREICA

Elena BIJI

Maria BLIDEA

Doina FUSARU

Ion IVAN

Constantin MITRUȚ

Ioan ODĂGESCU

Eugen PECICAN

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Emil SCARLAT

Gheorghe SOFRONIE

Marcel STOICA

Traian SURCEL
Alexandru TAȘNADI

Cornel TÂRHOACĂ

Doru ȚAGANEA

Vergil VOINEAGU.

Andrei TUDOREL este președintele Institutului Național de Statistică.

Constantin MITRUȚ și Valer ROȘCA au fost decani de facultate.

Ion Gh. ROȘCA a fost rector al ASE.

Vergil VOINEAGU, Emil SCARLAR,  Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA au fost șefi de catedră.

Doru ȚAGANEA a fost profesor la NYU.

În concluzie: profesorul Ludovic TÖVISSI a avut mână bună!

(12 septembrie 2026) 

Lista completă a doctorilor în Cibernetică Economică pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Profeesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri. El a avut talentul de a-și selecta colaboratorii astfel încât foarte mulți dintre doctoranzii săi au finalizat acele stagii, susținând tezele de doctorat și obținând titlul de doctor în economie, spacializarea cibernetică economică și statistică.

Am consultat catalogul tezelor de doctorat al ASE și am extras numele celor pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI în derularea stagiilor doctorale și am construit lista completă a acestora. Iată numele doctorilor în economie, coordonați de profesorul Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI

Marin ANDREICA

Nicolae ANGHEL

Abbas, Sami AZIZ

Elena BIJI

Maria BLIDEA

Al Dabbagh BOUSHY

Lucian CROITORU

Gabriel DION

Bensalem EL HANAFI

Mohamed Nabih EL NAIB

Adina Maria ENUȘ

Abdul Razzak FADEL

Doina FUSARU

Abdul Hamid  HILAL

Nicolae D. IONESCU

Ion IVAN

Taher, Mohamed JABBER

Florica LUBAN

Mohamed Kamel Mohamed  MARWAN

Constantin MITRUȚ

Samoilă MUNTEAN

Ioan ODĂGESCU

Eugen PECICAN

Ion RESA

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Emil SCARLAT

Gheorghe SECARĂ

Bahira Abdalla Abdel Salam SIAM

Gheorghe SOFRONIE

Yasin SROUJI

Marcel STOICA

Traian SURCEL
Alin Gilbert SUMEDREA

Alexandru TAȘNADI

Cornel TÂRHOACĂ

Doru ȚAGANEA

Bogdan VASILE

Vergil VOINEAGU

Talentul de conducător științific al profesorului Ludovic TÖVISSI a fost remarcabil. El a știut să-i stimuleze pe doctoranzii săi:

- să deruleze cicluri complete de cercetare,

- să studieze literatură științifică de foarte bună calitate,

- să analizeze cu exigență rezultatele propuse de către doctoranzi,

- să indice direcții de urmat în cercetare,

- să stimuleze originalitatea abordărilor,

- să respingă din start ideea de plagiat,

- să fie critic constructiv în tot ceea ce făcea.

Pe mine m-a influențat decisiv profesorul Ludovic TÖVISSI și de aceea am rămas colaboratorul său fidel, plin de respect cât timp a trăit domnia sa.

(12 septembrie 2026) 

Școala de Informatică Economică din ASE - începuturile

Este destul de greu de localizat începuturile informaticii economice în ASE, dar știu cu exactitate că în anul 1971 când eu am devenit asistent universitar stagiar, deja în Catedra de Informatică Economică exista un Sub-colectiv de Informatică Economică alcătuit din:
- cadre didactice ale catedrei,

- profesori de la Universitatea București,

- profesori de la Institutul Politehnic București, 
- cercetători ai LCCE - Laboratoarele Catedrei de Informatică Economică,
- specialiști de la DCS - Direcția Centrală de Statistică,
- specialiști de ia ICI - Institutul Central de Informatică.

Aveam colegi pe:

Gheorghe DODESCU

Marin PREDESCU

Florin PILAT

Afrodita IORGULESCU

Constantin APOSTOL

Valer ROȘCA

Livia NISIPEANU

Dan IONESCU

Tudor MISDOLEA

Constantin BARON

Gheorghe SABĂU

Gheorghe SOFRONIE

Ion IVAN

Ion LUNGU

Adriana IONESCU

Ileana VREJBA

Ioan ODĂGESCU

Ion Gh. ROȘCA

De la Universitatea București au predat studenților din Facultatea de Cibernetică profesorii:

Dragoș VAIDA

Mihai BOTEZ

Paul CONSTANTINESCU

Alexandru ȘCHIOP

De la Institutl Politehnic București, au predat cusrusri studenților din Facultatea de Cibernetică:

EDMOND NICOLAU

Nicolae RACOVEANU

Alexandru POPOVICI

De la DCS veneau să țină cursuri și seminarii:

Vasile BIȚĂ

Valeriu PESCARU

Mihai COBZACU

Gheoerghe IOAN

Alexandru BRODEALĂ

De la LCCE veneau să desfășoare activități didactice cu studenții:
Ioan CATONA

Gheorghe WEISS

Lucian DUȚĂ

Gabriel DIACONESCU

Margareta PENCEA

Ștefan MUSTĂȚEA

Vasile IONESCU

Doina FUSARU

Ion SMEUREANU

Ion TEODOR

Cristian POPESCU

Iulian SATRAN

Vladimiri DUMITRESCU

Octavian PAIU

Dan SOMNEA

Ioan DUMITRESCU

De ICI au ținut seminarii sau au predat cursuri:

Ladislau GAȘPAR

Constantin V. NEGOIȚĂ

Legătura cu producția era esențială în specializarea de informatică economică pentru că în centrele de calcul se găsea tehnica de calcul cea mai avansată, erau probleme de mare complexitate, existau specialiștii de mare clasă care să le rezolve și dintre cei mai buni specialiști de acolo erau selectați cei ce veneau să predea cursuri sau să conducă seminarii studenților Secției de Informatică Economică din ASE.

Mulți dintre cei enumerați de mine aici au fost și autori ai unor cărți de informatică publicate în editurile de la noi din țară. Foarte mulți dintre ei au publicat articole în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE a Centrului de Calcul al ASE, în Revista de Statisticădar și în Buletinul Român de Informatică de la ICI. Pe cei ale căror nume le-am scris aici i-am cunoscut și am despre ei numai cuvinte de laudă, pentru că erau oameni excepționali din punct de vedere profesional, care se remarcaseră la locurile lor de muncă în calitate de specialiști de mare clasă.



(11 septembrie 2026)

Cartea Inițiere în FORTRAN de Stelian NICULESCU din anul 1972 (II)

Când cumpărăm o carte de programare a calculatoarelor, vrem ca din primele cinci minute să scriem programe, adică din primele fraze ale cărții să primim informațiile necesare scrierii acelui program care:
- citește trei numere,
- evaluează expresia E = A + B - C,
- tipărește rezultatul.

Acum în anul 2026 lucrurile stau destul de simplu pentru că:

- dispunem de laptopul nostru,

- nu avem restricții de utilizare software de bază,

- există Internetul de unde ne putem documenta,

- putem fi asistați de Inteligența Artificială.

În anul 1971 când Stelian NICULESCU a publicat lucrarea referită prin:

Stelian NICULESCU - Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică, București, 1972, 280 pag.

lucrurile nu stăteau deloc așa.

Atunci un calculator electronic IBM 360 sau FELIX C 256 se prezenta sub forma unor dulapuri destul de voluminoase, care erau amplasate într-o sală numită sala calculatorului, unde era destul de frig, pentru că funcționarea calculatorului electronic presupunea o temperatură scăzută, deoarece componentele sale electronice emanau căldură, ceea ce nu era benefic pentru funcționarea calculatorului. Față de situația de acum în care datele se introduc de la tastatura laptopului sau de pe un CD sau de pe un stick de memorie, atunci, exista o tastatură a consolei calculatorului unde operatorii introduceau mesaje scurte și informația de intrare a calculatorului se afla stocată pe cartele perforate. Existau și benzi magnetice și discuri magnetice, dar majoritatea covârșitoare a datelor de intrare erau stocate pe cartele perforate. Cine a făcut programare în anul 1971 știe că:

- primea problema de rezolvat,

- identifica algoritmul de rezolvare,

- construia schema logică,

- scria textul sursă pe foi de programare,

- mergea cu foile la sala de perforare a cartelelor,

- prelua cartelele perforate,

- pregătea jobul pentru rulare,

- mergea cu cartelele la dispeceratul calculatorului,

- lăsa cartelele pentru rulare,

- cartelele erau rulate și se obținea pagini de la imprimantă,

- cartelele și paginile erau preluate de la dispecerat,

- conținutul imprimantei era analizat,

- dacă rezultatele erau complete și corecte procesul se încheia,

- dacă erau erori, programatorul trebuia să le remedieze,

- procesul se relua de la scrierea pe foi de programare a corecțiilor.

Toate acestea explică de ce primul text sursă tipărit în carte se află la pagina 93. Cititorul trebuia familiarizat cu multe concepte prelucrării de date folosind calculatorul electronic. De la problema de rezolvat, până la obținerea de rezultate de la calculator, drumul este lung și plin de tot felul de convenții, pe vare viitorul programator FOTRAN trebuie:

- să le învețe,

- să le accepte,

- să le respecte.

Am admirat la autorul cărții Stelian NICULESCU, atenția la detalii, căci a desena o cartelă perforată cu conținut și a comenta legătura dintre liniile sursă ale programului și conținutul cartelei, aparține unei arte pe care nu mulți o stăpânesc așa cum o stăpânește Stelian NICULESCU, pentru a asigura claritatea și coerența expunerii. Primul desen al unei cartele perforate apare la pagina 46.

Eu am admirat întodeauna pe acei aurori de cărți care au capacitatea de a prezenta lucrurile în așa fel încât cititorul să preia cele scrise, să obțină rezultatele anunțate, ca după aceea, acesta să treacă să rezolve cu mici modificări în programe, propriile-i probleme. Nu mi-au plăcut autorii de cărți care prezintă fragmente de texte sursă și-l lasă pe nefericitul de cititor să le asambleze, acesta depunând eforturi inutile, mai ales atunci când nu va obține niciodată rezultatele dorite, căci prezentarea în carte este incompletă, ambiguă și chiar are strecurate erori bazate pe ipoteze pecuniare.

În 1971, Stelian NICULESCU a impus un stil de programare în FORTRAN, căci el a definit pentru problemele propuse, texte sursă bine gândite, care la acea dată reprezentau un punct foarte înalt în programare și acest start a influențat ani în șir munca programatorilor, orientată spre standarde înalte.

Urmărind acel mod de lucru și nenumăratele faze intermediare până se ajungea ca un program să fie rulat pe calculator, programatorul din vremurile de demult folosea creionul și hârtia cu mare intensitate, căci el nu-și permitea să facă acele erori care acum ni se par normale, când ne așezăm în fața laptopului și ca niște pianiști care știm deja partitura, ne apucăm să scriem un program în C++ sau în PYTHON, căci avem azi cu totul alte resurse decât programatorii anului 1971. În ziua de azi s-au rafinat multe proceduri de a scrie programe și lucrul în echipă cu textele sursă puse în vitrină, au generat un anumit nivel de exigență legat de calitatea acestor texte sursă, încât azi, dacă se propune o aceeași problemă la 100 de programatori, probabilitatea de a se obține 100 de variante foarte diferite, a scăzut vertiginos și cauzele se regăsesc în exigența fiecărui programator din ziua de azi de a fi la un nivel cât mai sus, din moment ce nu mai are motive din care să se plângă în legătură cu calitatea textelor lui sursă, totul depinzând de el și numai de el.

Privind textele scrise de Stelian NICULESCU, căci parametrul PN al cartelei de control JOB conține numele lui, vedem că programatorul Stelian NICULESCU și-a făcut câteva reguli în a scrie programe și anume:

- la început primele linii ale textului sursă sunt comentarii,

- variabilele I, J și K sunt variabile de control cu care se gestionează numărul de cicluri,

- denumirile variabilelor păstrează aceleași semnificații,

- pentru inițializări de matrici se folosesc aceleași secvențe,

- între blocurile schemei logice și program există corespondență.

La 




(25 august 2026)

Doctoranzii pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Iată care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 175 pagini intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice. Este profesor universitar în Departamentul de Statistică și econometrie din ASE. Este președintele Institutului Național de Statistică și membru corespondent al Academiei Române. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Marin ANDREICA a susțținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Nicolae ANGHEL a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 230 pagini, intitulată Optimizarea costului fabricației locomotivei electrice la uzina Electroputere din Craiova.

Abbas Sami AZIZ a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Utilizarea metodelor econometrice la analiza și prognoza comerțului exterior al Irakului.

Maria BLIDEA a susținut în anul 1971 teza de doctorat de 190 pagini intitulată Modelarea unor procese economice și prelucrarea electronică a datelor în întreprinderile producatoare de încălțăminte, a lucrat ca profesoară universitară la Catedra de Informatică de gestiune din ASE

Mohamed Samir al BOUSHY Al DABBAGH a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode de studiere a dinamicii prețurilor cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Lucian CROITORU a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 278 pagini intitulată, Funcționarea economiei și măsurarea economică, este consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.

Gabriel DION a susținut în anul 1989 teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Analiza statistico-economică a calității și fiabilității produselor industriale.

Bensalem El HANAFI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 147 pagini intitulată Modalități de utilizare a sistemelor informatice în gestiunea științifică a organismelor cu caracter financiar-bancar din Maroc.

Adina Maria ENUȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 147 pagini, intitulată Analiza statistică a evoluției agriculturii judetului Buzău ,

Abdul Razzak al FADEL a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Metode matematice și tehnici moderne de conducere cu calculatoare electronice a proceselor de producție cu aplicații în industria petrolieră și de construcții.

Doina FUSARU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 138 pagini intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, iar peste ani a funcționat ca profesoară universitară. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Abdul Hamid HILAL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 173 pagini intitulată Studiul statistic al repartizării venitului național și al rolului acestuia in creșterea economica a R.A. Siria.

Nicolae D. IONESCU a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 188 de pagini intitulată  Simularea matematică a metodelor de recuperare secundară în vederea optimizării eficienței economice în exploatarea zăcămintelor de țiței.

Ion IVAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, iar peste ani a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Mohamed JABBER TAHER a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Modelarea econometrică a evoluției producției și cererii de utilaje petroliere.

Florica LUBAN a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 220 pagini intitulată Modele de optimizare a activităților economice din metalurgie, iar peste ani a fost profesoară universitară la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 34 de ani.

Mohamed Kamel Mohamed MARWAN a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 178 pagini intitulată Utilizarea metodelor matematice în planificare și organizare.

Constantin MITRUȚ a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Metode statistice de calcul și analiză a rezervelor de creștere a eficienței economice și optimizarea folosirii acestora în întreprinderi industriale, iar peste ani a fost profesor universitar și decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Samoilă MUNTEAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Perfecționarea metodologiei de determinare a veniturilor populației din R.S. România.

Mohamed Nabih El NAIB a susținut în anul 1983 53za de doctorat de 181 pagini intitulată Metode de conducere a producției cu ajutorul calculatorului electronic (cu aplicație în industria petrolieră a R.A. Siria.
IOAN ODĂGESCU a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 133 pagini, intitulată Modelarea cibernetică a fiabilității unor produse industriale, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Eugen PECICAN a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 261 pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Ion D. RESA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 210 pagini intitulată Programarea optimă a producției de serie în industria electrotehnică. Peste ani a lucrat ca profesor universitar. A scris nenumărate cărți de statistică.

Ion Gh. ROȘCA a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 146 pagini intitulată Metode de programare a proceselor de producție discrete, iar peste ani a fost profesor universitar, șef al Catedrei de Informatică Economică și sector al Academiei de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Valer ROȘCA a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 164 pagini, intitulată Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, iar peste ani a fost profesor universitar la Facultatea de Matematică de la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Ioan ROXIN a susținut în anul 1991 teza de doctorat de 207 pagini, intitulată Metode și tehnici de calcul statistic al resurselor și consumurilor de energie : balanța energetică, iar peste ani afuncționat ca profesor universitar la Université de Franche-Comté, Franța. La data susținerii autorul tezei avea 37 de ani.

Emil SCARLAT a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Utilizarea modelelor dinamice în conducerea sistemelor economice, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Cibernetică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Gheorghe SECARĂ a susținut în anul 1994 teza de doctorat de 171 pagini, intitulată Metode statistice de analiză a producției la nivel microeconomic, ca peste ani să lucreze ca profesor universitar la Universitatea Transilvania din Brașov.

Bahira Abdalla Abdel SIAM SALAM a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode și tehnici de prognoză și programare în industria petrolului : cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Gheorghe SOFRONIE a susținut în anul 1984 teza de doctorat de 183 pagini intitulată Contribuții la proiectarea și perfecționarea unui sistem informatic pentru conducerea activității de comerț exterior, iar peste ani a fost profesor universitar în catedra de Informatică Economică.

Marcel STOICA a susținut în anul 1974 teza de doctorat intitulată Studiul muncii prin metode de simulare, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE.

Alin Gilbert SUMEDREA a susținut în anul 1993 teza de doctorat de 152 pagini, intitulată Metode statistico-matematice în studiul creșterii economice, iar peste ani a lucrat ca profesor universitar la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Traian SURCEL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 217 pagini intitulată Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior , iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de producție-stocare la o întreprindere industrială, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Economie Politică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Cornel TÂRHOACĂ a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 102 pagini intitulată Perfecționarea metodologiei de elaborare a balanței legăturilor dintre ramuri și utilizarea ei în procesul conducerii economico-sociale. El a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu media 10 și a fost profesor universitar la Catedra de Economie politică din Academia de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Liviu TROIE a susținut în anul 1976 teza de doctorat de 230 pagini intitulată Analiza utilizării fondurilor fixe în industria chimică cu ajutorul metodelor statistico-matematice și a funcționat ca profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Doru Costel ȚAGANEA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 214 pagini intitulată Optimizarea activității unei întreprinderi industriale pe baza teoriei sistemelor, iar peste ani a fost profesor universitar la New York University. La data susținerii autorul tezei avea 29 de ani.

Bogdan VASILE a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 158 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem de eșantionaj cu utilizări multiple.

Vergil VOINEAGU a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 220 pagini intitulată  Metode statistice de calcul, analiză și prognoză a eficienței utilizării resurselor în activitățile industriale, iar peste ani a fost profesor universitar în Catedra de Statistică și Econometrie, șef al acestei catedre și președinte al Institutului Național de Statistică.  La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Srouji YASIN a susținut în 1982 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Perfecționarea sistemului de indici utilizați cu statistica Republicii Arabe Siria.

Profesorul Ludovic TÖVISSI a coordonat activitatea a 41 de doctoranzi care au finalizat stagiile doctorate și au obținut titlul de doctor în economie. Dintre aceștia 23 au obținut în cariera lor profesională titlul de profesor universitar. Cei care au susținut tezele de doctorat, în cazul în care am găsit date relevante, rezultă că aveau vârste cuprinse între 29 și 40 de ani, ceea ce arată că erau cercetători științifici aflați la apogeul capacității de muncă în domeniul ales. Trebuie spus că stagiile doctorale în acele vremuri aveau durate cuprinse între 4 și 7 ani, durata minimă fiind de 4 ani.





(19 octombrie 2025)

De ce nu scriu o carte de Istorie a Catedrei de Informatică Economică? (V)

Întotdeauna am apreciat inițiativele și pe cei ce le au. Așa a fost și în cazul înființării diplomei și medaliei Grigore MOISIL instituită pentru a răsplăti contribuțiile celor care au muncit pentru dezvoltarea învățământului superiorde Informatică Economică din țara noastră. Așa se face că personalități precum:

2014 - Dinu AIRINEI, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

2013 - Victor-Valeriu PATRICIU,  profesor la Academia Tehnică Militară

2012 - Valer ROȘCA, profesor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

2011 - Ioan ANDONE, profesor la Universitatea Alexandru Ioan din Iasi

2010 - Nicolae TOMAI, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

2008 - Gheorghe PĂUN, Academia Română

2007 - Silviu HOTĂRAN, Microsoft România

2006 - Dumitru OPREA, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

2005 - Dumitru TODOROI, profesor la Academia de Studii Economice din Chişinău

2004 - Ştefan NIŢCHI, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

2003 - Doina BANCIU, profesor la Universitatea București

2002 - Ioan DUMITRACHE, Rector la Universitatea Politehnica din București 

2001 - Dan-Mihai RACOVIŢAN, profesor la Universitatea  Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca 

2000 - Dragoş-Alexandru VAIDA, profesor la Universitatea București

1999 - Florin-Gheorghe FILIP, Academia Română

1998 - Paul BRAN, profesor la Academia de Studii Economice din București

Diploma și medalia Grigore MOISIL erau conferite la festivitatea deschiderii Conferinței Internaționale de Informatică Economică, iar până în anul 2000 chiar în prezența doamnei MOISIL, soția savantului. Schimbările intervenite în conducerea Catedrei de Informatică Economică și în conducerea asociației profesionale INFOREC au făcut ca diploma și medalia Grigore MOISIL să nu se mai acorde după anul 2015, ceea ce în opinia mea este o mare pierdere, pentru că a fost eliminată șansa de a oferi în continuare deschidere domeniului informaticii economice spre zone de mare expansiune din știința informaticii și din învățământul românesc de informatică în general și din informatica economică în special. Această întrerupere nejustificată reprezintă o pagină întunecată din istoria Catedrei de Informatică Economică și acesta este un alt motiv din acre nu scriu deocamdată o carte de istorie a Catedrei de Informatică Economică din ASE.

(06 octombrie 2025)

Eu și șefii de promoție

Un șef de promoție este elevul sau studentul care are cea mai mare medie față de colegii care termină școala în același timp. Pe când eram student, în anul 1970 am avut șef de promoție pe colegul meu Ion VÂLSAN, care a absolvit facultatea cu o medie astronomică. Media de 10 sau foarte apropiată de 10, adică 9,98 sau 9,96 sau 9,87 rezultă numai din note foarte mari, adică de 10 și apare doar o notă de 9 sau două note de 9, niciodată nu apar mai mult de 8 note de 9. Media aceasta foarte mare reflectă:
- muncă intensă,
- caracter puternic,
- efort constant,
- calități intelectuale,
- capacitate de exprimare.

Întotdeauna, când mi-a fost prezentat un șef de promoție, eu l-am privit cu respect și m-am comportat față de acesta ac atare, căci șeful de promoție este cineva, adică este un om capabil să facă lucruri deosebite, căci el a demonstrat în anii de facultate că este cel mai bun. Eu am teoria că un om care ridică o halteră de 80 de kilograme cu ușurință de 100 de ori, o va ridica și a 101 oară tot cu ușurință. La fel gândesc și despre faianțar și despre zidar și despre strungar. Un meseriaș care din 100 de lucruri făcute are 90 de lucruri prost făcute și eu îl angajez să-mi lucreze, eu sunt de vină căci el în 90% din cazuri face lucruri rele și deci dacă mie mi-a făcut un lucru greșit, eu sunt de vină căci probabilitatea ca el să reușească era doar de 0,1% adică foarte mică.

Societatea noastră care este înconjurată de o mediocritate agresivă, nu prețuiește nici valorile în general, nici pe șefii de promoție, în special. Eu am văzut ușurința cu care se trece peste faptul că un tânăr remarcabil se prezintă ca fiind șef de promoție. Chiar îi deranjează pe cei din jur, care nu au capacitatea și nici nivelul de abordare a elementului valoric reprezentat de șeful de promoție. Pe vremea comuniștilor, șeful de promoție intra primul la repartiție. Acum el termină facultatea într-o atmosferă de cvasi-anonimat, ceea ce-l face să plece cu un gust amar. În mod normal, ar trebui pe diplomă să se scrie cumva că el a fost șef de promoție și societatea să-l perceapă ca fiind cel mai bun din colectivitatea unde a activat în anii de liceu sau de facultate. Lipsa de recunoaștere a valorii șefilor de promoție are consecințe dezastruoase asupra evoluției societății noastre. Eu nu am fost șef de promoție și spun acest lucru pentru a nu se considera că țin cumva partea șefilor de promoție de pe poziții partizane. Deosebirea dintre mine și alții esta aceea că eu apreciez valorile în general și pe șefii de promoție în special.


(17 mai 2023)

Eu și cărțile mele

Fiind în mediul academic, vrând-nevrând, pentru a evolua, a trebuit să scriu cărți. Ideea de bază a fost ca eu să lucrez în echipă. Acest lucru l-am simțit pentru că atunci când sunt mai multe capete, lucrul ce rezultă este cu mult mai bun decât lucrează unul singur și riscul de a nu finaliza scade mult mai mult dacă se lucrează într-o echipă bine alcătuită.

Dumnezeu a vrut ca eu să am noroc să întâlnesc oameni remarcabili și să lucrez în echipă cu ei. Am învățat multe de la acești oameni, dar cel mai important am învățat ce înseamnă munca de calitate și ce înseamnă exigența față de ceea ce scriu, căci scrisul rămâne și dacă apare ceva în neregulă, nici o mie de ape nu mă mai spală. Am scris cărți alături de Romică ADAM, Cristian AMANCEI, Constantin APOSTOL, Alexandru BALOG, Cătălin BOJA, Sergiu CAPISIZU, Cristian CIUREA, Sergiu COMAN, Gheorghe NOȘCA, Paul POCATILU, Marius POPA, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Laurențiu TEODORESCU, Cristian TOMA, Daniel VERNIȘ, Adrian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU, dar și de alții.

Sunt mândru de mine, că tot ceea ce mi-am propus, am realizat.

Am vrut să scriu o carte despre o chestiune care am sesizat-o folosind rutine, am scris și publicat careta Programarea standard în anul 1981.

Am vrut să scriem o carte despre cariera de programator, am scris și publicat în 2017 cartea despre cariera de programator.

Am vrut să scriu o carte cu foarte mulți coautori din domeniul structurilor de date, așa cum era tratatul de economie politică în două volume publicat înainte de 1989, am reușit ca împreună cu colegi din țară să facem acest lucru, recompensat cu premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române pe anul 2008.

Am vrut să scriem o carte despre bazele de modele, această carte a apărut în anul 2005.

Am vrut să scriem o carte despre clonarea informatică, această carte s-a publicat în anul 2003.

Am vrut să scriem o carte despre compresia de date, cartea de compresia de date a apărut în 1998.

Am vrut să scriem cărți despre limbajele de asamblare, am făcut acest lucru pe parcursul mai multor ani și am publicat în 1977, 1997, 2002 și 2003.

Să mă mai laud și cu faptul că împreună cu cei cu care am scris aceste cărți, am realizat acea atmosferă de lucru, de încredere și de respect, absolut necesară bunului mers al lucrurilor, căci respectul este esențial, iar încrederea este cheia succesului în derularea unui proces care nu are la bază elemente de profit, căci toată lumea știe că publicarea unei cărți nu aduce profit, mai ales când e vorba de cărți științifice.

(13 mai 2023)

Șefii de promoție de pe vremea mea

 
Am avut marele noroc să-l cunosc pe primul șef de promoție de la Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, în persoana lui Valer ROȘCA. Într-adevăr,  Valer ROȘCA avea toate calitățile de șef de promoție, căci el a fost absolvent de facultate în anul 1969 și a devenit asistent universitar, apoi după ce și eu am rămas în învățământul superior, am fost colegi de catedră până în anul 1991 când el a plecat la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.  Șeful de promoție Valer ROȘCA prin evoluția lui ulterioară a confirmat, că acea calitate a fost una reală și el era cu adevărat cel mai bun dintre cei mai buni.

Valer ROȘCA a parcurs toate treptele academice și a devenit profesor universitar.

Valer ROȘCA a fost decan de facultate.

Valer ROȘCA a elaborat numeroase lucrări științifice și cursuri universitare.

Valer ROȘCA a primit medalia și diploma Grigore MOISIL acordată de Asociația INFOREC.

Șeful de promoție al seriei în care am terminat și eu facultatea a fost Ion VÂLSAN, un student eminent, care de departe era cel mai bun din seria noastră de studenți. După absolvire a confirmat înaltul său profesionalism. El nu a ales să lucreze în mediul academic, dar știu că la locul său de muncă a fost cel mai bun și a avut o evoluție profesională strălucitoare.

În anul 1971 a fost șefă de promoție Florica LUBAN, care a lucrat în Centrul de calcul al ASE și care a devenit profesoară universitară, fiind un nume de referință la catedra unde a activat. 

În anul 1972 a fost șef de promoție la Secția de Mecanizare absolventul Ion Gh. ROȘCA, devenit profesor universitar, cel care a fost ales rector al ASE în intervalul mai 2004 - martie 2012.

În anul 1973 a fost șef de promoție absolventul Octavian ȘĂRBAN, care a lucrat toată viața în informatică, având rezultate remarcabile.

Aici trebuie să menționez că profesorii Valer ROȘCA, Florica LUBAN și Ion Gh. ROȘCA au derulat stagii doctorale sub coordonarea eminentului profesor Ludovic TOVISSI.

Ar fi remarcabil dacă pe un perete al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică s-ar găsi la vedere numele șefilor de promoție, pentru ca toată lumea să știe că această facultate a dat economiei românești personalități de prim rang.

(04 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile GEORGESCU

Vasile GEORGESCU este unul dintre cei mai buni absolvenți ai facultății de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1981.
Vasile GEORGESCU a absolvit Facultatea de Matematică de la Universitatea București, promoția 1990.

Vasile GEORGESCU a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 367 pagini intitulată Asistarea deciziei manageriale, între procedural și logic și coordonată de profesorul universitar Valer ROȘCA.

Între anii 1992 - 1998, Vasile GEORGESCU a fost lector universitar.

Între anii 1998 - 2001, Vasile GEORGESCU a fost conferențiar universitar. 

Din anul 2001, Vasile GEORGESCU este profesor universitar la vârsta de 44 de ani.

În anul 2013 Asociația profesională INFOREC și Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică i-a acordat lui Vasile GEORGESCU premiul de excelență Nicolae RACOVEANU, pentru recunoașterea meritelor sale în dezvoltarea învățământului de informatică economică de la noi din țară.

Vasile GEORGESCU a publicat o serie de lucrări precum:

Vasile GEORGESCU -  Econometrie, Editura Universitaria, Craiova, 1997, ISBN 973-9271-19-7

Vasile GEORGESCU -   Proiectarea sistemelor expert în logică fuzzy şi teoria posibilităţilor, Ed. Intarf, Craiova, 1995, ISBN 973-95985-1-X  

Vasile GEORGESCU -   Analiza datelor şi extragerea automată a cunoştiinţelor, Editura Universitaria, Craiova, 2010, ISBN 978-606-510-938-4. 

Vasile GEORGESCU -  Metode şi modele econometrice, Ed. Reprograph, Craiova, 2004, ISBN 973-671-005-X  

Vasile GEORGESCU -   Econometrie. teorie şi aplicaţii, Ed. Reprograph, Craiova, 2002, ISBN 973-8092-84-1

Vasile GEORGESCU -   Bazele ciberneticii economice, Ed. Reprograph, Craiova, 2000, ISBN 973-8097-33-7

Vasile GEORGESCU -  Cibernetică economică: aplicaţii şi studii de caz, Ed. Reprograph, Craiova, 2000, ISBN 973-8092-10-8

Se vede diversitatea mare a temelor abordate de autor, ceea ce arată preocuparea sa pentru teme deosebit de actuale, cvare să permită formarea unor specialiști care să aibă capacitatea să se adapteze cerințelor pieței forței de muncă în continuă mișcare de la noi din țară.

Pe mine m-a impresionat foarte mult tânărul pe atunci, Vasile GEORGESCU prin profunzimea abordărilor, căci el venea în fața colegilor mei de catedră când prezenta referatele sale din stagiul doctoral, cu probleme extrem de interesante, pentru care avea argumente solide în vederea susținerii ideilor lui.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Doru ȚAGANEA

Doru ȚAGANEA este absolvent al primei serii de studenți ai Secției de Mecanizarea și Automatizarea calculului Economic de la facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică - CECE, un absolvent cu rezultate strălucitoare care i-au permis să ajungă asistent universitar la Catedra de Cibernetică Economică la profesorul Edmond NICOLAU și aici mă refer la marele profesor Edmond NICOLAU, cel care a fost primul decan al facultății CECE.

Îmi aduc aminte că în anul absolvirii facultății, în cotidianul Contemporanul a apărut o fotografie cu proaspătul absolvent Doru ȚAGANEA lucrând la un tabulator care se afla în laboratorul de la subsolul clădirii din Căderea Bastiliei.

Tânărul asistent universitar avea înclinații spre pictură și a deschis o expoziție cu tablouri la etajul întâi de la facultatea de Cibernetică, pe care le-am admirat cu multă atenție și mi-am dat seama că el este un om cu un nivel de cultură foarte ridicat, căci la stadiul său la care a ajuns ca pictor presupunea multă știință a perspectivei, a luminii și a culorii.

Mă opresc aici cu prezentarea lui Doru ȚAGANEA care m-a impresionat ca pictor. În rest, 1.000 de ani pace!

(27 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Liviu TIFIGIU

Nici nu am crezut că există careva care să înceapă facultatea cu un 10 și s-o termine numai cu note de 10. Un astfel de student a fost Liviu TIFIGIU. Când am auzit că acest om avea numai note de 10 eu l-am considerat un fenomen. Din punctul meu de vedere trebuia ca profesorii care se ocupau de destinele facultății, să discute cu el și să-i ofere 10.000 de argumente solide care să-l determine pe Liviu TIFIGIU să rămână în Catedra de Cibernetică Economică și să-l facă să se simtă ca un prinț. Era nevoie să se discute cu el, să i se traseze traiectoria și să i se spună că totul depinde de el și că va primi sprijinul corespunzător.
Nu a fost așa și Liviu TIFIGIU a plecat să lucreze în producție. Eu l-am mai văzut pe el și înainte de 1989 dar și după 1989 și nu mi-a creat senzația că acolo a făcut exact ceea ce-i permiteau resursele lui intelectuale de excepție.

Știu că lumea se uita la Liviu TIFIGIU ca la un zeu, pentru că media 10 nu este ceva de atins de către muritorii de rând. Au mai fost absolvenți cu media 10, dar media lui Liviu TIFIGIU de zece era o medie de zece obținută într-un context special, impresionant, căci eu îi știam pe cei care i-au pus lui Liviu note de zece la examen, iar respectivii nu acordau zece decât dacă erau tezele sau răspunsurile de zece, nu de nouă și nouăzeci de sutimi și apoi să facă rotunjire de 10 sutimi. Acum și la 9,50 se face rotunjire la zece, ca să nu spun că și cu luarea în considerare a activității de la seminarii, chiar de la 9,20 se ajunge la 10. Liviu TIFIGIU a fost studentul de zece, că răspunsurile lui erau de zece pur.



(22 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Octavian LEPĂDATU

 Pe Octavian LEPĂDATU l-am cunoscut pe vremea când eu eram student în anul al IV-lea de facultate. El era în anul al V-lea. Eram colegi la Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.  În acel an, am avut marea șansă să stau la căminul SAHIA, un cămin de studenți din apropierea Grădinii Icoanei și Ambasadei Ungariei. Camera era foarte mare și în ea stăteau studenți din anul al V-lea de la Statistică și de la Mecanizare, dar și câțiva studenți din anii mai mici, așa cum eram și eu.

Prima impresie pe care mi-a făcut-o Octavian LEPĂDATU,  era disciplinat. Avea un program strict. Se scula devreme. Era foarte ordonat. Mai erau doi colegi de-ai lui în cameră și aveau același comportament de parcă erau frați. Când mergeam la bibliotecă la sala nr. 1,  din clădirea de pe Căderea Bastiliei îl întâlneam acolo pe Octavian LEPĂDATU care învăța. Am avut senzația că era un pic mai mare decât mine și l-am privit cu admirație pentru vorba lui așezată, pentru răspunsurile cumpătate la întrebări.

La un moment dat am avut o întrebare pe care i-am pus-o și m-a impresionat calmul cu care mi-a răspuns și mai ales, invitația pe care mi-a făcut-o să ne vedem la sala de lectură la o anumită oră. Când am ajuns acolo, el avea pregătite câteva cărți și câteva reviste. M-am așezat alături și m-am pus pe citit. Când am avut nelămuriri, am ieșit din sală și pe hol Octavian LEPĂDATU mi-a explicat exact cum stăteau lucrurile. Am conchis că respectul așa se obține din partea celorlalți și am căutat ca și eu să procedez cam în același fel, pentru că Octavian LEPĂDATU devenise pentru mine un model.



(06 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Carmen TIMIFTE

Pe Carmen TIMIFTE o cunosc de foarte mulți ani, de când era studentă. Carmen TIMIFTE este absolventă a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Secția de Informatică Economică, promoția 1995, pe vremea când facultatea avea durata de 5 ani, iar admiterea se dădea la două probe de matematică și o probă de fizică.

De la terminarea facultății Carmen TIMIFTE a lucrat în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1996 - 1998, Carmen TIMIFTE a fost asistentă universitară stagiară.

În Intervalul 1998 - 2001, Carmen TIMIFTE a fost asistentă universitară titulară.

În intervalul 2002 - 2005, Carmen TIMIFTE a fost lector universitar titular.

Din anul 2005 Carmen TIMIFTE este conferențiar universitar.

În anul 1996 Carmen TIMIFTE a absolvit cursurile aprofundate de la specializarea de Informatică Economică, cu o lucrare de disertație intitulată Extinderea serverului WWW al domeniului ase.ro

În data de 30 noiembrie 2001, Carmen TIMIFTE a susținut teza de doctorat intitulată  Baze de date pentru comerț electronic pe suport Internet, coordonată de profesorul universitar Gheorghe SABĂU.

Carmen TIMOFTE a elaborat o serie de lucrări dintre care enumer aici  Retele de calculatoare : caiet de seminar - 2004,  Sisteme de operare - 2006 realizată împreună cu Adrian VASILESCU, Răzvan ZOTA,  Bazele tehnologiei informatței  - 2013 realizată împreună cu Floarea NĂSTASE, Răzvan ZOTA, Radu CONSTANTINESCU,  Baze de date pentru comerț electronic pe Internet - 2002,  - 2004 realizată împreună cu Ion Gh. ROȘCA, Octavian PAIU, Cristina BUCUR, dar și multe altele.

M-a impresionat Carmen TIMIFTE pentru puterea ei de muncă, pentru dăruirea cu care-și face meseria și pentru tenacitatea cu care își urmărește obiectivele. Ea știe să dea priorități problemelor și eu apreciez foarte mult eforturile pe care ea le faee să ducă la bun sfârșit ceea ce și-a propus, mai ales că obiectivele pe termen lunf ale lui Carmen sunt foarte clare și vizează evoluția celor doi fii ai ei, ceea ce eu apreciez foarte mult, cercetarea științifică și titlurile academice, în mintea mea, mai pot aștepta, în raport cu viitorul copiilor și aici mă refer la viitoarele lor profesii, care depind 100% de ceea ce este înaintea facultății.

(05 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florin PILAT

Pe profesorul Florin PILAT l-am cunoscut din prima zi în care am ajuns în Catedra de Cibernetică Economică. El era un foarte tânăr asistent universitar, absiolvent de politehnică în ale electronicii. După ceva timp, am aflat că Florin PILAT și-a susținut teza de doctorat coordonată de profesorul doctor inginer  Gheorghe CARTIANU, care era un reper în lumea științifică din România.

Florin PILAT a publicat cărți precum UNIX - 1994,  Windows 3.1 : utilizare - 1994,  Introducere in Internet - 1995 împreună cu Sorin DEACONU, Sorin POPA, Florin RADU,  Sisteme electronice de calcul si teleprelucrare : partea a II-a : Lucrari practice si probleme  - 1983 împreună cu Gheorghe DODESCU,  Teleinformatica - 1986 împreună cu Lucia COCULESCU, Valentin CRISTEA,  Sisteme electronice de calcul si teleprelucrare : partea I : Culegerea si prelucrarea datelor cu micro si minicalculatoare : note de curs : pentru uzul studentilo - 1985 împreună cu Gheorghe DODESCU, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Exploatarea si operarea mini si micro calculatoarelor M-18 si I-100 : pentru uzul studentilor  - 1985 realizată împreună cu Gheorghe DODESCU, Ion BUCUR, Pavel NĂSTASE, Limbajul MACRO-11 : tehnici de realizare a programelor - 1986, realizată împreună cu Gheorghe DODESCU, Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA,  World Wide Web : Mosaic-Netscape : ghid de utilizare - 1996 realizată împreună cu Carmen STANCIU, Mădălina RĂCEANU, dar și multe altele.

Florin PILAT a fost rând pe rând asistent universitar, lector universitar, conferențiar universitar și profesor universitar.

Pe procesul verbal al Catedrei de Cibernetică Economică prin care mi se dădea avizul de susținere a tezei de doctorat de către membri catedrei, se află semnătura lui Florin PILAT.

Înainte de anul 2000, profesorul Florin PILAT a emigrat în Canada, unde a avut poziții pe măsura nivelului său de pregătire profesională în diferite organizații de acolo. De la o cotegă de catedră am mai aflat ce mai face fostul meu coleg de catedră. Pe mandatul meu de șef de catedră, am tot primit anonime prin care mi se cerea să-l scot de pe ștatul de funcțiuni pe profesorul Florin PILAT. Eu am amânat, dar ploaia de anonime s-a întețit și s-a direcționat către conducerea instituției și într-un an, m-am trezit că pe forma finală a ștatului de funcțiuni, profesorul Florin PILAT nu mai figura.

Pe mine Florin PILAT m-a impresionat prin puterea lui de muncă, prin nivelul de pregătire, el fiind recunoscut drept tăticul de la sisteme de calcul și nimeni nu-i sufla în ciorbă, căci era cu adevărat la el acasă, căci citea, se documenta, programa și nu era bântuit de vicii care să-i mănânce timpul.

(05 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin Gelu APOSTOL

Constantin Gelu APOSTOL este absolventul strălucit al primei promoții de studenți ai Secției de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic din anul 1969, de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. De la absolvire, a devenit asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică și când am venit eu în catedră în 1971 l-am găsit acolo. Dumnezeu a vrut ca Valer ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA și Ion IVAN, adică eu, să formăm o echipă care a lucrat la elaborarea unor materiale, dintre care cursul în două volume de ASSIRIS, pe care l-am publicat în anul 1974, este cel mai reprezentativ.

Cu Gelu APOSTOL am fost în baze de practică agricolă la fermele viticole de la Zimnicea.

Gelu APOSTOL mi-a vorbit mult despre preocupările lui de arheolog și despre verile petrecute de el în satul lui natal unde lucra solitar și căuta vestigii care să ateste rolul unor oameni de demult care au trăit sau doar au trecut prin acele locuri. Era încrezător în munca lui și gândea că atunci când va ieși la pensie va avea timpul material să scrie și o carte despre rezultatele cercetărilor sale de o viață.

Colegul Gelu APOSTOL are  talent de poet și cu diferite ocazii a scris poezii. Mă mândresc cu faptul că la două zile importante ale vieții mele el mi-a scris câte o mică poezie, lucru pe care l-am apreciat în mod deosebit. 

Gelu APOSTOL a parcurs toate etapele specifice unui stagiu doctoral și în anul 1980 a susținut teza de doctorat coordonată de profesorul doctor docent Constantin IONESCU de 238 pagini, intitulată Procedee de automatizare a analizei fluxurilor informaționale pentru proiectarea sistemelor informatice în economie și îmi aduc aminte că profesorul Gheorghe BOLDUR care era membru în comisie, a scris un catren din care îmi amintesc doar faptul că a zis că autorul tezei a făcut muncă de apostolat, pornind de la numele autorului tezei. De asemenea, îmi aduc aminte că Gelu APOSTOL în timpul stagiului doctoral prezenta la sesiuni științifice rezultatele sale și specialiștii le primeau cu mare interes căci ele puneau bazele analizei automate a indicatorilor definiți în formularele care alcătuiau fluxurile informaționale din economie și care aveau un rol fundamental în optimizarea nivelului birocrației.

După anul 1990, profesorul Gelu APOSTOL a lucrat în colectivul de Programarea calculatoarelor coordonat de profesorul Ion Gh. ROȘCA și împreună cu colegii de acolo au realizat numeroase cărți de programare, care au fost publicate preponderent  în Editura ASE. După începerea colaborării cu Facultatea De Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, profesorul Gelu APOSTOL a realizat cursuri de birotică în limba franceză, care s-au bucurat de un real succes printre studenți.

Nu vreau să scriu despre modul brutal și nefiresc de întrerupere a activității profesorului Gelu APOSTOL prin aplicarea mecanică a legii 1/2011, dar el a găsit puterea de a merge mai departe, căci este un om puternic și micimile unor oameni nu-l doboară, ci îl fac mai puternic să-și realizeze proiectele de-o viață.

(14 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion Gh. ROȘCA

Cu Ion Gh. ROȘCA m-am cunoscut din studenție. Eu eram în anul al III-lea și el era student în primul an. Era un tip subțirel, cu un raglan alb și cu o pălărie cu bor mare. Purta mustață și ochelari. Prin căminul de la Agronomie ne vedeam destul de des, ne salutam. Am reușit să-l cunosc mai bine pe tânărul Ion Gh. ROȘCA când a devenit asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică, membru al colectivului de informatică și l-am cunoscut și mai bine când s-a constituit grupul format din Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN și Ion Gh. ROȘCA pentru a lucra la elaborarea cursului de ASSIRIS, care se preda studenților de la Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, în vremurile când facultatea avea o durată a studiilor de 5 ani.

Știam că el a fost șeful  promoției 1972 a Secției de Informatică Economică. Știam că este respectat în catedră, că a intrat pe ușa din față cum se spune, adică strict după medie, căci profesorul Manea MĂNESCU nu admitea rabat de la criteriile de calitate pe care le impusese de la început în ceea ce privește aducerea tinerilor în catedră.

Am văzut la Ion Gh. ROȘCA o serie de calități și m-am considerat privilegiat că am posibilitatea să lucrez într-o echipă în care el și Valer și Gelu mă determinau ca și eu să lupt să mă ridic la nivelul așteptărilor lor. Ion Gh. ROȘCA era un tânăr căruia nu-i scăpa niciun detaliu, pentru acre orice cuvânt introdus într-un text avea greutatea lui și el vroia ca tot ce oferă pentru a fi inclus în carte să fie la nivelul perfecțiunii. Îmi aduc aminte cum citea textele noastre și dacă sesiza asperități intervenea și în final totul căpăta strălucirea cristalului în bătaia razelor de soare.

Anii au trecut, Ion Gh. ROȘCA a avut o ascensiune politică de excepție fiind unul dintre cei mai tineri șefi politici din mediul universitar al Bucureștiului. A venit și Revoluția din Decembrie 1989 și toate forțele societății s-au descătușat. Tot ce era strâmb s-a destrămat. Așa s-a produs corecția care a generat constituirea Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din anul 1990, cu trei secții din care Secția de informatică Economică la definirea căreia un rol esențial l-au avut Valer ROȘCA, Rodica MIHALCA, Florin PILAT și Ion Gh. ROȘCA, a fost croită după modelul celor mai bune departamente de informatică din cele mai mari  universități din Statele Unite. 

Când în vara anului 1990 un grup de inițiativă a hotărât să se desprindă de Catedra de Cibernetică Economică pentru a se termina asuprirea noastră și formarea Catedrei de Informatică Economică, alegerea lui Ion Gh. ROȘCA ca șef al noii catedre s-a făcut cu unanimitate de voturi, căci toți recunoșteam calitățile lui de organizator și de om de echipă.

Ca șef al catedrei, Ion Gh. ROȘCA a demarat proceduri stricte de creștere a exigenței de desfășurare a procesului didactic, de atragere a celor mai valoroși absolvenți ai facultății pentru a deveni cadre didactice. El a fost acela care a impus scoaterea de posturi la concurs pentru a pune de acord nivelul de pregătire al colegilor, cu pozițiile lor în statul de funcțiuni. Așa au promovat pe poziții de conferențiari și de profesori mulți dintre colegii mei de catedră. Toată lumea a apreciat faptul că în comparație cu mulți alți șefi acre se promovau mai întâi ei, Ion Gh. ROȘCA a promovat pe colegii lui, după care s-a produs promovarea sa, ca un fapt absolut necesar, datorat rezultatelor științifice și didactice pe care le-a înregistrat.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa înființării Asociației Profesionale INFOREC.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa organizării Conferinței Internaționale de Informatică Economică.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa  tipăririi revistei Informatica Economică.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa  participării la competițiile de obținere a finanțării de proiecte.

Ion Gh. ROȘCA a avut inițiativa  dezvoltării cercetării științifice a colegilor din catedră.

După ce încheierea mandatelor de șef de catedră, Ion Gh. ROȘCA a devenit director la departamentului de cercetare al ASE, apoi prorector cu activitatea de cercetare, iar în intervalul 2004 - 2012 a fost rector al ASE, demonstrând  că dezvoltarea în bine, depinde numai de echipa care participă la actul decizional.

Numele profesorului Ion Gh. ROȘCA   este legat de multe realizări, dar eu voi scrie aici despre fresca de la Sala de Lectură nr. 1 a Bibliotecii ASE, realizată de marele pictor Sabin BĂLAȘA, al cărui albastru mă duce către frescele de la Mănăstirea Voroneț.

Profesorul Ion Gh. ROȘCA a avut  o vorbă bună pentru toată lumea și faptul că ușa cabinetului său de la rectorat a rămas tot timpul deschisă pentru toată lumea, spune multe despre omul Ion Gh. ROȘCA. 

(14 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Valer ROȘCA

În vremurile de demult, studenții din diferiți ani de studii din aceeași facultate și din aceeași secție, care erau căminiști, erau repartizați la același cămin. Întâmplarea a făcut ca în anul al IV-lea de facultate să stau în căminul de studenți SAHIA de lângă Grădina Icoanei , unde camerele erau foarte mari de cel puțin 16 paturi și am stat în cameră chiar cu Valer ROȘCA, care era student în anul al V-lea tot la secția de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic, unde eram și eu student. El era mai mare cu șase ani decât mine. Lucrase în producție înainte de a veni la facultate. Așa erau vremurile atunci.

Mi-am dat seama că este un student special după modul în care se comportau față de el ceilalți studenți din anul al V-lea de la celelalte secții cu care stăteam în cameră. El stătea la bibliotecă și acolo lumea mergea să învețe nu să stea la taclale. La o ședință din Aula Magna, au fost nominalizați șefii de promoție și Valer ROȘCA era șef de promoție al primei promoții de absolvenți de la secția de Mecanizare. În anul următor, Valer ROȘCA a devenit asistent stagiar în Catedra de Cibernetică Economică și l-am avut asistent la seminariile de Analiză numerică. M-a impresionat dorința sa de a ne face să înțelegem lucrurile care se prezentau și se vedea că el muncește mult să pregătească seminariile, căci nu era puțin lucru să conducă un proaspăt absolvent, seminariile pentru niște studenți din ultimul an de facultate. 

Ceva mai târziu, după ce și eu am devenit asistent universitar, s-a constituit un grup de lucru format din Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA și Ion IVAN, adică eu, grup de lucru care s-a apucat să lucreze la elaborarea unor materiale didactice. Noi am stabilit niște standarde înalte de lucru și am muncit cu toții din greu și în acest fel au ieșit din mâinile noastre câteva cursuri universitare, de care și acum sunt mândru. Tot ce am scris era verificat prin programe rulate la calculator. Fiecare cuvânt scris în curs era cântărit de fiecare în parte și apoi de toți laolaltă. Era entuziasmul tinereții și dorința noastră de a face lucrurile foarte bine. Echipa noastră nu avea cum să fie altfel, din moment ce Valer ROȘCA și Ion Gh. ROȘCA fuseseră șefi de promoție și ridicaseră ștacheta calității foarte, foarte sus. Eu ca absolvent cu media de 9,71 mă consideram un pigmeu pe plantație lângă cei doi monștrii sacri ai informaticii.

Anii au trecut și drumurile noastre s-au despărțit, căci Valer ROȘCA a plecat din ASE după 1989 la Universitatea Lucian BLAGA din SIBIU unde a fost șef de catedră și decan și a avut rezultate de excepție în munca lui. Se verifica faptul că un om care este foarte bun azi, tot foarte bun va fi și mâine și poimâine și câte zile va avea el. Valer ROȘCA a absolvit și Facultatea de Matematică de la Universitate.
Mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat șansa să lucrez în plan profesional cu Valer ROȘCA, care era un tânăr ardelean sistematic, exigent și foarte serios, căruia nu-i scăpa niciun detaliu și care avea vorba calmă, rară și măsurată, ceea ce însemna că ulciorul trebuie să meargă la apă de ori de câte ori e nevoie, dar cel care-l ține de toartă să fie cu mare băgare de seamă, căci dacă se sparge, un altul nou nu mai ai de unde să faci rost.

În anul 2012 Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE, a decis în unanimitate să acorde diploma și medalia Grigore MOISIL lui Valer ROȘCA, recunoscând în acest fel meritele sale incontestabile în dezvoltarea învățământului de informatică economică în țara noastră cu ocazia desfășurării lucrărilor Conferinței Internaționale de Informatică Economică. prezentarea activității profesorului Valer ROȘCA se află în revista Informatica Economică, vol. 16, nr. 4, 2012, pag. 5 -6.


(11 ianuarie 2023)

Profesorul Constantin Gelu APOSTOL

Pe profesorul Constantin Gelu APOSTOL pe care noi colegii îl apelam cu diminutivul Tinu, l-am cunoscut imediat ce am venit ca asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică. Lucram împreună la disciplina de Programare a calculatoarelor electronice, dar el lucra și la disciplina de Analiză și proiectare a sistemelor informaționale economice - APSIE, pe care o conducea dr. ing. Valeriu PESCARU, directorul Centrului de calcul al ASE.

Am apreciat la colegul meu Constantin Gelu APOSTOL rigurozitatea, seriozitatea și profunzimea abordărilor în toate zonele unde noi am colaborat. 

Constantin Gelu APOSTOL are o voce calmă.

Constantin Gelu APOSTOL are întotdeauna o vorbă bună să-ți spună.

Constantin Gelu APOSTOL muncește foarte disciplinat și foarte eficient.

Constantin Gelu APOSTOL are preocupări și în afara informaticii, precum arheologia. El a făcut săpături arheologice în comuna sa natală și a desfășurat cercetări asupra trecutului acelor pământuri natale.

Împreună cu colegii Constantin Gelu APOSTOL, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA și cu mine, am elaborat o serie de materiale didactice, cu care mă mândresc foarte mult, pentru că formam o echipă serioasă, bine structurată care știa să muncească cu mare seriozitate și să verifice tot ceea ce scriam. Așa au apărut lucrările: 

Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare. Limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucureşti, 1977, 516 pag.

Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Memorator pentru limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucureşti, 1977, 167 pag.

Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA - Limbaje de programare - Limbajul FORTRAN si FORTRAN conversational, LITO ASE, Bucureşti, 1980, 224 pag.

Valer ROSCA,Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Sergiu COMAN, Ion Gh. ROSCA - LIMBAJE DE PROGRAMARE, metoda programatorului sef. Studiu de caz, Editura ASE, Bucureşti, 1979, 115 pag.

Trebuie să spun că Constantin Gelu APOSTOL, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA și Ion IVAN, am apărut

pe un panou la intrarea profesorilor din ASE ca elemple negative că aveam un procent de promovabilitate scăzut, imdeiat după ce facultatea noastră se transformase din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică în facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, iar interesul pentru disciplinele de programare scăzuse dramatic, dar programa analitică rămăsese intactă.

După anul 1989, drumurile noastre au luat-o în direcții diferite. Profesorul Constantin Gelu APOSTOL a coordonat în mod strălucit disciplina de Birotică la Facultatea de Științe Economice în Limbi Străine și a elaborat cărți deosebit de valoroase, unele dintre ele mi le-a oferit cu autograf.

Constantin Gelu APOSTOL este un om de cultură, cu talent spre poezie și au fost ocazii în care el a compus versuri pe care le-a citit colegilor din catedra de Cibernetică Economică. Cândva mi-a dedicat și mie versuri, unele dintre ele le reproduc aici.



(26 noiembrie 2022)

Mi-a murit călăul...

Fiecare dintre noi are călăul său sau călăii săi. Eu am avut călăun meu.
Pentru unii, tații lor sunt călăi din moment ce-i bat fără vreun motiv.
Pentru alții, călăii sunt învățătorii și profesorii lor, care-i torturează în loc să-i educe.
Pentru maturi, călăii sunt șefii lor care neavând calității profesionale care să-i impună în fața subalternilor, singura modalitate de a conduce este aceea de a se poziționa în postura de călăi care urlă, agresează și mai ales, își dovedesc incompetența prin ordine contradictorii de la o oră la alta, fără a obține ceva spectaculos la schimb.
Eu am avut un călău în viața mea, un prorector. Eram undeva înainte de anul 1987, deci nu mai mă consideram puști din moment ec mă apropiam de 40 de ani. În anul acela de dinainte de 1987, la o sesiune de examene, promovabilitatea la disciplina Limbaje de programare unde lucram și eu alături de trei colegi cu care scrisesem câteva cărți de succes în ale programării calculatoarelor, am avut un procent de promovabilitate ridicol, de sub 25%. Erau vremurile în care promovabilitatea trebuia să fie cât mai mare, căci în comunism nu se accepta rebuturi în rândurile studenților și prin extensie, restanțierii erau asimilați rebuturilor. Prorectorul care a fost călăul meu, își dorea nespus să devină rector drept care:
- se lupta ca instituția să apară în exterior, ca fiind una model,
- scria articole în presa centrală la apariția volumelor cu lucrările științifice ale lui CEAUȘESCU,
- o lăuda prin toate ședințele pe tovarășa de la cabinetul doi,
- exercita presiuni grosolane pentru a timora cadrele didactice.
Așa s-a făcut că în anul când promovabilitatea la disciplina de Limbaje de programare a fost sub 25% ne-a convocat pe noi cei patru făptuitori, pe decan, pe șeful de catedră și pe secretarul de partid. Mai întâi a măturat cu cei trei, după care, folosind niște cuvinte extrem de grele, colorate și necolocviale, ni s-a adresat nouă, urlând și făcând spume la gură. După acest recital, a început să ne zâmbească, iar la despărțire a vrut să dea mâna cu noi ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Călăul meu a mers mai departe. A pus un afiș imens la intrarea profesorilor în clădirea istorică cu numele noastre, cu procentele de promovabilitate și cu un text deplorabil. Că efectul a fost cu totul altul, căci colegii care ne întâlneau ne felicitau pentru curaj, este o cu totul altă poveste. Numai un mare profesor de la o facultatea de răsunet a mers la călăul meu și i-a impus să înlăture afișul-rușine, lucru care s-a și produs.
Peste ani, dintre noi, unu coleg a ajuns mare barosan și nu mică mi-a fost surpriza să văd cum la o ședință festivă, îi înmânează călăului meu o diplomă. Când i-am reamintit de incidentul cu afișul, el mi-a zis:
- Lasă-l Ioane, că e și el bătrân...
- Nene, am văzut cum victima își premiază călăul.
Anii au trecut.
Am aflat zilele trecute că mi-a murit călăul zilele trecute. Dumnezeu să-l ierte că n-a știut ce face!

(17 noiembrie 2022)