Standardizarea și digitalizarea

Mulți cred că a introduce elemente de standardizare în procesul de digitalizare se produce limitarea originalității portalurilor și se exercită limitări în domeniul creativității, ceea ce nu este adevărat. Când se vorbește despre standardizare se definesc o serie de principii, de reguli, de cuvinte de vocabular și de poziționare a butoanelor, dar și a simbolurilor, pentru a reduce timpii de căutare la nivel de utilizator.
Dacă se standardizează portalurile campusurilor virtuale, cei ce participă la acest proces, trebuie să cadă de acord asupra unor aspecte legate de:
- denumirile butoanelor,
- pozițiile butoanelor,
- numărul maxim de clickuri,
- modul de selecție al limbii,
- structurile arborescente,
- revenirile la nivelul precedent.
Fiecare portal are conținutul său digital, pentru că fiecare universitate are numărul ei de facultăți, amplasarea clădirilor, tipologiile de proiecte, dar cetățeanul trebuie să găsească la toate portalurile butoane ce corespund:
- istoricului,
- conducerea,
- carta universității,
- facultățile,
- departamentele,
- studenții,
- profesorii,
- contact.
Este clar că la contact trebuie să fie dată o adresă, niște numere de telefon, o hartă, o adresă de e-mail, dar și alte elemente care să-i ușureze cetățeanului informarea. 
Tot așa trebuie procedat și în cazul portalurilor de la școli, licee, inspectorate. În niciun caz nu trebuie ca la entități de același tip să existe variații de structuri ale grafurilor asociate, ceea ce ar face extrem de dificilă căutarea de la o entitate la alta pentru a găsi informații de aceeași natură.
În procesul de digitalizare nu este vorba de a fi original, ci de a crea structuri respectându-l pe cetățean, astfel încât acesta să minimizeze timpii de căutare și de regăsire a informațiilor necesare. Creatorii de conținut digital original sunt în altă parte, nu în cazul entităților cu același obiect de activitate. Acolo este vorba doar de a adapta conținutul la particularitățile fiecărei entități. La fiecare departament se va scrie ceva despre istoric, despre membri departamentului și la fiecare membru se va pune alături un link spre un CV. Trebuie ca standardizarea să ducă la același mod de trecere de la un nivel K la un nivel K+1 al arborescenței și similar, revenirea de la nivelul K+1 la nivelul K să se facă la toate postalurile acelorași entități în același fel.
Dacă aveți curiozitatea bolnăvicioasă să accesați campusurile virtuale ale oricare două universități din spațiul mioritic, de atâta originalitate care s-a năpustit pe proiectanții acestor portaluri, veți constata lipsa standardizării și veți pierde o groază de timp dacă vreți să găsiți ceva comun la ele.
Știați că există și un indicator al standardizării portalurilor?

(15 februarie 2025)

Caracterul intuitiv al interfețelor în portalurile publice

Portalurile publice se adresează tuturor cetățenilor, adică și doctorilor docenți și academicienilor, dar și oamenilor simplii cu câteva clase de școală, oameni care doresc să-și rezolve problemele lor de zi cu zi. Un portal public are o interfață excelentă dacă și numai dacă:
- folosește vocabularul omului de rând,
- nu are termeni de specialitate,
- permite soluționarea problemelor din prima,
- este atât de simplu încât omul se simte ca la el acasă,
- nu-l face pe om să se simtă ca vițelul la poarta nouă.

Când am vizitat acum mulți ani aeroportul din Hamburg, erau acolo montate  touch screen-uri și având timp la dispoziție, am încercat să văd dacă mă descurc și eu prin interfața aceea. Stând acolo câteva zeci de minute, am concluzionat că interfața aceea a fost scrisă special pentru mine. Înseamnă că interfața a fost rezultatul unui studiu, efectuat de o echipă complexă și s-a ținut seama de grupul țintă, adică de cei care vin și pleacă din aeroport, nu ca la noi, când un nene sau o tanti se apucă să facă ce-i buc=buie prin cap și emană o interfață în care se descurcă doar ei, căci nu ține seama de grupul țintă, nu este intuitivă, nu folosește vocabularul de zi cu zi al cetățeanului și pentru că ei nu sunt în stare să facă un lucru ca lumea, aleg varianta care le convine lor cel mai bine, ca să fie simplu pentru ei, căci ei îl disprețuiesc pe cetățeanul care interacționează cu aplicația lor de c-c-t.

Intrați pe orice portal doriți și vedeți cât timp vă ia să vă rezolvați problema. Sunt portaluri unde nu ai elementul cu acre să cauți ceva. Dacă au căutare, dacă nu formulezi exact cererea definită de cei care au gândit portalul, vei primi un mesaj că nu este găsit ceea ce cauți, în loc să se adopte identificarea elementelor similare și să ți se propună niște variante din care să selectezi pe cea corectă. Sunt situații unde ți se spune că nu ai introdus datele corecte și nu ți se semnalează ceea c e este greșit. Sunt situații unde ți se spune că nu ai introdus toate câmpurile obligatorii și nu ți se spune care sunt câmpurile obligatorii pe care tu nu le-ai introdus. Sunt atât de proaste acele interfețe, încât te minunezi cum în anul 2023 există dezvoltatori atât de rudimentari, care nu știu pe ce lume sunt și lucrează ca acum 30 de ani, deși există module deja implementate și inteligența artificială joacă destul de bine.


(08 noiembrie 2023)

Dispariția plagiatorilor

Este clar că plagiatorii nu sunt atât de măreți încât să preia texte din documente de arhivă, din manuscrise, din picturi, toate neajunse în procesul de digitalizare, pentru a nu fi depistați. Plagiatorii sunt cei care din ignoranța care-i caracterizează, folosesc conținut digital brut. Dacă ar fi măreți, adică profesioniști, ar prelucra conținutul digital existent, pentru a nu fi depistați ca plagiatori. 

Indicatorul productivitatea muncii W este dat de rlația:

W = VP / NM

unde:

VP - valoarea producției,

NM - numărul de muncitori.

Un tip cu ceva creier ar scrie în loc de productivitatea muncii, termenul rodnicia muncii RM și formula ar fi:

RM = NLSE / NPE

unde:

NLSE - număr linii sursă echivalent,

NPE - număr programatori echivalent.

Un software înzestrat cu componente de Inteligență Artificială - IA ar comenta o astfel de formulă, dar știința este bântuită de astfel de formule și normal ar trebui să continue analiza pentru a vedea dacă autorul a revenit la productivitate sau continuă cu rodnicia muncii și chiar vine cu puncte de vedere pe care produsul de Inteligență Artificială - IA nu le identifică prin conținutul digital existent.

Oricum, existența aplicațiilor de largă circulație înzestrate cu Inteligență Artificială - IA face ca plagiatorii să dispară și o dată cu ei să dispară și furturile intelectuale girate de tot felul de comisii, din moment ce aplicațiile cu Inteligență Artificială - IA le spun de la obraz diferiților pseudo-profesioniști din comisii, că au în față un plagiat și nu le permite continuarea demersului de a face referatul. Dacă se impune ca referatul să fie întocmit obligatoriu de un nene asistat de un produs cu Inteligență Artificială - IA și respectivul vine cu altceva, este clar că referatul acela nu va fi acceptat decât de niște corupți. Numai într-un mediu corupt plagiatorii nu vor dispărea. Cum stau lucrurile la noi, pun sub semnul întrebării dispariție speciei plagiatorilor de la noi, pentru că mediul este propice ca oamenii fără onoare să ocupe poziții nemeritate, prin furt, minciună, omisiuni și dezinformare.

(26 iunie 2023)

Logo pentru București

Așa cum stă bine oricărei inițiative de Dâmbovița, concursul pentru un logo destinat orașului

București nu avea cum să se termine altfel decât cu un scandal penibil care a dovedit din partea comisiei;

- superficialitate;

- ignoranță;

- fușereală;

- suficiență;

- părtinire;

- mioritism;

- iresponsabilitate.
Există nenumărate adrese web unde dacă cineva va vrea, are posibilitatea să dericice similitudini, căci în era Internetului nimic nu mai este scuzabil. Aplicația pinterest este plină de logo-uri, trebuie numai accesată. Există și aplicații cu șabloane de unde se inspiră toți cei ce vor să facă un logo. În ziua de azi, problema este numai să vrei să-ți pui mintea la contribuție, să muncești și șansa de a fi original este imensă.

Ascultând toate elucubrațiile celui descalificat, Narcis Teodor LUPOU, dar și ale președintei juriului o oarece arhitectă, mi-am adus aminte de fostul meu doctorand Dragoș PALAGHIȚA, cel care în 20 septembrie 2011 a susținut în ședință publică în mod strălucitor teza de doctorat intitulată COSTUL SECURITATII INFORMATICE IN LUCRUL CU APLICATII DISTRIBUITE, unde pentru a-și verifica modelele originale 100% propuse, a făcut o aplicație pe care a testat-o la registrul Comerțului folosind baza de sigle ale firmelor existente cu siglele firmelor care vin spre autorizare, pentru a vedea cât de asemănătoare sunt acestea din urmă cu ceea ce există deja. Există public acum cele două sigle, respectiv, sigla orașului Taipei și propunerea de siglă pentru București. Analizate din punct de vedere cantitativ, rezultă:

- număr elemente de bază, cele 4 inimi, similitudine 100%;

- culori utilizate pentru cele 4 inimi, similitudine 100%;

- forma celor 4 inimi, similitudine 100%;

- spații ăntre cele 4 inimi, similitudine 100%;

- elemente de legătură între cele 4 inimi, similitudine 90%;

- element de deformare,  similitudine 100%;

- mișcare de rotație, similitudine 90%;

- folosire unghiuri drepte, similitudine 100%;

- folosire arce de cerc, similitudine 100%;

- alte elemente adiționale, frunzulițe, similitudine 40%

- folosire unghiuri ascuțit, similitudine 100%.

După nivelurile calculate de mine, rezultă coeficientul de similitudine CS obținut ca medie aritmetică simplă din similitudinile identificate la prima vedere CS = 92,7% și nimic  nu mai este de comentat, căci machedonii au proverbul că dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește.  Dacă însă c-c-tul este 92,7%, evident că nu mai se spune ceva, ci tăcerea este lege.

(04 mai 2017)

Profil de culturist

Despre culturiștii din țara noastră există câteva site-uri interesante, ușor comerciale din moment ce:
- prezintă foarte multe suplimente;
- folografiile sunt suprainscripționate;
- au detalii dispersate despre activitatea de la sală;
- încearcă să imite ceea ce este pe bodybuilding.com;
- dezvoltă idei ale unor practicieni;
- alocă spațiu unor mari personalități din domeniu.
Ca punct de pornire, toate abordările sunt lăudabile. Trebuie spus că în mediile virtuale românești textele păcătuiesc prin caracterul lor incomplet pentru că:
- nu sunt clare;
- au puncte de vedere proprii vecine cu pamfletele;
- este imposibil să fie localizate în timp și spaqțiu acțiunile;
- nu răspund la întrebări elementare;
- au o ușoară tentă de tabloid;
- pun accent pe latura savuroasă a evenimentului.
Mă gândesc că este important să se depășească acest stadiu și de aceea o enciclopedie fără costuri, pe proprie răspundere despre culturiștii din țara noastră, pentru stadiul actual este absolut necesară. Am început să discut cu oameni de la sală, să mă documentez, să vedem ce ar trebui sa conțină o astfel de construcție digitală.
Prima chestie pe care un culturist trebuie să o aibă ca resursă este aceea de a avea un cont propriu și numai un singur cont. Acesta are soluție în plan informatic foarte comun și sunt sigur că dacă un culturist va dori să-și facă propriul cont nu va avea rateuri, câmpurile pe care trebuie să le completeze fiind cele uzuale de la orice aplicație online. În final el trebuie să acceseze resursele aplicației ori de câte ori vrea fie cu nume de utilizator și parolă, fie cu adresă de e-mail și parolă așa cum se face peste tot.
A doua chestie este legată de modul în care culturistul introduce texte și fotografii. Și aici lucrurile sunt foarte clare, mai ales că textele se bazează pe un vocabular destul de restrâns. Fotografiile sunt și ele limitate ca structură și conținut. dacă se optează pe lucrul în etape, se va afișa de fiecare dată care este procentul ocupat din definirea profilului celui care a intrat și a lucrat pe cont.
A treia chestiune se referă la asigurarea că ceea ce este scris acolo este și corect. Dacă se asigură caracter deschis, dacă există și o modalitate prin care alți culturiști vor scrie păreri sau chiar vor face analize a ceea ce colegi de-ai lor au scris, marcând erori sau inadvertențe, clar ca va fi controlat nivelul de corectitudine al acestei enciclopedii a culturiștilor români. Corectitudinea va fi nu numai  controlată dar va fi și asigurată în acest fel.
A patra chestiune este legată de calitatea conținutului digital care trebuie asigurată prin imposibilitatea de a introduce texte cu cuvinte neuzuale într-un mediu public și de asemenea, în imposibilitatea de a posta fotografii acre au un conținut inadecvat caracterului public, deschis, fără restricții de vârsta pentru cei care vizitează acest site.
A cincea chestiune este dată de faptul că o construcție de acest fel se adresează unui grup țintă bine structurat, omogen ca preocupări și ai căror membri se cunosc între ei. Acum există nenumărate instrumente de control automat așa încât dacă cineva declară că a ieșit pe locul X la o competiție, va  fi accesată competiția și va fi verificată afirmația. dacă la plagiat se caută similitudinile și sunt sancționate, aici similitudinile dau valoare enciclopediei. Înseamnă ca ceea ce a declarat sportivul în textul propriu se suprapune 100% cu ceea ce se află pe alte site-uri de pe Internet.
A șasea chestiune este aceea că trebuie să colectez cât mai multe puncte de vedere, astfel încât ceea ce va rezulta să-și atingă obiectivul: crearea unei imagini clare asupra sportivilor culturiști de la noi. Se observă ușurința cu care trec în uitare sportivi care nu au depășit 40 de ani dar care nu mai activează în competiții deși rezultatele lor au fost excepționale. O dată fiind creat conținutul digital la bază nu ridică nicio problemă introducerea de criterii care să permită regruparea sportivilor înscriși în enciclopedie pentru a vedea participări, campioni ediții ale unor competiții.
Acum rămâne ca după un set mai larg de consultări să rezulte șablonul ce trebuie completat. El trebuie să-i satisfacă pe toți sportivii, având în vedere marea lor diversitate.

(6 martie 2016)