Ciudățenii mioritice: dezinteresul predictibil

Să ne imaginăm că suntem pe 1 octombrie 2024 și începe noul an universitar. Să ne imaginăm că avizierele facultăților au afișate subiectele și rezolvările examenului de admitere din vara anului 2025. Să ne mai imaginăm că pe toate canalele de televiziune, în toate ziarele și pe toate panourile publicitare, dar și în licee la orele de dirigenție s-ar anunța cu lex de amănunte, faptul că subiectele și rezolvările examenelor de admitere din vara anului 2025 au fost făcute publice.

Sunt sigur că la admiterea din vara anului 2025 rezultatele se vor încadra în curba lui GAUSS, căci oamenii nu vor crede că ceea ce s-a zis și s-a afișat este real, căci totul este o farsă, deși la examen se vor prezenta exact acele subiecte. Abordarea sigură că totul este o glumă îi va face pe candidați să nu fie interesați să citească subiectele și rezolvările, măcar ca fapt divers, dar vor trata cu indiferență întreaga abordare și după examenul din 2025 vor spune că bine ar fi să i se dea românului mintea cea de pe urmă.


(16 septembrie 2024)

Ciudățenii mioritice: repetitivitatea incredibilă

Acum mulți ani, mi-a venit ideea de a realiza un experiment la cele 16 grupe de studenți unde aveam examen scris la disciplina Structuri de date.
În prima zi de examen, am formulat trei subiecte. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele au fost cele prognozate de mine, adică studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am stabilit niște procente pentru fiecare interval de note definit.

În a II-a zi de examen, am enunțat exact aceleași trei subiecte din ziua precedentă. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei și să aibă curiozitatea să vadă cam cum se rezolvau subiectele date cu o zi înainte. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de ziua precedentă.

În a III-a zi de examen, am enunțat exact aceleași trei subiecte din zilele precedente. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei și să aibă curiozitatea să vadă cam cum se rezolvau subiectele date în zilele de  dinainte. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de zilele precedente.

.....

În a X-a zi de examen, am enunțat exact aceleași trei subiecte din primele nouă zile de examen. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei și să aibă clar curiozitatea să vadă  cum se rezolvau subiectele date în zilele de  dinainte, mai ales din cauză că în primele nouă zile se repetaseră subiectele. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de zilele precedente, în care subiectele se repetaseră chiar de prea multe ori.

....

În a XVI-a zi de examen eram deja exasperat, am enunțat exact aceleași trei subiecte din primele nouă zile de examen. Le-am dictat. Studenții au dat soluții și rezultatele nu au fost cele prognozate de mine, căci mă așteptam ca studenții să comunice între ei, căci îi credeam că au dialoguri despre structuri de date și să aibă  curiozitatea să vadă  cum se rezolvau subiectele date în zilele de  dinainte, mai ales din cauză că în primele cincisprezece zile se repetaseră ostentativ subiectele. Am observat că studenții care au învățat, care au lucrat la calculator, au obținut rezultate bune și foarte bune, iar studenții care nu au abordat cu seriozitate problematica disciplinei, au obținut rezultate necorespunzătoare. Am văzut că  procentele pentru fiecare interval de note definit nu diferă semnificativ față de zilele precedente, în care subiectele se repetaseră chiar de prea multe ori.

Era clar o lipsă de comunicare între studenți, ceea ce pentru viitori informaticieni care obligatoriu trebuie să lucreze în echipe, nu era ceva normal. Am atras atenția tinerilor asupra acestui aspect, dar răspunsul pe care l-am primit a fost năucitor, mai ales că acest răspuns se referea la faptul că se aplica proverbul că ulciorul nu merge de prea multe ori la apă, adică subiectele de la examen nu se vor repeta și de aceea devenea neinteresant dialogul cu colegii referitor la subiectele date la examenele din zilele precedent.


(16 septembrie 2024)