Idioții Europei

Este adevărat că jurnaliștii au libertatea de a scrie, dar o autocenzură ar trebui să existe cumva, pentru a nu fa frâu liber unor gânduri contraproductive în raport cu momentele tragice pe care le trăim. Așa cum degetele de la o mână nu seamănă unul cu celălalt, tot așa nici popoarele Europei nu sunt identice, ceea ce duce automat la concluzia că:
- există diferențe culturale,
- oamenii se manifestă diferit,
- nivelurile de vaccinare nu sunt identice,
- spaimele sunt altele de la neam la neam,
- rolul instituțiilor nu este același.
Întotdeauna va exista statul de pe primul loc dintre țările UE în raport cu un anumit criteriu și statul de pe ultimul loc în raport cu același criteriu, în condițiile în care măsurătorile s-au efectuat după o procedură unanim acceptată și mai ales verificată în practică.
Faptul că un jurnalist german de la Hamburger Morgenpost și-a permis să scrie că există niște idioți ai Europei și din întâmplare printre aceștia ne aflăm și noi românii, luând ca singur criteriu rata de vaccinare amestecat cu situația catastrofală dată de efectele valului al IV-lea, măsurat prin numărul de morți, care a depășit cele mai negre estimări, în opinia mea există o abordare exagerată, căci un bun creștin ar fi trebuit să se închine și să spună: Doamne, ferește și păzește!

Eu am văzut situații în care unii nu-și văd bârna din ochii lor înainte de a vedea paiul din ochiul altuia. Am întâlnit o profesoară dintr-un oraș unde era un crematoriu uman unde în timpul războiului fuseseră incinerați toți oamenii cu dizabilități, care vorbea extrem de nepotrivit ca tonalitate, despre spitalele celor cu boli psihice din Ro, spitale care nu arătau deloc bine. Când am rugat-o să privească pe geam unde se vedea dealul unde fusese cândva acel crematoriu și când am rugat-o să-și reamintească ce a fost acolo și ce s-a întâmplat acolo, și-a înghițit vorbele și a evitat să mai abordeze probleme din care credea ea că va ieși cu capul sus. Îmi amintesc vorbele PDL-istei Anca CONSTANTINESCU din 2012 cu: Ciocu' mic!

(30 octombrie 2021)

Ziua națională

Ziua noatră națională este 1 Decembrie, căci la 1 Decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia a consfințit actul Marii Uniri a Transilvaniei cu țara. Întâi decembrie este prima zi calendaristică de iarnă.
Ziua națională a Franței se sărbătorește la 14 iulie, căci la 14 iulie  1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt închisoarea Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic  pe care au dărâmat-o, iar la 14 iulie 1790 este sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor.
Ziua națională a USA este 4 iulie , zi prin acre poporul american  comemorează adoptarea la data de 4 iulie 1776 a Declaraţiei de Independenţă faţă de Regatul Marii Britanii.
Ziua națională a Sloveniei este 25 iunie și este aniversată  despărţirea de Iugoslavia din anul 1991.

Ziua națională a Ukrainei este 24 august și este aniversată  despărţirea de Uniunea Sovietică din anul 1991.

Ziua națională a Belarus  este  3 iulie și aniversează eliberarea capitalei Minsk de trupele germane în anul 1944.  Bieloruşii aniversează pe Pe 25 august despărțirea   de Uniunea Sovietică din anul 1991.

Ziua națională a Ungariei este  20 august când îl sărbătoresc pe  Sfântul Ştefan,  primul rege al maghiarilor, considerat patronul Ungariei.

Ziua națională a Rusiei este 12 iunie , când a fost declarată  suveranitatea, după destrămarea Uniunii Sovietice în anul1990.

Ziua națională a Elveţiei este 1 august când a fost înfiinţată Confederaţia Helvetică în anul1291.

Ziua națională a Italiei este 2 iunie numită Festa della Repubblica când aniversează referendumul constituţional din 2 iunie 1946.

Sunt țări care au ziua națională vara, când o sărbătoresc în aer liber, cu spectacole, cu cinstirea eroilor, cu paradă militară și cu veselie mare.

În alte țări, de ziua națională ninge, este frig sau plouă. Se organizează depuneri de coroane de flori, se face paradă militară și în săli de spectacole sunt organizate serbări și conferințe.

Sunt voci care solicită ca zilele naționale ce cad iarna să fie mutate în una din lunile de vară, pentru a se face exact ceea ce francezii petrec pe 14 iulie sau americanii petrec pe 4 iulie.

Și istoria are regulile ei și unele dintre ele fac să se modifice orice. Se știe că 7 noiembrie este ziua Marii revoluții din Octombrie. E doar o chestie de calendar. La noi af ri o chestie de interpretare pentru a alege, căci la 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu a rostit  cuvintele  memorabile: Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare. Unii se gândesc la această zi care a fost marele început spre a deveni o mare națiune.

Este de discutat, de analizat și de votat. Tot timpul oamenii își doresc altceva. Unii doresc schimbări de pe o zi pe alta. 9 mai sau 1 decembrie, sunt propuneri care în viitor vor fi discutate cu înfrigurare, decizia fiind foarte greu de luat.

(14 martie 2016)