Vasile CĂNĂNĂU

Am mai scris despre  cântărtețul de folclor Vasile CĂNĂNĂU, pentru că în anii copilăriei mele, Vasile CĂNĂNĂU era prezent în toate emisiunile de folclor cu cântecele sale care preamăreau:
- realizările regimului de democrație populară,
- munca și recoltele din CAP,
- prietenia cu URSS,
- clasicii marxism-leninismului,
- partidul aflat la putere în RPR.

Pe muzica Mariei LĂTĂREȚU, Hei lună, Vasile CĂNĂNĂU a interpretat cântecul în 1960 cântecul Racheta din Moscova. Pe muzică săltăreață din Moldova, Vasile CĂNĂNĂU a interpretat versurile unui cântec de un proletcultism dus la extrem intitulat Avem o recoltă bună, în care se vorbește despre plan, despre agronom, despre bucuria de a munca de a fi fruntași în colectiv, adică în CAP.

Vasile CĂNĂNĂU avea în repertoriul lui cântece precum:

Ciobănașul

Huțulca din Brodina
Cântec de nuntă din Moldova

Am venit la împețit

Merge lelea la Bacău

Nechează murgul de zor

Colo la Suceava-n luncă

Mai avea imprimat un cântec despre omul nou, ceva cu textul:

Nașul mare, omul nou,

Știți ce le-a adus cadou?

Lampa lui Ilici pe masă,

Să ne fie casa, casă

Și viața luminoasă.

Îmi pare rău că nu am regăsit pe Internet această înregistrare că ar fi fost interesant să se vadă cum cântăreții asemeni lui CĂNĂNĂU au fost și alții, au făcut un folclor poluat, așa cum este poluat și în ziua de azi, pentru a marca niște realități duse la absurd.


(02 februarie 2024)

Dinamica folclorului prefabricat

Comuniștii au considerat că poporul este manipulat prin cultură și artă. Folclorul a fost zona unde s-au simțit foarte puternic influențele politicii partidului.
Folclorul nou, căci așa s-a numit ceea ce se cânta după ce România a devenit Republică Populară. După 1950 deja cântăreții de folclor făceau referiri directe la:
- munca pe ogoarele înfrățite în CAP,
- sărbătorile tradiționale în CAP,
- apariția tractoarelor pe ogoare.

În anul 1950 Gena BÎRSAN avea un cântec intitulat Muncitorii noștri luptă, ale cărui versuri erau:

Foaie verde foi de nucă

Muncitorii noștri luptă,

Țărănimea se frământă

Pentru pace și dreptate

Foaie verde măr rotit

Muncitor neobosit

Să muncești în grădini 

De chiaburul cel hain

Frunză verde de-avrămeasă

Partidul să ne trăiască

Trăiască cu toți ai lui

Cu fiii poporului

Foaie verde de-abrămeasă,

Noi prin vocea noastră

Să strigăm republica să-nflorească

Maria LĂTĂREȚU a cântat Hora păcii în care nu se încingeau să joace nici chiaburii, nici boierii și nici bancherii, căci lor nu le era dragă hora înfrățirii tuturora. Tot Maria LĂTĂREȚU cânta cum că pasărea să se lase-n zbor pe aripa la tractor. Dar cânta cum că fata lui Ilie face nuntă la gospodărie, hop una, ș-apăi două, că trăim o viață nouă.

Vasile CĂNĂNĂU cânta în Toamna la cules de vie cum fetele formau brigăzi care umpleau căzile cu struguri. Tot acolo:

Strugurel cu brumă deasă,

Eu mire și ea mireasă,

Colectiva-i gazdă mare...

Tot acesta avea un cântec intitulat Avem o recoltă bună, pe care-l ascultam după 1960.

...

Să jucăm hora de mână

C-avem o recoltă bună.

...

Noi în fiecare an,

Dăm recoltă peste plan.

Că lucrăm cum ne-o-nvățat

Agronomul cel din sat.

....

Zi și noapte vom munci

Și fruntași mereu vom fi.

Că pământul ce avem

În colectivă-l lucrăm.

Îmi amintesc de un cântec al aceluiași cântăreț care vorbea despre lampa lui Ilici pe masă, să ne fie casa, casă și viața luminoasă.

În 1982 a apărut un discu intitulat I-auzi cum mai cântă țara unde nume sonore interpretau folclor nou, ceva mai cizelat, despre patria înfloritoare, despre zilele senine, despre pace. Iată ce conținea:

Maria CIOBANU - Mi-am luat cântecul cu mine.

Benone SINULESCU - Zboară dor, în zări albastre.

Angelica STOICAN - Eu te cânt, frumoasă țară.

Vasile IOVA - Floare mândră din Bihor.

Saveta BOGDAN - Dragu mi-i de tine, țară.

Nicolae SABĂU - Cine seamănă târziu.

Florica BRADU - Așe îi neamul meu

Floarea TĂNĂSESCU - Hai la sârbă, hai la joc.

Ion DOLĂNESCU - Cântec de pace.

Elena ZAMFIRA - Câte țări or fi pe lume.

Tiberiu CEIA - Eu te cânt, vatră străbună.

Ileana CIUCULETE - De-aș fi pasăre să zbor.

Florica ZAHA - De pe valea Crișului.

Nicolae ROTARU - I-auzi, cum mai cântă țara.

Mioara VELICU - Zboară cântu, peste brazi.

Nu spun că interpreții mureau de plăcere să imprime astfel de cântece. Pentru a apare la televizor în program ce dura numai două ore zilnic, era musai să joci cum ți se cântă. De aceea trebuie totul judecat în cheia corectă, fără excese. Numai ultimul cântec face referire explicită la partid, dar într-o formă ceva mai domoală, comparativ cu ceea ce se cânta în obsedantul deceniu.

Să s-audă-n orice prag,

Că eu cânt de ce mi-e drag.

Mi-e drag de tot de e drept,

De partidul înțelept.

.....

Zboară cântu peste plai,

Înflorit în luna mai,

Să ducă partidului,

Mulțumirea omului.

Și acum este un folclor nou, așa-zisul folclor de garsonieră, făcut de persoane cu mari carențe de literatură, care au scremeri groaznice în a compune versuri despre băutură, despre amantlâcuri, despre mândr, despre performanțele lui nana și multe alte bizareri. Ceea ce este foarte trist se leagă de faptul că voci mari se dedau la coborârea ștachetei crezând că preluarea unor subproduse le aduce succesul. Acum mulți ani, la o nuntă era o cântăreață bună îmbrăcată în sclipici. Am mers la ea și i-am zis că nu se cade să se coboare la ceea ce face. I s-a dat un costum național și femeia a cântat ceea ce cântase ea cândva. A avut un succes total. Oamenii nu impun ei, ci preiau ceea ce li se propune. Foarte rar, vin ei cu solicitări. dacă li se propun porcării și în ziua de azi porcăriile din folclor au făcut deja inflație, porcării acceptă. dacă li se propun bijuterii, oamenii reacționează ca atare.

Coace Doamne prunele

Să umplem cazanele

Să curgă rachiu pe țavă

Să beau cu mândrța dragă

(10 decembrie 2021)

(10 decembrie 2021)

365 împotriva României: Vasile CĂNĂNĂU trompeta comunistă

Comunismul a avut nevoie de executanți, dar nu dintre cei mai inteligenți și de slugi care să urmeze fără comentarii tot ce li se cerea. Unii aveau rolul de a fi propagandiști ai ideilor coimuniste, prin articole de ziar, prin versuri, prin cântec și prin orice mijloc ce permitea accesul la sufletul omului a mesajului dat de partidul comunist. Unul dintre cei care au cântat necondiționat a fost Vasile CĂNĂNĂU, un cântăreț de folclor nou, de undeva din Moldova. Marea majoritate a cântecelor lui erau purtătoare de mesaj comunismt, de viață nouă, de electrificare, de muncitori și de țărani din CAP, toți fericiți nevoie mare.

Nu spun că Vasile CĂNĂNĂU nu avea voce, nu avea ingredientele unui cântărețe de folclor mare, dacă ar fi cântat cântecele neadaptate și trase de păr care schimbau semnificația a ceea ce trebuia să fie folclor autentic. Am căutat cântecul cântat de el cu lampa lui Ilici dar nu l-am mai găsit căci probabil a fost șers că așa e la noi, ceea ce nu convine nu mai trebuie să existe, căci rescrierea istorie se face și prin distrugere de documente și de alte probe materiale. Oricum, Vasile CĂNĂNĂU a dus folclorul mulți ani în urmă și nu numai el a fost așa căci mulți s-au înrolat în cohorta celor care au distrus folclorul doar pentru a le fi lor bine, pentru a se auzi în difuzoare, pentru a fi pe scene și mai târziu pentru a fi pe la televizor în emisiuni cât mai des.

(18 octombrie 2018)

365 împotriva României: Vasile CĂNĂNĂU tropeta idilismului comunist

Păcatul contaminării cu poluarea adusă de vremurile dictaturii proletariatului n-a ocolit nici folclorul și de aceea mulți dintre interpreții de folclor au căzut în acest păcat, doar pentru a fi pe scene și pentru a fi înregistrați și dați la radio. Nu s-au gândit nicio clipă ce rău fac folclorului cu acele stupizenii ieftine, de doi bani. Nu spun că ei trebuiau să hulească comunismul, dar trebuiau să să fie mai reținuți, mai selectivi și mai exigenți cu ei înșiși. Vasile CĂNĂNĂU a fost un cântăreț de muzică populară moldovenească, cu voce bună și cu har, zic eu. El a greșit că a cântat cântece de un proletcultism brutal până la nivelul de pornografie.

Să spui ceva de genul:

Lampa lui Ilici pe masă,

Să ne fie casa casă

Și viața luminoasă,

mi se pare un pic prea mult și nescuzabil peste ani că una este să zici păsării să selase ușor din zbor pe aripa de la tractor și alta este să-l aduci pe răposatul mumifiat în vers popular.

Câteva din cântecele interpretate de Vasile CĂNĂNĂU sunt:

Huțulca din Brodina

Avem o recoltă bună

Colo la Suceava-n luncă

Merge lelea la Bacău

Ciobașul

Cântec de nuntă din Moldova

Toarnă, mîndruliță, toarnă 

Am venit la împețit

Nechează murgul de zor

Toamna, la cules de vie 

Toate cântece lui sunt optimiste și arată care trebuie să fie starea de spirit în satul colectivizat, unde toți muncesc, sunt egali și exploatarea omului de către om a dispărut, în statul de dictatură a proletariatului. Și în timpul lui Nicolae CEAUȘESCU au fost producții de folclor de ocazie. Acum sunt manele, dar să nu uităm că pe internet  a circulat maneaua dedicată lui Traian BĂSESCU. Nimic nou sub soare, căci mereu se vor naște alții care chiar dacă nu se vor numi Vasile CĂNĂNĂU, tot aceleași năravuri le vor avea, căci acum pe youtube oricine pune oriceși are balta pește.

(01 august 2018)