Trăim exact cum ne dorim!

Nimeni nu trăiește altfel decât își dorește. În viață există nenumărate opțiuni, iar fiecare dintre boi își alege drumul, selectând dintre mulțimea de opțiuni pe aceea pe care o consideră potrivită pentru el. Este adevărat că intervin în evoluția noastră și o serie de factori externi, dar nu ei sunt hotărâtori în dinamica evoluției noastre. Ei doar perturbă vremelnic evoluția noastră, dar în esență evoluăm exact cum ne dorim și trăim exact cum ne-am ales să trăim. De foarte multe ori ridicăm din umeri și privim spre cer, conchizând că destinul ne-a hărăzit această evoluție, de care uneori nu suntem mulțumiți, fără a scoate deloc în evidență că acel drum pe care mergem, este drumul nostru, pe care ni l-am ales cu bună știință și de care am crezut că ne vom bucura.

Azi 5 octombrie 2023, pe un canal de știri al televiziunii Ț se prezenta faptul că la Brăila există un bazin de înot olimpic 95% realizat, dar ale căror lucrări au fost sistate. Brăilenii știu despre acest bazin de ani și ani. Brăilenii au avut posibilitatea de a vota în anul 2020 și au făcut alegerea, dar alegerea făcută a fost ca opțiune dintr-o mulțime de variante. Ei alegându-l pe respectivul primar, au dorit să nu se finalizeze acel bazin de înot olimpic, pentru că alegerea lor a fost spre această direcție. Așa că nimeni nu are niciun drept să se vaite că nu merge nimic, din moment acest nimic, este rezultatul unui vot în cunoștință de cauză, vot dat sau din contră, vot nedat din absenteism. Rezultă clar că atitudinea fiecăruia dintre noi a dus la parcursul la cere. asistăm acum, căci noi am ales pe cei care decid să nu se facă nimic bine, să se ia șpagă, să se cheltuie banii fără rost, căci ne place să vedem lucrurile rele, dar să mergem mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, exact așa cum a fost înainte de 1989, când toată lumea aplauda frenetic.


(05 octombrie 2023) 

N-am mamă, n-am tată

Orice tip care deține o funcție oarecare, în al cărui pix stau destine, pentru a da impresia unei oniectivități maxime, repetă pentru el dar mai ales pentru alții: n-am mamă, n-am tată. este ideia că chiar dacă ar fi mama sa sau tatăl său, ar judeca absolut imparțial și dacă aceștia nu ar obține rezultatele necesare, n-ar fi decalați admiși în niciun caz.
Înainte de Revoluția din decembrie 1989 era în Zimnicea un milițian celebru prin fatul că prinzându-și mama cu un știulete de porumb în sacoșă a trimis-o la judecată și biata femeie a făcut și pușcărie că a furat din avutul obștesc. Am făcut practică la o fermă viticolă din Zimnicea și aveam un ARO 244D. Fusese milițianul informat că voi pleca din baza de practică într- anumită zi. El însuși era într-o poteră care mă pândea. Cred că își freca mâinile, că dacă eram prins cu ceav furat din avutul cel obștesc pe lângă faptul că aș fi făcut pușcărie mi se confisca mașina.
M-a oprit potera. M-am salutat cu el. Rânjea nemernicul și-și freca mâinile. Cred că cineva mă turnase că aș pleca cu mașina burdușită cu lădițe de struguri.
Mi-a zis un trepăduș al lui să arăt portbagajul. M-am conformat. A fost dezamăgit total. Nu aveam nicio boabă de strugure în mașină. I-am explicat că cineva a râs de el pentru a scăpa el de control. Cred că așa o fi fost. Am plecat cu mașina și el a rămas cu un gust amar. Peste ani l-am întâlnit. nefericitul a zis că ne cunoaștem din baza de la ferma viticolă. Mi-am adus aminte de mizeria pe care mi-a servit-o. I-am reamintit-o. I-am spus că era ultimul lucru pe acre l-aș face să-l ajut pe el, deși am cu ce și nici nu ar fi vreun efort.
A plecat cu coada-ntre picioare și cu capul între umeri. Nici nu mai lucra în miliție, pardon, poliție.
Un alt individ care avea chestia asta cu n-am mamă, n-am tată, o repeta cu sigurnață să scoată în evidență ca el este imparțial, deși toată lumea știa că pentru o sticlă de whisky mai bunicel fac din negru alb și din alb negru, mai ales după ce a dat pe beregată două căni zdravene de licoare. Am avut impresia că repeta chestia cu n-am mamă, n-am tată, pentru a spune de fapt că el are un preț și că dacă cineva ar dori să soluționeze ceva cu o semnătură de la el, să se intereseze de tarife.
Cinstit să fiu, nu am întâlnit încă pe cel acre zice n-am mamă, n-am tată, să se comporte ca și cum n-ar ține seama ca are și tată și mamă în competișie și-i tratează ca pr oricare alți candidați, cu teza cu colțul lipit. Dacă știe mămica sa va lua examenul, dacă nu, nu-l va lua. Dacă știe tăticul său va lua examenul, dacă nu, nu-l va lua. Apar prea mulți indivizi care spun n-am mamă, n-am tată, doar-doar vor impresiona sau vor creea impresia că sunt oameni corecți, că vor judeca cu imparțialitate orice problemă. Eu știu că unul care zice n-am mamă, n-am tată, trebuie să spună imediat și că asigură transparență oricărei etape a procesului care definește o competiție. Se asigură că toți candidații vor da eaxmenul în aceleași condiții, că nimeni nu știe subiectele dinainte, că evaluarea lucrărilor are un barem afișat și că rezultatul cu stadii intermediare este absolut transparent. Se mai zice că sunt excluse elementele de subiectivism.
Mai aștept.

(12 martie 2016)