1000 de oameni care m-au dezamăgit: Siegfreid MUREȘAN

Siegfreid MUREȘAN este acum un bărbat de 41 de ani.
Siegfreid MUREȘAN este absolvent de ASE, promoția 2004, la 23 de ani.
Siegfreid MUREȘAN are o bogată experiență practică pentru că a lucrat în contextul economico-politic din țări avansate din Europa.
 Siegfreid MUREȘAN este membru PMP, partidul creat de Traian BĂSESCU.
 Siegfreid MUREȘAN activează în Parlamentul European în grupul PPE.
 Siegfreid MUREȘAN este europarlamentar din 2019.
 Siegfreid MUREȘAN are o bogată activitate ca specialist în PE și înainte și după ce a devenit europarlamentar.
 Siegfreid MUREȘAN m-a dezamăgit că nu are ieșiri publice privind abordări ale problemelor românești privind România.
 Siegfreid MUREȘAN m-a dezamăgit că nu a impulsionat la București problema aderării țării noastre la zona euro, el știind cu mult mai bine decât pămpălăii de la București cu ce se mănâncă parcursul de a ajunge la poziția de aderare efectivă la zona euro.
 Siegfreid MUREȘAN m-a dezamăgit că nu s-a zbuciumat suficient de pe poziția bună pe care o are în PPE să scăpăm de acel nefericit MCV, explicând și acolo la Bruxelles dar și la București ce trebuie făcut și ceea ce s-a făcut din ce trebuia făcut.
 Siegfreid MUREȘAN m-a dezamăgit că tot așa, având o poziție bună în PPE nu se dă peste cap să explice cum stau lucrurile mai ales la cei reticenți, căci este vorbitor  perfect de limbă germană, să explice că noi merităm să intrăm în spațiul Schengen, dar nu numai atât, să formuleze acele fraze miraculoase, pe care eu știu că la inteligența și experiența sa este în stare, încât să-i convingă pe toți să ne voteze să intrăm.

(04 octombrie 2022)

În 2020 trecem €?

În vremea lui Traian BĂSESCU se vântura anul 2015 ca fiind cel al trecerii la €. Apoi s-a zis ceva despre anul 2017. Acum se vântură ideia că trecerea la euro va fi în anul 2020. Trebuie un optimism moderat, spre pesimism din nenumărate motive.

Și acum la 13 ani de la acel 1 iulie 2005 când s-au tăiat 4 zerouri la banii în circulație, lumea tot mai socotește în milioane, pentru că românului îi face mare plăcere să se considere și el milionar, chiar dacă mațele-i chiorăie de foame, căci ajutorul lui de 350 de lei devine subit în vechea monedă 3,5 milioane de lei, ceea ce dă fiecărui asistat social o importanță a lui față de el însuși, imensă.

Oricum, în anul 2020 dușul va fi foarte rece, căci rece a fost și când țări cu mult mai puternic dezvoltate decât România au trecut pe €. Nu este o împărțire pur și simplu peste noapte a prețurilor la rata de schimb pentru a da prețul în euro, ci este vorba de o reașezare a prețurilor, ceea ce este cu totul altceva. Trecerea la euro, într-un anumit context, deși este pașnică și vine pe fondul unei stabilități macroeconomice, este mai dură decât o stabilizare ce urmează unui război, pentru că:

- dispar reglajele din schimbul valutar,

- apare adevărata față a economiei,

- ajustările de prețuri schimbă structura coșului zilnic,

- se schimbă ponderea economiei gri freducându-se,

- rolul BNR se modifică datorită noilor fluxuri,

- mentalitatea oamenilor capătă noi valențe,

- circulația € - marfă  - € își schimbă intensitatea,

- problemele de calitate ale mărfurilor se acutizează.

Șocul trecerii la € va fi foarte mare, căci noile prețuri în € nu va reflecta pentru început în niciun caz raportul cerere-ofertă și politici private ale posesorilor de marfă ceva mai multă în raport cu puținătatea banilor. Într-un fel se chivernisesc cei 100 € ai unui ajuror social în raport cu prețurile reașezate în € și cu totul altfel erau gândiți cei 350 lei în prețurile leului cel mioritic și vânjos. Una este să spui că ai 1,75 m înălțime, virgula fiind stânjenitoare și cu totul altfel este să spui 175 cm căci aerul de grandoare se simte de la un kilometru.

Acum sunt prea puțini care se mai apleacă pe stradă când le cade o monedă de 50 bani pe jos. Nu cred că tot așa se va mai pune problema cu moneda de 50 euro-cenți când ne va scăpa pe jos din buzunar. Trecerea de la leu la € va fi un șoc pentru toată lumea. Toată lumea va căuta să profite de moment. Dacă informatica nu și-a jucat rolul esențial în a optimiza fluxuri, ceea ce a și dus la criza economică din 2006, nici acum nu va juca niciun rol și haosul procesului de reașezare a prețurilor va crea tensiuni majore în societate. Să nu uităm că în iarna lui 2017 spre 2018 prețurile la ouă au explodat fără o bază economică pură, ci doar din cauza unor politici bine orchestrate. Tot așa se va întâmpla și în anul 2020 cu prețurile. Repet: nu se va face o simplă împărțiere și cel mult o bizară rotunjire. S-a văzut că la trecerea TVA de la 24% la 19% nu s-a produs nicio ameliorare a prețurilor. Nici în turism reducerile de TVA nu s-au reflectat în vreun fel. Cu trecerea la € lucrurile vor fi și mai dramatice, căci fiecare va face ce-i bubuie prin cap, crezând că de la 1 ianuarie 2020 va pescui numai peștișorii de aur, dacă de la această dată vor intra în circulație și la noi bacnotele în € .
Statul are suficiente pârghii de a gestiona procesul. Sunt cam aceleași probleme pe care le-a avut GHEORGHIU-Dej când a eliminat cartelele de pâine și alimente. Sunt aceleași probleme pe care le-a avut o bancă mare de au fost aduse camioane de bani și banii au fost puși în vitrine să fie creată și menținută încrederea în acea bancă. Elementul psihologic este fundamental.

(23 martie 2018)

BNR și pregătiri pentru...

Intrarea României în zona EURO devine cu an ce trece un vis îndepărtat, mai depărtat, aproape imposibil de urmat. Se vede acest lucru din:

• amânările succesive sugerate de BNR și acceptată de toată lumea;
• bucuria sistemului bancar de a rămâne în starea de încremenire de care se bucură nespus;
• lipsa de măsuri care să ducă accelerat spre aceasta zonă;
• fricile existente privind scăderile nivelului de trai în ouzderia de procese electorale;
• însăși poziția euro din moment ce există șări din UE cu vechime care  nu au adoptat-o;
• poziția orientată spre prudenșă a bătrânului de la București, cel cu via și Crâmpoșia.

Dacă Polonia simula prin 2007 niște monede euro pe care le vindea către colecționari, dacă Bulgaria s-a aliniat ca structură cu banii în circulație, la noi domnește spiritul mioritic și dâmbovițean conform căruia nu avem noi nevoie să ne învete cineva, că le știm noi pe toate.

EURO	LEVA	LEI
500	500	500
200	200	200
100	100	100
50	50	50
20	20	-
10	10	10
5	5	5
2	2	-
1	1	1
0,50	0,50	0,50
0,20	0,20	-
0,10	0,10	0,10
0,05	0,05	0,05
0,02	0,02	-
0,01	0,01	0,01

Coeficientul de similitudine structurală euro-leva este 100%.

Coeficientul de similitudine structurală euro-leu este 66,6%.

Dacă s-ar da dovadă de o minimă înțelegere a lucrurilor, s-ar trece urgent la realizarea alinierii de structură prin:

• realizarea monedelor mari de 2 lei și 1 leu;
• tipărirea bacnoteie de 2 euro;
• introducerea monedelor de 20 și de 2 eurocenți;
• tipărirea bacnotei de 20 de euro.

Populația se va familiariza cu calculele atunci când va plăti, respectiv, când va încasa restul, ceea ce este mare lucru dacă ne gândim la nenumăratele confuzii care se fac atunci când se introduc noi unități monetare. Să nu se uite gravele confuzii făcute când s-a dat rest dl 50 de lei de către vânzător, în timp ce clientul oferise 500 de lei. Lucrul mi s-a întâmplat, numai că am avut notată seria bacnotei și șeful vânzătorului motiva că a făcut o confuzie, numai că i-am demonstrat că vânzătorul era hot pentru că pusese bacnota la cele de 500 de lei. Dacă ar fi fost o confuzie bacnota mea s-ar fi regăsit în teancul celor de 50 de lei...
Așa cum stau lucrurile von intra în zona euro la anul și la mulți ani.

(23iulie 2016)