Tipuri de atacuri ale candidațior la adresa altor candidați

În campania electorală abia încheiată am văzut cum candidații și-au irosit timpul aiurea, fără a obține un oarece profit, ci pulverizându-și gratuit și fără rost șansele.

• Un candidat cerea unei candidate să-și ceară scuze pentru ceva care se întâmplase în anul 2014, crezând că respectiva se va executa. Dacă nu se executa, credea nefericitul că o va pune în dificultate. Deși nu avea legătură cu campania el tot insista, devenind penibil. Morala: nu trebuie abordate probleme care nu au nicio legatură cu subiectul.
• Un alt candidat, răutăcios și compromis în felul lui a scos niște documente vechi de 13 ani și le-a fluturat. S-a apucat să citească și faptul că a citit numerele cu zecimale a distrus totul. În plus, documentele erau vechi, nu demonstrau nimic, ci caracterul insidios al tratării într-un moment absolut nepotrivit.
• Un alt candidat a atacat-o pe o candidată prin faptele soțului acesteia cu niște documente din 2013, legate de niște licențe de taximetrie. Problema taximetrelor din București este foarte nuanțată pentru că și șoferii din comunele limitrofe vin să ciubucărească așa cum fac și cei de pe Dâmbovița. Să nu arăt decât faptul că rar se întâmplă ca un taxi de la stația Șincai să accepte un drum scurt până pe Moruzzi, deși dacă la o cursă de 6 lei lași 10 lei, cibucul este foarte gras.
• Un candidat lipea o etichetă de corupt unui partid, fără să facă vreo demonstrație, știut fiind faptul că de la el foarte mulți au fost săltați și băgați la beciul domnesc pentru sume care depășeau suta de milioane. dar acuzele nu aveau nicio legătură cu momentul discuției.
• Un alt candidat se lega de meseria celorlalți și el numai pentru faptul că are studii juridice justifică priceperea în managementul cu zeci de mii de salariați. Toată lumea știa însă că semnătura sa este absentă pe nenumărate dintre documentele oficiale, ceea ce arată că a delegat din varii motive responsabilitatea, iar gurile rele vorbeau de o fugă de răspundere.
• Un cu totul alt candidat făcea asocieri halucinante ale candidatului căruia i se adresa cu precedentul candidat, de parcă erau siamezi. Tranzitivitățile vehiculate erau de natură să ducă discuția spre corupție, de parcă el venea din rai și din înger se transformase în candidatul providențial. Nimic mai fals.

Trebuie ca persoana care îmbracă straieie de candidat să înțeleagă că:

• alegătorul îl va prefera dacă el spune ce vrea acesta să audă;
• lipsa de respect și atacurile nu aduc voturi în plus;
• argumentele care-i sprijină ideile sunt esențiale;
• bunul simț și respectul fac casă bună;
• cine bate câmpii pierde nenumărate voturi;
• alegătorul mediu este cu mult mai deștept decât el, candidatul;
• este bun prin ce propune, nu arătând cât de rău este adversarul său;
• greșelile neintenționate sunt iertate, prostia niciodată.

Se va vedea dacă din această campanie electorală a învățat cineva ceva, mai ales că nici în toamnă nu se vor da mici, găleți, salopete, băscuțe, pungi cu mălai sau sticle cu ulei.

Se va vedea că va conta ceea ce spun, ceea ce fac și mai ales comportamentul candidaților în lipsa panourilor cât blocul și a bannerelor poluante.

Atacurile prost construite nu duc la nimic.

Întrebările inteligente au rolul lor și dacă uită lumea întrebarea lui Emil Constantinescu către Ion Iliescu sau chestia cu călugărul Vasile, înseamnă că acea lume nu are ce căuta printre candidați.
Materialele puse la căsuțele postale de către echipele de campanie au fost slabe pentru că nu a existat un minim de exigență din partea candidaților. Staful joacă așa cu cântă candidatul.

(07 iunie 2016)