Reformele nu plac nimănui

Toată lumea vorbește de reforme. Toată lumea vrea reforme. Îmi aduc aminte de replica lui FARFURIDI, din piesa O scrisoare pierdută actul III, scena I:
  Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se     revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din      această dilemă nu puteți ieși... Am zis!
Este cunoscut faptul că toți oamenii una vorbesc și cu totul altfel acționează, mai ales atunci când este vorba despre ei, despre privilegiile lor și mai ales de capacitatea lor de a și le conserva. Premierul Ilie BOLOJAN vorbește în fiecare discurs al său despre reforme și tot ceea ce a propus și a căutat să implementeze sunt numai niște palide cosmetizări cu iz mecanic, din moment ce el le exprimă în procente, preponderent 10% sau 20% sau chiar și 40%, deși profunzimea fenomenelor se descrie în cuvinte tari.

Uneori îmi vine să-i zic lui Ilie BOLOJAN, bietul de Ilie BOLOJAN căci doar el vorbește despre reforme în termeni categorici, fără a intra concret în detalii, ci doar creionând niște efecte de tipul sperietorilor, care au mai mult rolul de a-i alarma pe oameni, de la vlădică pân-la opincă.

Acum, Ilie BOLOJAN și-a pus în cap primarii, care se leagă de un cuvânt din zona justiției pe care nefericitul de el l-a rostit, când a vorbit de încasările la sursă și la amânările de a vărsa sume spre bugetul național, cuvânt care ar aduce aminte de vremurile în care cătușele zornăiau pe televiziuni, vremuri pe care toată lumea le credea apuse, dar se pare că nu.

Îmi aduc aminte că pe vremea când eram șef de catedră, am făcut o ședință prin care solicitam în acord cu conducerea ASE, introducerea unei practici de 6 luni în industrie a studenților, pentru a apropia colegiile românești de 3 ani de fachhochschule din Germania, pentru a face ca studenții din colegiile mioritice să aibă diplome recunoscute peste tot în Europa. După 6 ore de dezbateri, când colegii noștri demonstrau cât de importante sunt disciplinele lor, pentru a nu renunța la nicio oră de curs sau de seminar, am ieșit din acea ședință, exact așa cum am intrat. Morala a fost simplă: nu soliciți luarea de decizii celor afectați de ea. Decizia o iei pur și simplu, ți-o asumi și cu asta, basta! Implicarea așa-ziselor factori democratici în reforme miroase a bancul cu nenea Gheorghe și troița, în care tot satul și-a dat cu părerea cum să arate troița pe care nenea Gheorghe o făcea. El a ținut seama de acele propuneri și troița nu arăta delor bine. Dar în câmp, lângă o fântână, nenea Gheorghe a făcut o troiță așa cum a vrut el, iar sătenii au admirat-o. Așa și cu reformele. Ele nu plac nimănui. În marile momente, reformele au fost luate de un ins, au fost asumate de alce ins și el a plătit totul în fața cetățenilor, iar mai târziu în fața istoriei.




(12 octombrie 2025)