Tuesday, May 2, 2023

Deficitul testelor grilă

Pe vremea lui CEAUȘESCU despre teste grilă se vorbea numai la proba de la sală când se susținea examen pentru școala de șoferi. După Revoluția din decembrie 1989 testele grilă au apărut la examenele de admitere, iar în anii care au urmat, foarte multe examene în studenție se susțineau și se susțin folosind teste grilă. Avantajul testelor grilă este dat de faptul că evaluarea este rapidă, iar când procesul este automatizat, evaluarea folosind un scanner și un software adecvat este o operație unde randamentul este uriaș, iar riscul de eroare este nul.
Voi spune următoarea poveste, pe care eu am trăit-o după anul 1990 la un examen de admitere, pentru proba de geografie. Eram la acea probă și în timpul examenului am observat că un candidat ținea mâna în bancă. M-am deplasat pe un rând paralel, am trecu pe rândul unde aveam vizibilitate să văd ce se întâmplă și nu mică mi-a fost mirarea să văd cum acel candidat dădea cu un zar, citea fața zarului și trecea pe grilă poziția rezultată. Așa a făcut pentru toate cele 30 de chestiuni.
Am reținut numele candidatului și la aflarea rezultatelor, am văzut că respectivul obținuse la proba unde completase grila dând cu zarul, o notă cuprinsă între 6 și 7, nu-mi mai aduc bine aminte, dar adevărul este că el era student.
Am asistat la situații în care chestiunile au fost ambigue. Am asistat la situații în care răspunsul dat de cel ce a construit grila a fost greșit și a trebuit să se acorde automat punctajul la toți candidații. Am asistat la realizarea de grile nereprezentative, căci nici grilele nu sunt construcții perfecte.
În opinia mea, testele grilă, examenele grilă sunt bune, doar dacă examenul se susține pe mai multe etape. Etapa întâi se susține sub forma unui test grilă de vreo 300 de întrebări care să permită să se vadă că respectivul candidat a trecut prin materie și are noțiunile de bază, știe bine despre ce este vorba în domeniul în care vrea să-și desfășoare activitatea. Dintre candidații care susțin testul grilă merg în etapa a doua candidații care au mai mult de 800 de puncte. Etapa a doua conține o probă scrisă în care candidatul construiește un conținut care să evidențieze capacitatea sa de a sintetiza, de a face legături, de a arăta profunzimea abordării. Și aici va exista un barem riguros și reprezentativ, iar candidații care au obținut peste 700 de puncte merg la proba a treia, care este o probă practică, cu durată de timp suficient de mare încât să se vadă că ei sunt ceea ce trebuie pentru poziția la care concurează.
Cred că ar trebui să se studieze mai atent modalitățile de construire a testelor grilă folosind teoria probabilităților astfel încât completarea aleatoare a răspunsurilor pe formular să nu conducă niciodată la rezultate de promovabilitate. Zic.

(02 mai 2023)

No comments:

Post a Comment