Am cunoscut de-a lungul anilor persoane care considerau că sunt informaticieni doar prin faptul că:
- citiseră cărți de informatică,
- aveau un calculator și trimiteau e-mailuri,
- dădeau sfaturi cum trebuie scris un program,
- găseau minusuri în programele altora,
- spuneau generalități despre noi tehnologii IT&C,
- introduceau date în programe scrise de alții.
Rareori am cunoscut programatori adevărați care:
- discutau cu clienții,
- defineau problema,
- înțelegeau problema,
- verificau cu clienții dacă au înțeles-o,
- stabileau datele de intrare,
- stabileau cu clienții cum să arate rezultatele,
- căutau să înțeleagă și ce va fi în viitor,
- proiectau interfața,
- o discutau cu clienții,
- realizau un algoritm,
- verificau algoritmul pe date reale,
- scriau programul,
- testau programul pe seturi de date,
- doar dacă erau mulțumiți implementau,
- asistau clienții la exploatare,
- răspundeau prompt la orice solicitare,
- asigurau mentenanța.
Am scris toate acestea pentru că programatorul Ion MARCU este cel care proceda exact așa și programele scrise de el sau la a căror elaborare a participat deveneau operaționale și-i satisăceau pe clienți numai și numai că el împreună cu colaboratorii săi erau foarte atenți la solicitările clienților. Spunea Ion MARCU că un program, oricât de bun este, dacă majoritatea covârșitoare a utilizatorilor declară că acel program nu este bun, el nu este bun, pentru că nu este acceptat de utilizatori. Punct.
Voi relata două chestiuni legate de modul în care am colaborat cu informaticianul Ion MARCU.
Primul contact profesional a fost undeva după 1980 când se implementa baza de date a educației, care stoca date despre cele peste 400.000 de cadre didactice din învățământul românesc. Era un efort uriaș, pentru că atunci se lucra cu:
- cartele perforate,
- formulare de programare,
- scrierea datelor în formulare,
- perforarea de cartele,
- transmiterea datelor,
- prelucrarea centralizată,
- obținerea de rapoarte,
- fundamentarea deciziilor.
Să nu uităm nicio clipă că nu era pe atunci nici Internet, nici teleprelucrare, nici calculatoare personale, nici ORACLE, nici SGBD-uri pentru sute de mii de articole, nici software de stocare, căutare și regăsire de informatii după mai multe chei, ci mașini de perforat cartele, un mainframe computer, operatori, programatori, iar un produs software orientat pe aplicație a trebuit scris.
Când am mers în biroul unde lucra Ion MARCU am avut o discuție lungă cu el și ca să mă convingă că lucrurile sunt așa cum le prezenta i-am cerut să introducă datele soției mele. La imprimantă am obținut pe o jumătate de pagină A4 suficiente elemente despre ea, căci era profesoară de fizică la o școală din București. Baza de date era actualizată, căci includea rezultatul de la examenul de grad 1 care se ținuse cu vreo două luni înainte de solicitarea mea.
Al doilea moment, de fapt a fost o colaborare ceva mai lungă cu Ion MARCU în cadrul unei structuri din ministerul educației, în cadrul unui proiect complex și aici mă refer la SEI. Atunci am cunoscut un Ion MARCU:
- echilibrat,
- calm,
- profund,
- disciplinat,
- operațional,
- curajos,
- prietenos,
- punctual,
- profesionist,
- săritor,
- corect,
- excepțional.
Îți dai seama într-o clipă când într-o structură organizațională există un lider și cine este acesta, după cum apar solicitările și mai ales după cum acest lider oferă soluții, iar lumea vine la el să le ceară și să le primească, nu o singură dată, ci ori de câte ori este necesar. Acest lider s-a dovedit a fi Ion MARCU, deși locul său era într-un birou unde se mai găseau încă alți cinci salariați. Posesor al unei vaste experiențe nu numai în programare, ci în zona de proiectare de interfețe și de a defini și corecta specificații de programare, astfel încât produsele software elaborate să fie mănușă pentru utilizatori, Ion MARCU și-a creat un excelent renume printre informaticienii din organizația unde lucra, dar și printre beneficiari, care întotdeauna găseau în Ion MARCU un aliat de nădejde în a implementa solicitări noi apărute în virtutea dinamicii problematicii din sistemul educațional.
Ne știam din vremea studenției, iar după aceea din timpul când a lucrat în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică ca programator și cadru didactic asociat, iar eu eram asistent universitar în respectiva catedră. Pe parcursul anilor am ținut legătura căci am coordonat de mai multe ori activitatea de practică în producție a studenților și aveam bază de practică la centrul de calcul de la minister.
Trebuie să arăt că multe dintre succesele procesului de informatizare din educație i se datorează lui Ion MARCU pentru că aplicațiile informatice aveau acel nivel de atractivitate ridicat datorită rolului jucat de acesta în ciclul de realizare, căci Ion MARCU dorea produse software orientate spre utilizatori. Tot ceea ce am scris aici este foarte atent cântărit, pentru că realitățile trebuie prezentate exact așa cum au fost.
(23 noiembrie 2020)
No comments:
Post a Comment