Ne amintim cum a decurs comunicarea la începutul pandemiei. Apăreau cei trei crai la pupitre și vorbeau. Apoi, și-au tras unul altuia preșul de sub picioare, după care a venit prezidentul ca voce puternică, clară și concisă și a făcut din comunicare un act eficient.
Să discutăm despre vaccinare.
Acum coordonatorul este și comunicator, iar comunicarea despre vaccinare se realizează pe nenumărate planuri, de către:
- coordonator,
- medici,
- Șoșoacă,
- promteriști,
- oricine.
Se observă că există nenumărate abordări, dintre care unele sunt extrem de colorate și aici mă refer la:
- aiureala ca să nu spun prostia legată de schimbarea ADN,
- introducerea unui cip pentru a controla omenirea,
- boli care s-ar instala peste 5 sau 10 ani după vaccinare.
În opinia mea, coordonarea procesului de vaccinare este una, iar comunicarea legată de acest proces este altceva. Tot în opinia mea, profesia de coordonator al procesului de vaccinare este dine definită, cum și profesia de comunicator este altceva și la rândul ei este o profesie, de asemenea, foarte bine definită. Sunt prea puține cazurile în care profesiile de coordonator și comunicator se realizează de una și aceeași persoană. Dovada că lucrurile aici în spațiul mioritic nu stau bine se datorează carențelor de comunicare legate de procesul de vaccinare.
Despre vaccinare vorbește coordonatorul procesului.
Despre vaccinare vorbește prezidentul.
Despre vaccinare vorbește ministrul sănătății.
Despre vaccinare vorbește premierul guvernului.
Despre vaccinare vorbește orice manager de spital.
Despre vaccinare vorbește moderatorul de emisiune tv.
Despre vaccinare vorbește gospodina de la cratiță.
Despre vaccinare vorbește cetățeanul pe stradă.
Toată lumea își dă cu părerea la televizor, fără a numi acest mod de s spune dezlânat ce și cum despre vaccinare, că este o comunicare concisă, consistentă, coerentă, bazată pe o strategie unitară, clară, etapizată, bine țintită și științific elaborată, care a luat în considerare experiențele altora.
Este adevărat că vaccinarea este opțională, căci legea este așa elaborată. Este adevărat că suntem în pandemie și vaccinarea are ca obiectiv reducerea unor riscuri de îmbolnăvire. Este tot atât de adevărat că succesul procesului de vaccinare, concretizat prin ponderea celor care se vaccinează în raport cu numărul populației țării, este influențat decisiv de comunicare. La o comunicare foarte bună, ponderea va fi ridicată, iar la o comunicare de proastă calitate, ponderea va fi mică. Faptul că acum cam 40% din populație se vaccinează este descurajator, iar ca să vorbim de o comunicare bună, ponderea celor care se vor vaccina ar trebui să fie între 78% și 92%, ceea ce mă duce cu gândul că mai e mult până departe.
Ca lucrurile să meargă bine, coordonatorul trebuie să fie o persoană, iar comunicatorul trebuie să fie o altă persoană, fiecare cu meseria lui. Comunicarea la rândul ei trebuie coordonată. În niciun cor nu cântă fiecare cum îi bubuie capul, ci toți se lasă dirijați de cel din fața lor, care dă tonul și prin gesturi menține ritmul și dă dreptul de a interveni diferențiat când se cântă pe mai multe voci. Acolo nu e haos.
(08 ianuarie 2021)
No comments:
Post a Comment