Tipul din filme..., vol 2

Cartea aceasta este continuare la volumul de proză scurtă Tipul din filme nu există, apărută la Editura Scrisul Românesc. Scriitorul Bogdan STOICA îmi aduce aminte de Marin PREDA cu Moromeții lui și mă refer la volumul I, care a fost o capodoperă. Voșumul al II-lea era o continuare, dar de fapt nu era continuarea romanului, ci continuarea succesului. Ceea ce a scris apoi Marin PREDA tot Moromete erau, enervându-mă chiar.  Primu și al doilea volum formează un tot, sunt egale ca valoare și scot în evidență un Bogdan STOICA, scriitor matur și valoros. Cred că al III-lea volum din Tipul din film nu există, dacă autorul primelor două ar încerca să-l publice, pe mine m-a pierdut de mușteriu. Cele două volume sunt suficiente. Ceea ce va urma trebuie să fie altceva, chiar dacă stilul, vocabularul și subiectele nu ar fi 100% altceva. Unghiurile trebuie să difere, chiar dacă bărbatul nu se schimbă, căci nici la 1.000 de ani nu se dublează neuronii bărbatului, vai steaua lui de mamifer.

Titlurile scrierilor sunt destul de lungi, nu chiar așa de lungi ca în Decameronul lui  Giovanni BOCCACCIO, dar incitante, exact așa cum fac știriștii de la România Tv care spun doar puțin înainte de publicitate, doar-doar lumea nu va pleca de pe post să aibă și ei rating.

Nu este puțin lucruri să spui adevăruri în mod direct și folosind un limbaj care de multe ori pare mult mai tare decât este, știut fiind faptul că la volan și doamnele au expresii dintre cele mai colorate. Cărțile lui Bogdan STOICA trebuie citite pentru a înțelege cu exactitate unde este proza scurtă românească, proză care i-a lăsta în urmă pe plângăcioșii de dinainte de 1989 care se văitau că regimul nu i-a lăsat să scrie, dar din 1990 încoace nu a apărut niciun roman valoros din așa-zisa literatură de sertar.

(10 februarie 2018)