Pe lângă faptul că nu avem Legea pandemiei, când ne-a găsit COVID 19 cu fundul gol, fiecare a căutat să folosească în avantaj propriu chestiunea, de parcă alegerile ar fi fost esențiale, de parcă instalarea în plutonul fruntaș prin sondaje ar fi fost țelul suprem. În comunism, lucrurile erau clare și comunismul ca sistem represiv a funcționat exemplar prin:
- comunicare cu mesaj unic, adică undeva era gândită problema, soluția și mesajul, iar toți furnizau mesajul unic, mesaj care era complet, fără a mai necesita suplimentări și nuanțări libere ale unor diletanți;
- decizie care se lua într-un forum format din specialiști care transferau un număr suficient de mare de variante, lăsând decidentului politic să le ierarhizeze și să ia de acolo o soluție sau să modifice o soluție pe care o adopta;
- responsabilitatea a însemnat lucrul esențial în comunism; se vorbea de colective de decizie, numai că în acele colective se discuta, se alegeau soluții, se decidea pe ce soluție se merge și era numit un responsabil care să ducă la implementare soluția, iar omul dacă nu reușea să facă ce trebuie era nu scos din funcții, ci înlăturat ca necorespunzător, care nu duce la bun sfârșit politica partidului.
Modelul a existat, numai că guvernanții de azi, au crezut că tot folosind metodele lor ineficiente, lăbărțate și diluat, vor obține ceva, adică un oarece profit electoral din pandemie.
Exemplele cele mai cunoscute sunt distracția de la guvern și bălmăjeala cu cifrele de ieri 27 iunie 2020 când un număr a crescut într-o oră de 10 ori. Nu a existat nici unicitatea mesajelor, nici unicitatea soluției, nici responsabilizarea acțiunilor. Rezultatul îl avem și-l vedem cu ochiul liber fie în centrul Vechi sâmbătă noaptea, fie pe litoral dsâmbătă și duminică pe zi. Punct.
(28 iunie 2020)
No comments:
Post a Comment