Există mai multe criterii de a clasifica memoriile. După citeriul celor care le scriu există memorii scrise de:
- oameni politici;
- artiști;
- exploratori;
- oameni civilizați;
- scandalagii.
După modul în care sunt realizate, memoriile sunt:
- la persoana a întâia;
- impersonale;
- fără dialoguri;
- fără precizarea de nume;
- ca înșiruiri de fapte de un spectator.
Din punct de vedere al nivelului, memoriile sunt:
- de natură științifică, bazate pe documente;
- subiective care redau lucruri neverificabile;
- de culoare care redau elemente care au avut martori;
- literatură pură, relație între realitate și ficțiune.
Am agreat memoriile asumate în care totul este scris în clar, chiar dacă publicarea s-a făcut după 50 de ani, perioadă după care se consideră că actorii care ar fi lezați de ceea ce este scris au trecut în lumea umbrelor. Mi-au plăcut în mod deosebit memoriile lui Charles de Gaulle și ale lui Winston Churchill. Sunt unii memorialiști care se dau viteji, dar când este să fie concreți se scapă pe ei în pantaloni și fie trunchiază, fie spun că nu zic și basta. Atunci întrerup lectura și regret că am început-o, deși probabil ceva-ceva o fi și în acele pagini, dar nu mai prezintă zvâc.
(09 septembrie 2016)
No comments:
Post a Comment