Lecția de manipulare om la om

Pe un canal de televiziune era un reporter care lua un interviu unui nene și după ceva întrebări puse la care nenea a răspuns spontan, l-a întrebat dacă are un canar. Omul nu știa ce este canarul, dar reporterul dorea să spună că nenea are canar, să i se spună de unde are canarul și ce-i dă să mănânce. Reporterul a întrerupr filmarea și după multe discuții, din aproape în aproape, l-a dresat pe nenea cetățenul, încât nenea i-a răspuns exact ceea ce reporterul a dorit să audă și răspunsurile și întrebările au fost filmate. Reluat reportajul la televizor, evident era rezultatul unei manipulări om la om, căci reporterul a obținut ceea ce și-a dorit. 
Lucrul acesta se obține și în cazul politicienilor care merg din casă-n casă, bat la ușă, își prezintă programul, oferă niște pliante, un pix, o insignă a partidului, eventual și o mică atenție constând într-o pungă cu o sticlă de ulei, om pâine, un covrig și un prezervativ, dacă persoana cu care vorbește este un pic trecută de 70 de ani și nu știe despre este vorba, mai ales. 

Nu este aparent vorba de o manipulare om la om, dar dacă dintr-o 1.000 de cetățeni abordați în acest fel, 500 care nu erau convinși de nimic, numai faptul că cineva le-a bătut la ușă, a stat de vorbă cu ei, vor merge 300 și vor vota cu partidul care a trimis un nene sau o tanti care le-a vorbit, le-a dat un ecuson sau le-a oferit o pungă cu oarece mărunțișuri în ea, tot manipulare om la om se numește. Unii spun că un cetățean care a bătut străzile și a ciocnit la porțile curților și a luat apartament de apartament la picior, a și câștigat primăria unui municipiu. El fie a convins, dacă se dovedește că va face ceea ce a promis, fie a manipulat, dacă totul a fost numai vorbe, vorbe, iar faptele nu au acoperire. 


(20 ianuarie 2025)