Managementul operațiilor copy-paste în d-AN

Avuția națională digitală, d-AN este și ea bântuită de derularea de operații de tip copy-paste întrucât este vorba de o mare diversitate de:

- autori;

- teme;

- tehnici;

- obiective;

- orgolii;

- strategii;

- abordări;

- evaluări.

Acum când există software de analiză a originalității lucrărilor elaborate, nu este imposibil să se facă și analiza conținutului digital pentru a vedea originalitatea fiecărei componente realizate și mai ales postate în mediul virtual.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN se realizează îm primul rând de cel care crează conținutul digital. În mod normal ar terbui un minim de deontologie profesională pentru oricare contributor cu conținut digital și n-ar fi rău ca să existe obligativitatea ca la finalul oricărui text să existe o frază prin care autorul să-și asume calitatea a ceea ce a postat, iar în caz contrar materialul să fie tartat ca atare, adică fără valoare, exact cum ar fi un  produs software pus în circulație fără a fi testat, dar unde se specifică la lansarea în execuție acest aspect.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN vizează limitarea preluării, chiar dacă se fac citări corecte de surse, a textelor prea lungi, fără interpretări proprii,. Uneori există dorința de a evita trimiterile către surse, fapt pentru care se inserează textele ale altor autori în propriile noastre texte, deși acest lucru nu prea este în regulă. Nici inserarea de sintagme folosite în alte texte, chiar dacă se fac referiri, cu utilizarea de ghilimele, nu este o soluție pentru că textul nostru este fragmentat și devine greoi în a fi parcurs. Uneori excesul de citări și de inserări de fragmente de texte din alte lucrări este un fel de boală a celor care vor a se da erudiți, devenind și obositori și penibili.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN mi se pare corect numai și numai atunci când pentru a evita erorile de ortografiere a unor denumiri de localități, a unor date istorice, a unor expresii în limba latină sau a unor nume de persoane precum Arnold Schwarzenegger se intră pe articolul Wikipedia dedicat lui și este preluat de acolo corect și complet. Nu este nimic greșit în a proceda astfel mai ales că dorința oricărui contributor la a dezvolta avuție națională digitală este asigurarea corectitudinii celor înscrise în articole, dacă nu neapărat ca interpretare, cel puțin ca sintaxă și ortografie.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN nu trebuie dusă la extrem, adică de a nu folosi în niciun caz informații din alte surse, ci mergând pe originalitatea pură, care de fapt nu prea există și chiar dacă ar exista nu este deosebit de valoroasă. Am cunoscut persoane care doreau să fie 100% originale, dar de fapt erau 100% ignorante pentru că ele doreau să fie creatoare de soluții fără a avaea la bază o cultură corespunzătoare. Eu știu că în orice lucrare științifică trebuie să fie prezentate mai întâi rezultatele obținute de alții de-a lungul timpului și abia după aceea rezultatele proprii. Bibliografia care însoțește o lucrare științifică este ea însăși rezultat al operațiilor de copy-paste, căci titlul unei lucriări se preia de undeva, numele autorilor se preiau și ele de undeva, ca și anul apariției, orașul și chiar ISBN-ul la o adică. Cine are cartea în mână, evident va verifica numărul de pagini și va stabili corectitudinea ediției la care se face referire.
Managementul operațiilor copy-paste în d-AN este o necesitate obiectivă, fără a duce plagiat dacă este realizat cu creier și nu cu fundul. Sunt lucruri care se fac cu copy-paste și lucruri care nu se fac cu copy-paste. Un individ a luat o carte de management a prietenului meu I.U. a schimbat numai numele autorului, a republicat-o și s-a făcut conferențiar, iar procesul de furt intelectual s-a terminat în coadă de pește. Și eu am avut un caz în care unul V.N. a preluat cu copy-paste o lucrare a mea și a rezentat-o ca lucrarea sa de licență.

Înseamnă că în crearea de conținut digital de calitate, operațiunile copy-paste folosite cu grijă sunt nu numai bine venite, ci și necesare, căci fără ele orice material devine searbăd, banal, anost, simplist, bizar, incorect, nedocumentat, artificial, primitiv, doct, ulgar și fără valoare.

(21 august 2017)