Multe licente, muilte masterate, multe doctorate

Sunt persoane care cred că impresionează pe cei ce le citesc CV-urile, dacă acolo la educație scri că:
- au mai multe diplome de licență,
- au absolvit mai multe cursuri de mastre,
- au mai multe doctorate.

Eu îi felicit și îi admir pe toți care la vremea lor, au făcut două facultăți bune, au urmat două sau chiar mai multe cursuri de master și chiar au derulat pe bune niște stagii doctorale, finalizate cu susțineri de teze de doctorat, ceea ce-mi arată că respectivele persoane și-au dedicat tinerețea studiului și perfecționării profesionale.

Eu știu să citesc un CV și mie nu trebuie să-mi spună nimeni dacă un nene sau o tanti, s-au trezit peste noapte cu setea de a face masterate și doctorate, după ce au devenit deputați, directori generali, secretari de stat, deci tocmai atunci când nu au timp să se ocupe cu seriozitate de studiu, ci doar că au uși deschise și oameni dispuși să facă mici compromisuri în zona derulării proceselor de evaluare obiectivă a nivelului de cunoștințe asimilate, a rezultatelor originale obținute și mai ales, a finalizării prin folosirea la ceva concret a diplomelor obținute, nu doar pentru a fi înscrise în CV sau puse în tablou pe pereți.

Eu nu sunt un exemplu de individ cu mai multe diplome de licență, pentru că am terminat doar secția de Mecanizare și automatizare a calculului economic cu durata de 5 ani din ASE. Pe vremea mea nu existau cursuri de masterat. Am făcut doar un singur doctorat și am susținut teza de doctorat după 6 ani, căci așa erau vremurile atunci. Știu însă că în facultate m-am ocupat de informatică aplicată în economie, la doctorat am elaborat un model, dar simulările le-am făcut pe calculatorul IBM 360 cu un program scris de mine, iar tot ceea ce am făcut în cei 42 de ani de muncă, a fost să studiez limbaje de programare, tehnici de programare și să aprofundez probleme de managementul calității software. Nu m-am depărta spre dreapta sau spre stânga niciun pas. La mine a funcționat proverbul că în mână pot să țin doar un pepene.





(12 octombrie 2025)

Ai făcut un doctorat? Și?

 În mintea mea care mi-a mai rămas la cei 78 de ani ai mei, consider că un om face lucruri folositoare și nu face lucruri doar pentru a se afla în treabă sau doar pentru a se făli cu ele. Eu îmi cumpăr o pereche de pantofi mișto, ca să-i încalț, să mă simt bine, în niciun caz pentru a mă făli la cunoscuți cu ce pantofi mișto am eu în picioare. Dacă acei pantofi sunt remarcați de cei cunoscuți, dacă pantofii mei stârnesc invidie, este treaba celor care-i admiră sau a celor care mă invidiază, în niciun caz nu e treaba mea.
Așa și cu doctoratul. Eu am făcut doctoratul pentru mine, să fiu mai bun în meseria mea, în niciun caz pentru a scrie dr. pe cartea de vizită, pe plăcuța de la ușa apartamentului sau pentru a mă recomanda că sunt doctor în știință la vecini, la neamuri, dar mai ales la dușmani, ca să le plesnească fierea-n ei.

Deci, pentru mine, doctoratul a fost o etapă de perfecționare profesională a vieții mele, care m-a ajutat să muncesc mai bine, să progresez de la asistent universitar spre lector universitar și chiar și mai mult. În stagiul meu doctoral am avut examene și am scris referate care mi-au permis să rezolv probleme concrete din meseria mea de cercetător științific. Nu aș fi făcut în vecii vecilor un doctorat doar pentru a obține o diplomă pe care să o pun în ramă și oricine ar veni la mine în casă să-și belească ochii și să se apropie de perete pentru a citi ce scrie acolo, după care să strâmbe din nas, căci pe perete se pun fie tablouri de GRIGORESCU, LUCHIAN sau ANDREESCU, fie portretele lui Nicolae și dr.ing Elena CEAUȘESCU, să zicem academicieni și ei.

Nu am apreciat niciodată pe cei ce fac doctoratul într-un anumit domeniu, doar pentru a face doctoratul, fără a profesa în domeniul respectiv. Europa a dat voie ca absolvenții de tot felul de facultăți să se îndrepte spre tot felul de specializări de doctorat, doar pentru a avea cât mai mulți doctori în oarece științe, care lucrează în cu totul alte domenii unde nu folosesc nici ceea ce au învățat în facultate, nici ceea ce au făcut în stagiul doctoral. Altfel spus, au făcut risipă de resurse pe toată linia și au umblat ca muștele fără cap spre obiective pe care le-au atins, fără să producă nimic acolo când au ajuns la țintă.

În opinia mea, ai făcut Facultatea de Matematică, musai trebuie să-ți faci doctoratul în matematică. Ai făcut Facultatea de Fizică, musai trebuie să faci doctoratul în fizică. Viața arată că împrăștierea nu duce la concentrarea eforturilor spre aprofundarea unui domeniu și unde profunzime nu este, nici despre creativitate și nici originalitate nu va fi vorba, ori la doctorat, soluțiile proprii sunt fundamentale. Știu un nene, inginer electronist, care și-a făcut doctorat în cinematografie, dar scrierile sale sunt fie de tip SF, fie editoriale, fie luări de poziție foarte colorate în orice problemă a vieții politice, vecine cu demonetizarea. Mai știu un nene politician care a făcut o facultate oarecare, dar musai un doctorat în minerit, dar exersează prin parlament oarece.  Este și un candidat la prezidențiale care a făcut Agronomia, are doctorat în agronomie și a exersat chestii de sustenabilitate, care tot risipă se cheamă, în opinia mea.





(19 februarie 2025)

Inteligența artificială și Clasificarea Ocupațiilor din România - COR

La ora actuală Clasificarea Ocupațiilor din România - COR este un bun ghid pentru piața muncii, atât pentru cei care doresc să se angajeze, cât și pentru cei care fac oferte pentru locuri de muncă, dar nu trebuie să-i neglijăm pe cei care joacă rol de formatori, aici mă refer la licee de specialitate, la școli postliceale, la facultăți sau la toți cei care organizează cursuri de calificare pentru diferite meserii.

Noi folosim termenii de profesie, meserie, specializare uneori fără să realizăm că fiecare înseamnă altceva. Ideea de ocupație este interesantă și trebuie să ne pliem pe ea, căci trebuie să stabilim:

- denumirea,

- specificul,

- condiții,

- experiență.

Pe internet există COR - Clasificarea Ocupațiilor din România, fiecărei profesii fiindu-i asociat un cod și o descriere, iar cine dorește să se informeze găsește elementele necesare pe Internet.

Pentru cpdul 731713 se află descrierea meseriei de lumânărar și sunt date toate elementele necesare exercitării meseriei de lumânărar cu descrierea postului, responsabilități și cerințe.

Acest catalog ce conține descrierea a 4428 de ocupații (meserii, profesii, specializări) este privit de către inteligența artificială doar ca un conținut digital și nimic mai mult. Acest conținut digital dacă este analizat, există posibilitatea de a vedea:
- componente între care există similitudini, ceea ce se traduce prin ocupații (meserii, profesii, specializări) care nu diferă semnificativ undele de altele decât prin denumire, iar în cadrul unor facultăți, problema trebuie privită ca paralelisme și trebuie luate măsuri,

- gradul diferit de definire a ocupațiilor (meseriilor, profesiilor, specializărilor), ceea ce impune luarea de măsuri urgente pentru a asigura un nivel uniform de definire, pentru a nu fi create modalități diferite de înțelegere a cerințelor,

- măsura în care COR acoperă ocupații (meserii, profesii, specializări) care sunt vehiculate în anunțurile pentru angajarea forței de muncă, pentru că firmele, agențiile de forță de muncă om iau înaintea COR în definirea de ocupații (meserii, profesii, specializări) noi pe piața forței de muncă, mai ales în zona TIC,

- definirea automată de noi ocupații (meserii, profesii, specializări) prin culegerea din anunțurile de angajare sau din fișele posturilor, a acelor elemente specifice care însoțesc o nouă ocupație (meserie, profesie, specializare).

Pe lână informațiile existente acum în COR, inteligența artificială are posibilitatea de a adăuga elemente existente din planurile de învățământ ale facultăților pentru a da un caracter mult mai profesional și de detaliu al COR.

Pentru medici există în COR definite ocupații pornind de la 2534 la 2553, ceea ce mie mi se par insuficiente, pentru că există la ora actuală specializări foarte precise, iar particularitățile necesită definiri mult mai riguroase, care să reflecte exact profilul fiecărui specialist de înaltă clasă. Numai inteligența artificială este aceea care să genereze descrieri pentru diferite specializări, care chiar să le acopere și să reflecte anii de muncă necesari medicului să ajungă la nivelul de performanță care dă eficiența acestuia.




(07 februarie 2025)

Un model de urmat

 La adresa: https://www.upit.ro/ro/academia-reorganizata/facultatea-de-stiinte-economice-si-drept-1/departamentul-finane-contabilitate-si-economie/programe-de-licenta-dfce/contabilitate-si-informatica-de-gestiune2
am găsit următorul text de importanță excepțională:

CALIFICARE PROFESIONALĂ, RELAŢIA CU COR ISCO 08 (ocupaţii, posibilităţi de integrare pe piaţa muncii):  2411 Contabili  Contabilii planifică, organizează şi administrează sistemele de contabilitate pentru persoane fizice şi persoane juridice (instituţii). Unele ocupaţii clasificate aici se referă la analizarea şi examinarea situaţiilor contabile şi financiare ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice, pentru a asigura acurateţea şi conformitatea cu standardele şi procedurile contabile stabilite. 241101 controlor tezaur 241102 expert contabilverificator 241103 revizor contabil 241104 referent de specialitate financiar-contabilitate 241105 auditor intern 241106 controlor de gestiune 241107 auditor financiar 2412 Specialişti consultanţi în domeniul financiar şi al investiţiilor Specialiştii consultanţi din domeniul financiar şi al investiţiilor dezvoltă planuri financiare pentru persoane fizice şi organizaţii, investesc şi administrează fonduri în numele acestora. 241201 cenzor 241202 comisar Garda Financiară 241203 consilier financiar-bancar 241204 expert financiar-bancar 241205 inspector financiar-bancar 241206 inspector asigurări 241207 comisar principal 241208 consultant bugetar 241209 dealer 241210 evaluator 241211 analist investiţii 241212 manager de fond acţiuni/ obligaţiuni 241213 consultant plasamente valori mobiliare 241214 agent capital de risc 33 241215 administrator credite 241216 specialist control risc 241217 specialist evaluare daune 241218 lichidator 241219 administrator judiciar 241220 analist preţ de revenire/ costuri 241221 expert fiscal 241222 consultant fiscal 241223 inspector general de bancă 241224 economist bancă 241225 manager bancă 241226 manager de operaţiuni/ produs 241227 manager relaţii cu clienţii băncii/ societate de leasing 241228 trezorier (studii superioare) 241229 analist bancar/ societate de leasing 241230 ofiţer bancar (credite, marketing, produse şi servicii bancare) 241231 administrator bancar/ produs leasing 241232 operator cifru (mesaje cifrate) 241233 proiectant produse bancare 241234 consultant bancar 241235 agent compensare (interbancară) 241236 referent bancar/ societate de leasing 241237 ofiţer conformitate 241238 expert conformitate 241239 ofiţer securitatea informaţiei (Security Officer – SO) 241240 administrator de risc 241241 analist credite 241242 inspector de specialitate asigurări 241243 inspector de specialitate subscriere 241244 referent de specialitate asigurări 241245 consilier vânzări asigurări 241246 inspector coordonator asigurări 241247 inspector de risc 241248 inspector de specialitate daune 241249 inspector coordonator daune 241250 specialist sistem asigurări 241251 expert evaluator de întreprinderi 241252 expert evaluator de proprietăţi imobiliare 241253 expert evaluator de bunuri mobile 241254 expert evaluator de active financiare 241255 planificator/ specialist plan sinteze 241256 expert în ingineria costurilor investiţionale 241257 expert contractare activităţi investiţionale 241258 expert recepţie investiţii industriale 241259 expert eficientizare investiţii 241260 expert evaluare-actualizare devize generale investiţii 34 241261 expert elaborare-evaluare documentaţii achiziţii investiţionale 241262 expert în management activităţi investiţionale 241263 evaluator proiecte 241264 inspector casier 241265 broker de tehnologii 241266 gemolog 241267 evaluator bunuri culturale 241268 specialist pieţe reglementate 241269 consultant de investiţii 241270 specialist control intern în domeniul pieţei de capital 241271 specialist pentru piaţa de capital 2413 Analişti financiari Analiştii financiari efectuează analize cantitative ale informaţiilor care afectează programele de investiţii ale instituţiilor publice sau private. 241301 cercetător în finanţe-bănci 241302 asistent de cercetare în finanţe-bănci 241303 cercetător în gestiune, contabilitate, control financiar 241304 asistent de cercetare în gestiune, contabilitate, control financiar 241305 analist financiar 241306 auditor intern în sectorul public 241307 asistent analist 241308 specialist bancar 241309 analist financiar bancar 241310 asistent bancar 241311 specialist/ analist organizare 

Consider că orice facultate care se respectă trebuie să ofere studenților săi informații de acest tip, căci ei se pregătesc pentru a intra pe piața muncii, iar acolo există organizații de toate felurile, iar aceste organizații au state de funcțiuni și pozițiile din statele de funcțiuni trebuie să se regăsească în COR. Fiecare facultate formează specialiști în anumite domenii și domeniile se descriu în COR. Textul la care m-am referit este un model prin care se arată că facultatea oferă o meserie absolvenților, iar posibilitățile de a se integra pe piața muncii sunt cele date prin multitudinea de coduri din COR.
Era o vorbă: cine nu este în PAGINI AURII, nu există. În opinia mea, facultatea sau secția din facultate care nu are specializări cărora să le corespundă ocupații în COR, nu există.

(20 ianuarie 2024)

Tu qui vis

Tu qui vis, din latină,  adică Ești cine vrei să fii pe românește. Se poartă acum această zicere pentru a încuraja operațiile de schimbare de sex, căci omul a devenit sclavul paleativelor care schimbă semnificația logicii elementare, conform căreia funcția crează organul. În societatea modernă organul crează funcția. Numai așa se explică puzderia de abordări facile ale lumii contemporane în care lumea se înghesuie să facă lucruri la modă, care nu necesită efort special.

Lumea are nevoie de de toate. Vrea și medici, vrea și mecanici auto, vrea și frizeri, vrea și avocați, vrea și coafeze, vrea și manageri. Numai că în lipsă de planificare, tinerii se duc după legea cererii și ofertei spre a se califica, pentru a-și da seama că piața muncii este saturată și trebuie să se reorienteze.

Tu qui vis, dacă societatea te vrea. Dacă nu, este clar că reorientarea este obligatorie. Există concurență acerbă și pătrund numai cei care aunoroc și chemare sau cei cărora li se crează șansa de către familie.


(01 iunie 2023)

Facultatea trebuie să dea o meserie!

Noi aveam vorba aceea că nu mi-am tocit 5 ani pe băncile facultății degeaba. Acum este vorba de 3 ani și încă doi ani la masterat și cu încă trei ani la doctorat, deci vorba ar fi că tânărul nu și-a tocit 8 ani degeaba coatele pe băncile facultății.

Și totuși...

Sunt facultăți înființate pentru profesori, căci nevoia socială pentru ceea ce se învață acolo este extrem de redusă. Sunt facultăți înființate pentru a oferi o diplomă de studii superioare, pentru cei care nu doresc să depună eforturi peste o limită suficient de scăzută.

În opinia mea, o facultate trebuie să ofere o meserie celui ce o urmează.

Facultatea de contabilitate îi dă absolventului meseria de contabil.

Facultatea de management îi dă absolventului calificarea de manager.

Facultatea de farmacie îi dă absolventului său calificarea de farmacist.

Facultatea de arhitectură scoate arhitecți.

Facultatea de actorie scoate actori.

Facultatea de regie scoate regizori.

Este de dorit ca fiecare facultate să-și definească meseria pe care o învață studentul și cu care pleacă de pe băncile sale, pe care civilizat este să o și practice, ca absolventul să conchidă că nu și-a tocit 3+2 ani pe băncile facultății degeaba. Frumos este ca fiecare facultate să aibă meseria ei, adică să nu fie două sau mai multe facultăți cu nume și cu programe de învățământ total diferite care să scoată absolvenți cu aceeași meserie, căci nu are nicio logică.

Îmi amintesc de faptul că am căutat în Catalogul Ocupațional din România - COR niște meserii și am avut surpriza să văd că ele nu există. Marii profesori au preocupări mult prea elevate în sferele lor, pentru a pierde timpul coborându-se la chestiile lumești ale meseriilor pe care ei le oferă studenților care cugetă să urmeze cursurile pe acre ei le predau. Așa se explică absența din COR a unor meserii pentru care există programe în facultăți, profesorii din acele facultăți, probabil așteaptă ca lumea de pe drum să le facă munca lor de a defini meseria pe care o pregătesc ei în facultate pentru COR sau este și situația ca ei să nu pregătească nicio meserie, ceea ce este absurd, fără sens, căci un ambalaj frumos se dovedește că nu conține nimic și punga este goală, iar absolventul e aruncat pe piața muncii ca un avorton fără viitor.

(07 august 2022)

Diplome inutile

Alegerea unei facultăți este pentru un tânăr o chestiune extrem de importantă.

Tânărul alege o facultate.

Este admis la acea facultate.

Participă la cursuri.

Elaborează referate și proiecte.

Învață pentru examene.

Promovează examenele cu note mari cu examinatori la un nivel de exigență ridicat.

Elaborează lucrarea de licență.

Susține în fața comisiei exigente lucrarea de licență.

Încheie facultatea cu o medie de peste 8,50.

Un astfel de absolvent este unul temeinic pregătit profesional.

Apare situația nefericită că acest absolvent merge să lucreze în producție și locul său de muncă nu necesită niciuna dintre cunoștințele acumulate în facultate. Diploma îi servește doar la a arăta că are studii superioare, dar acele studii nu-i sunt utile pentru meseria pe care o exercită zi de zi la locul său de muncă. Să presupunem că tânărul a terminat o facultate de muzică și lucrează într-o firmă de software pentru sisteme informatice economice. El nu folosește nicio noțiune acumulată în facultate la locul de muncă unde face testare de software, deci diploma lui este inutilă.

Sunt foarte mulți tineri care au terminat facultăți și care au locuri de muncă în zone absolut diferite de specificul domeniului unde s-au pregătit, deci au diplome inutile. Sistemul de învățământ permite ca studiile de masterat să-i dea tânărului cunoștințe care să-l apropie de meseria pe care o profesează. Am cunoscut persoane care prin masterat au căpătat specializarea în concordanță cu  cerințele locului de muncă, licența fiind doar trambulina spre obiectivul urmărit.

Apare ca element de tristețe faptul că multe persoane urmează un stagiu doctoral fără să continue cercetarea științifică după susținerea tezei, doar pentru a avea titlul de doctor în știință sau pentru a obține un plus la salariu sau doar pentru a avea scris pe cartea de vizită PhD.

(15 martie 2021) 

Masterandul

Acum lucrurile sunt ceva mai clare. După terminarea celor trei ani de facultate, absolventul de la licență are posibilitatea de a urma cun curs de doi ani de masterat.

Am observat că sunt absolvenți de facultate care au și câte tre-patru masterate. Nu e o treabă serioasă. În opinia mea, masteratul trebuie făcut pentru:

- a adânci domeniul făcut în cei trei ani de licență,

- a schimba profilul urmând ceva plăcut pentru a profesa.

Cei ce fac nenumărate masterate, ori au timp de pierdut, ori se supraevaluează, crezând că vor impresiona pe careva înșirând tot felul de diplome dobândite, în tot felul de domenii, care mai de care mai pestrițe și care nu au cum să fie profesate simultan vreodată.

În opinia mea, un absolvent al unei facultăți care dorește să se dedice cercetării în domeniul pentru care a făcut programul de trei ani de la licență, va urma masterul de aprofundare al specializării și va trece să deprindă tainele cercetării științifice în acel domeniu. La el, a face masterat înseamnă cu totul și cu totul altceva, căci lucrarea sa de disertație va fi 100% orientată spre a da soluții originale unei anumite teme. În mod categoric peste 60% dinree absolvenții unui asemenea masterat ar trebui să facă și un stagiu doctoral.

Cei care au terminat o facultate și care își dau seama că drumul ales merită o altă șansă, trebuie să facă un masterat profesional și timp de doi ani să depună eforturi conjugate cu eforturile de la serviciu, să se reprofileze. Ei vor folosi destul de multe lucruri învățate în facultate, dar vor învăța lucrurile specifice unei noi meserii. Pentru ei nu cercetarea științifică este scopul, ci deprinderea unor tehnici și metode noi pe care să le ducă în practica de zi cu zi, dar la un alt nivel, acela de absolvent al unui curs de masterat. dacă dintre aceștia 20% urmează un stagiu doctoral este un lucru bun.

Eu am lucrat și la master de cercetare și la master profesional. Acolo am întâlnit studenți de excepție, iar numărul celor pasionați pentru munca lor este extrem de ridicat.

(04 aprilie 2018)