Am văzut și așa ceva. Fiica era studentă, iar tăticul era în moțul partidului pe instituție. Toți profesorii erau căzuți pe spate datorită calităților de excepție ale odraslei secretarei de partid pe instituție. Doamna sugerase că fiica sa este:
- silitoare,
- cercetătoare,
- o prezență,
- element educat,
- devotată cauzei partidului.
Se înghesuiau profesorii în a o solicita pe tânăra studentă să participe la cerurile științifice. Chiar se făcuse o serie de studenți unde erau concentrați profesorii blânzi, permisivi, care nu ridicau probleme și care înțelegeau că ești un student eminent doar prin simplul fapt că ești copil de barosan, de general sau de profesor universitar, eventual și cu funcții administrative sau politice. Cine prindea pe fiul sau pe fiica secretarului de partid să o conducă la diploma de absolvire, echivalentul licenței de azi, prindea pe Dumnezeu de picior, devenind imun și important la tot felul de intemperii. Știu că doar că unul meditase o nepoată a lui Nicolae CEAUȘESCU a devenit decan și cotele sale crescuseră instantaneu. Nu am avut norocul nici să am cursuri la acea serie și nici să conduc vreodată un copil de barosan sau de general sau de șef pe linie de partid. Nu am îndeplinit standardele necesare. Nici nu am regretat, căci uneori am fost în comisii de examen și aș fi roșit îngrozitor dacă aș fi pus în situații pe care le-am văzut.
Un copil de secretar de partid pe instituție a terminat cu media 10 facultatea, iar un altul se zicea că inventase un algoritm mai ceva decât cel al lui BELLMAN-KALABA, vai mie. Ați auzit de acesastă descoperire, care n-a durat mult, căci alegerile la partid au avut loc în toamna aceluiași an?
Concluzia: și secretarii de partid cred eronat că musai odrasla lor este lovită de aripa geniului.
(21 ianuarie 2019)
No comments:
Post a Comment