Convențiile cu care lucrăm

Oamenii operează cu nenumărate convenții, pentru că altfel viața lor ar fi imposibil de gestionat.
Metrul este o convenție, cum tot o convenție este centimetrul. Inch  este o convenție cum și livra, dar și kilogramul, tot convenții sunt. Ideea de bază este ca toate convențiile să fie acceptate și utilizate ca atare, fără variații de la un loc la altul și de la o perioadă la alta. Fiecare dintre convenții se referă la o dimensiune anume. Chiar dacă pentru o aceeași dimensiune există mai multe convenții, nu există nicio problemă, căci se fac conversii și se reușește să se facă măsurători comparabile fără nicio problemă. Se știe că 1 inch este 2,54 centimetri, iar o livră este 0.453592 Kg. Nimeni nu a leșinat dacă a lucrat în sistemul metric cu condiția de a nu amesteca lucrurile, cum nimeni nu a leșinat în a lucra cu sistemul anglo-saxon, fără a amesteca lucrurile.
Este important să știm care sunt sistemele de măsurare, să dispunem de instrumente pentru a face măsurători cât mai exacte și de a nu încurca lucrurile. De fiecare dată este necesar să precizăm cum am efectuat măsurătoarea și mai ales care este unitatea de măsură, pentru a fi cât mai riguroși.
Lungimile le măsurăm în metri.

Greutatea corpurilor o măsurăm în kilograme.

Distanțele le măsurăm în kilometri.

Suprafețele le măsurăm în metri pătrați.
Volumele le măsurăm în metri cubi.
Lichidele le măsurăm în litri.
Și tot așa, pentru a măsura alte chestii apelăm la sistemul internațional al unităților de măsură.
este deosebit de important să fim disciplinați, să avem proceduri pentru efectuarea corectă a măsurătorilor și să dispunem de instrumente cu care să facem măsurătorilor. Dacă vrem să facem măsurători ca lumea, procedurile sunt necesare căci toate măsurătorile le facem pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor și mai ales ca rezultatele măsurătorilor să fie acceptate de toată lumea, căci dacă nu sunt acceptate măsurătorile se generează haosul și dezordinea, care sunt condițiile marilor mișcări din societate, căci nemulțumirea este rezultatul direct al datelor necomparabile și deci, neacceptate. 




(16 martie 2025)

Timpul la români

Noi avem talentul de a ne bate joc de timpul nostru cum multe alte nații nu-l au. Noi ne batem joc de timpul nostru este una, dar alții își bat joc de timpul nostru, cum își bat joc și de timpul lor, este alta.

Ne sculăm de la 3 noaptea să mergem să stăm la coadă să ridicăm pachetul de 25 Kg cu alimente de la UE, dacă suntem nevoiași, când distribuirea începe la ora 8.

Ne ducem  de la 6 dimineața și stăm la coadă la începutul lui ianuarie al fiecărui an să ne plătim impozitul cu un bonus de 5%, deși casieria se deschide pe la ora 9,00.

Datorită faptului că autobuzele vin aleator, pentru cele 10 stații cât este drumul nostru până la muncă, stații care se parcurg în 15 minute, noi plecăm cu 30 sau 40 de minute mai devreme, iar un drum zilnic de 20 de minute, devine de 60 de minute. Planificările noastre includ niște marje de timp de peste 30 de minute în cel mai banal caz, în timp ce în USA marja de timp nu depășește 5 minute.

Noi nu ne dăm seama că timpul este resursa care nu trebuie risipită, căci ea nu se stochează și pierderea acestei resurse cu așteptări, cu activități inutile, cu taifasuri de orice fel, nu duce la progres, ci, din contră, ne face să batem pasul pe loc.

Cândva am calculat că lipsa autostrăzii Pitești - Sibiu, pe durata a 10 ani, face ca risipa resursei timp să fie de o lună, ceea ce este foarte mult, în condițiile pe care le utiliza Karl MARX când dorea ca demonstrațiile sale să fie beton și fixa ipoteze de lucru care erau acceptate din start de toată lumea fără comentarii. 


(25 ianuarie 2023)