Convențiile cu care lucrăm

Oamenii operează cu nenumărate convenții, pentru că altfel viața lor ar fi imposibil de gestionat.
Metrul este o convenție, cum tot o convenție este centimetrul. Inch  este o convenție cum și livra, dar și kilogramul, tot convenții sunt. Ideea de bază este ca toate convențiile să fie acceptate și utilizate ca atare, fără variații de la un loc la altul și de la o perioadă la alta. Fiecare dintre convenții se referă la o dimensiune anume. Chiar dacă pentru o aceeași dimensiune există mai multe convenții, nu există nicio problemă, căci se fac conversii și se reușește să se facă măsurători comparabile fără nicio problemă. Se știe că 1 inch este 2,54 centimetri, iar o livră este 0.453592 Kg. Nimeni nu a leșinat dacă a lucrat în sistemul metric cu condiția de a nu amesteca lucrurile, cum nimeni nu a leșinat în a lucra cu sistemul anglo-saxon, fără a amesteca lucrurile.
Este important să știm care sunt sistemele de măsurare, să dispunem de instrumente pentru a face măsurători cât mai exacte și de a nu încurca lucrurile. De fiecare dată este necesar să precizăm cum am efectuat măsurătoarea și mai ales care este unitatea de măsură, pentru a fi cât mai riguroși.
Lungimile le măsurăm în metri.

Greutatea corpurilor o măsurăm în kilograme.

Distanțele le măsurăm în kilometri.

Suprafețele le măsurăm în metri pătrați.
Volumele le măsurăm în metri cubi.
Lichidele le măsurăm în litri.
Și tot așa, pentru a măsura alte chestii apelăm la sistemul internațional al unităților de măsură.
este deosebit de important să fim disciplinați, să avem proceduri pentru efectuarea corectă a măsurătorilor și să dispunem de instrumente cu care să facem măsurătorilor. Dacă vrem să facem măsurători ca lumea, procedurile sunt necesare căci toate măsurătorile le facem pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor și mai ales ca rezultatele măsurătorilor să fie acceptate de toată lumea, căci dacă nu sunt acceptate măsurătorile se generează haosul și dezordinea, care sunt condițiile marilor mișcări din societate, căci nemulțumirea este rezultatul direct al datelor necomparabile și deci, neacceptate. 




(16 martie 2025)

Digitalizarea revistelor științifice

Digitalizarea revistelor științifice nu este deloc o treabă simplă. Procesul este deosebit de complex pentru că cititorul dorește:
- să vadă cuprinsul numerelor,
- să consulte un anumit articol,
- să caute articolele unui autor,
- să selecteze articole după un cuvânt cheie.
Digitalizarea trebuie să permită mai multe tipuri de căutări, căci altfel, găsirea articolului căutat devine greoaie, dacă nu imposibilă. 

Există revistele în format fizic tipărite  pe hârtie și digitalizarea presupune:

- scanarea articolelor,

- realizarea de legături,

- definirea de chei de regăsire.

Unele aspecte se definesc automat, dar altele trebuie construite de operatorii care derulează procesul de digitalizare. La final, trebuie ca toate numerele revistelor să se afle sub formă de fișiere și regăsirea să se facă folosind legăturile care pleacă de la:

- cuprinsul numărului,

- indexul de autori,

- cuvintele cheie.

În acest fel, se recuperează în format digital tot ceea ce era în bibliotecă sub formă de numere ale revistei tipărită la o tipografie. Se știe că de la un timp, revistele se află direct sub formă de fișiere cu legături accesate online. Digitalizarea are rolul de a completa din aproape în aproape mergând în sens invers de la momentul Tk la Tk-1, Tk-2,..., T0, unde T0 este anul în care a fost publicat primul număr. Cititorul nu trebuie să simtă diferența între numerele revistei online și numerele revistei rezultate după derularea procesului de digitalizare.



(14 noiembrie 2023)