130

Acum câțiva ani mă întorceam din Ungaria și pe drum, veneau din sens opus camioane cu remorci, încărcate cu bușteni imenși. La un moment dat mi-a venit ideea să număr camioanele și am ajuns la 130 într-un timp destul de scurt. Am încetat să mai număr căci am ajuns la un restaurant, unde am parcat și am mers să mănânc o ciorbă de burtă și o ceafă de porc la grătar. Mi-a revenit în minte numărătoarea, căci pe tot drumul, până spre Rm. Vâlcea au tot trecut camioane care trăgeau după ele remorci, încărcate cu bușteni, care cândva fuseseră păduri seculare, undeva prin munții noștri.
Acum, când am mers la munte, mai ales în Carpații de Răsărit, am văzut versanți bărbieriți, fără pic de copaci și m-am îndurerat, căci grozăviile urmau să se producă, pentru că natura se răzbună. Acum, în acest an 2025 inundațiile catastrofale arată care sunt consecințele defrișărilor nemiloase de păduri. Schimbările climatice nu se produc la întâmplare, ci sunt rezultatul interacțiunii dintre om și natură, în care omul procedează neținând seama de rosturile naturii.
Tot timpul mă gândesc la cele 130 de camioane care trăgeau după ele remorci, încărcate cu bușteni, care veneau din sens opus doar în câteva minute și ca ele au fost alte 130 și alte 130 și alte 130, până la mii și mii, încât versanții munților au rămas golași, dând frâu naturii să se manifeste în mod nemilos, astfel ca omul să privească neputincios stihiile dezlănțuite.
130 și 130 și 130 și tot așa, unii au avut avantajele defrișărilor, iar alții trag ponoasele pentru sute și sute de ani.

(03 august 2025)

Unde duce lipsa de creier?

Lipsa de creier duce unde duc muștele, adică la hazna și nu la orice hazna, ci la haznaua istoriei, căci a spune în secolul al XXI-lea că nu ai nevoie de autostrăzi, cum spunea zisul  PETROV, nu era nici dovadă de sclipire de inteligență, nici de putere de convingere, ci pur și simplu, era dovada lipsei de creier.

Aducerea minerilor în București în vara anului 1990, dar și aplaudarea lor în incinta Teatrului Național, nu este deloc dovada deciziilor unor minți ascuțite, ci este dovada fricii de care au dat dovadă niște indivizi înainte de a se scăpa în pantaloni că ar pierde puterea sau nu ar avea aliați puternici, căci bărbații în putere cu astfel de neconcordanțe în ale nevoilor fiziologice sunt precis în minus cu materia cenușie, iar lipsa de creier nu se referă la masa de substanță din craniu, ci exact la acea materie cenușie împuținată la ei.

Faptul că nenumărate autocamioane cutreieră șoselele scumpei noastre patrii încărcate cu bușteni din pădurile de pe versanții acum bărbieriți, este rezultatul indeciziei la toate nivelurile, căci profitul imens din ne-muncă, ci din exploatarea de bogății date de Dumnezeu, este rezultatul unei abordări primitive a realității imediate, ceea ce caracterizează pe oamenii cu lipsă majoră de creier, căci nimeni nu trebuie judecat de rea intenție, din moment ce faptele arată altceva. Un om cu rea intenție are decizii rafinate, sofisticate și greu de urmărit și de evaluat, care sunt exclusiv în beneficiul său, fără a fi descoperit vreodată, căci trăiește într-un anonimat desăvârșit și el și familia lui. Numai cei fără creier sunt zgomotoși.

Lipsa de creier duce la subdezvoltare, la sărăcie, la regres, la vrajbă și la stagnare.


(20 decembrie 2023)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Barna TÁNCZOS

Barna TÁNCZOS este un bărbat de 46 de ani.
Barna TÁNCZOS este absolvent de ASE.
Barna TÁNCZOS a fost parlamentar în legislatura  2012 - 2016.
Barna TÁNCZOS a fost parlamentar în legislatura  2016 - 2020.
Barna TÁNCZOS este ministru la ape, mediu și păduri.

Barna TÁNCZOS a avut ieșiri la Tv cu poziții destul de clare și interesante.

Barna TÁNCZOS a vorbit clar despre urși și despre cei care doreau să-i dea lecții la acest capitol.

Barna TÁNCZOS m-a dezamăgit, pentru că așa cum au procedat și predecesorii săi, nu a venit cu o lege care să interzică defrișările de pădure și care să impună refacerea fondului forestier acolo unde s-au tăiat pădurile, astfel încât oamenii să fie obligați să participe la împădurire.

Barna TÁNCZOS m-a dezamăgit pentru faptul că nu a fost energic în ceea ce privește utilizarea apei din râuri pentru irigații și i-a lăsat pe birocrați să se manifeste așa cum știu ei pentru a încetini sau chiar pentru a bloca irigarea culturilor, în condițiile în care apa vine gratis și a percepe costuri doar pentru că o ai este un abuz.

Barna TÁNCZOS m-a dezamăgit și pentru faptul că în criza gunoaielor de la sectorul 1 nu a intervenit energic, astfel încât să fie soluționată problema și primărița să plătească pentru împuțiciunea generată din incompetență nu numai în sectorul 1, căci șobolanii sunt păsări migratoare.

(31 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Barna TÁNCZOS

Ca toți senatorii, deputații, miniștrii și alți oficiali pe care UDMR îi aduce în spațiul public, Barna TÁNCZOS este:
- citit,
- atent,
- special,
- îngrijit,
- ponderat, 
- delicat,
- respectuos,
ceea ce face ca el să fie o prezență pe platourile televiziunilor în momentele dificile în care apar probleme la Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor. Când a fost problema urșilor care apăreau în orașe și au fost victime, ministrul Barna TÁNCZOS a avut intervenții interesante.

M-a dezamăgit faptul că Barna TÁNCZOS nu a venit la minister cu o strategie clară, votată în coaliție, care să soluționeze problema de mediu.

M-a dezamăgit că nu folosește modele care sunt în uzul curent în străinătate. Acolo:

- apare un anunț privind construcție,

- se dau detalii și termene,

- toate hibele trebuie să fie prezentate în termenele date,

- dacă sunt depășite termenele, nu mai este luat în calcul nimic.

La noi, când începe lucrare și e la jumătate, se găsește un ong care reclamă ceva și atunci lucrările se sistează. Nu este normal. Trebuie să fie ca la căsătoriile catolice. Dacă cineva nu spune atunci când rebuie, buzele lui trebuie să fie pecetluite pe vecie.

La noi este permis orice. Urșii reprezintă o problemă ce trebuie rezolvată. Soluția trebuie să fie una europeană, cu standarde foarte înalte respectate. nu trebuie să facă fiecare ce vrea, ci trebuie definite proceduri care nu lasă loc la interpretare, ca la regulamentele militare, care sunt extrem de clare, stricte și care se adresează executanților, direct și imperativ. De aceea m-a dezamăgit Barna TÁNCZOS, căci nu sunt proceduri cu pasul 1 se face și se drege, cu pasul doi se face și se drege și tot așa. Orice altă abordare este eronată. Toată lumea trebuie să știe procedura și asta este!

(29 iunie 2022)

Câștiguri imense fără muncă

Tot omul este tentat să câștige foarte mulți bani cu cât mai puțină muncă și dacă este posibil, chiar fără muncă. Există rețete sigure de a face bani nemunciți și în continuare voi enumera doar câteva, care sunt cele mai des folosite și care chiar au dat rezultate spectaculoase:

• defrișarea pădurilor astfel încât munții să fie complet bărbieriți, de către mari companii, dar și de persoane private, în compmlicitate tocmai cu cei care ar trebui să vegheze la dezvoltarea, păstrarea și conservarea patrimoniului forestier al țării;
• vânzarea drepturilor litigioase obținute în urma retrocedărilor, ceea ce duce la transferuri de proprietăți pe prețuri de nimic, iar cu modalități oculte se produc despăgubiri fabuloase prin ANRP, ceea ce duce la amplificarea unui anumit tip de corupție, la nivel foarte înalt:
• devalizarea băncilor prin inginerii sofisticate, exact de cei care au fost puși să gestioneze banul stocat acolo; se dau credite preferențiale, exact celor care nu le vor returna niciodată sau se efectuează transferuri spre conturi ai căror noi proprietari nu sunt identificați și rămân pe vecie cu banii, păgubiții fiind cei care au fost deponenți de bună credință;
• obținerea de mari avantaje prin crearea de facilități legate de utilizarea de software licențiat, prin crearea necesității de licențe și dezvoltarea unei oferte exact de cei care au pus bazele cererii în mod artificial și dirijat;
• dezmembrarea de linii de producție din întreprinderi privatizate și o dată cu schimbarea obiectului de activitate, în numele unor retehnologizări, ceea ce se obține se vinde ca fier vechi, retehnologizarea nemaiavând niciodată loc;
• vânzarea de ternenuri obținute din retrocedări sau transferuri din agricol în intravilan, după ce s-au produs procese de comasare, vânzări mai ales către străini la prețuri foarte generoase la metru pătrat; ușurința cu care au loc aceste vânzări arată cu maximă claritate că nimeni nu mai este dispus să lucreze direct acele pământuri, ci să-i lase pe străini s-o facă, chiar dacă forța de muncă primară și brută este autohtonă;
• vânzarea la fier vechi a tuturor materialelor rezultate din dezmembrarea sistemului de irigații în toate componentele lui, inclusiv prin dezgroparea conductelor metalice; sistemul de irigații a fost privit întotdeauna ca un ceva oferit gratis de stat și poporul necontribuind la realizarea lui, s-a simțit îndreptățit să-l distrugă pentru a beneficia de o părticică oricât de mică din el;
• umflarea de zeci de ori a unor proiecte sau produse în licitații, pentru a se obține acele câștiguri din care să fie plătite șpăgile de 10% care să reprezinte peste 80% din prețul real al proiectului; atât timp cât cel care este beneficiarul se numește stat, evident, nu mai contează nimic, adică cine plătește; așa se explică de ce o băncuță costă cât un autoturism de lux, o panseluță costă cât o garsonieră sau un produs software banal revândut costă cât un sistem de operare nou-nouț, la cheie cum se spune în folclor;
• vânzarea la negru a piselor de tezaur descoperite și nedeclarate, din poment de statul oferă sume modice celui care s-ar prezenta cu ele la un muzeu, iar încasarea banilor este deja dijmuită chiar de cei care sunt puși să facă evaluarea, întrucât costurile lor sunt așa de umflate încât cu siguranță oricărui om de bună credință îi piere cheful de a mai urma o cale legală;
• transferul spre mediul privat a unor activități cu lăsarea la stat a celor costisitoare; debalansarea costurilor este spre cele derulate de mediul privat și unitatea de stat va rămâne tot timpul datoare, întrucât ea trebuie să onoreze plățile spre privat; așa se întâmplă cu toate căpușele care apar pe lângă spitale sau policlinici sau institute de medicină.

Toată legislația este făcută să favorizeze aceste modalități de operare și numai așa se explică dispariția librăriilor de pe marile bulevarde ale orașelor importante și a fabricilor de mobilă de unde lemnul ieșea cu un înalt nivel de prelucrare. Oameni care ar vrea să muncească în acestă țară mai sunt încă, numai că între cei ce au resursa ușor valorificabilă și aceștia, noii proprietari, preferă banul obținut rapid, munca nefiind o prioritate pentru ei.
Câștigurile imense, rapide și  fără muncă au rețete de succes care se aplică o singură dată. Cine crede că banul obținut în acest fel este durabil se înșeală. Un ban luat pe nimic, tot pe nimic se duce. Un ban luat rapid și mai rapid se evaporă. În plus, dacă resursele sunt limitate, vaca de mult nu va mai da lapte și sărăcia arată jalnic după zile de opulență nemuncită și scandaloasă.

(03 mai 2017)

Au dispărut câțiva copaci

Pe unii îi încurcă tot ceea ce este natură, deci și copacii îi încurcă. De aceea îi taie pentru a face loc intereselor lor oarecare. Unii își fac case, alții fac ogoare, alții pur și simplu își fac terenuri de parcare. Cine nu se respectă pe el, nu va respecta pe alții, dar nici lucrurile din jurul lui nu le va respecta, distrugându-le fără milă, cu nepăsare, răutate și îndârjire.

Ne îngrijim de câini, de urși, dar de copaci nu avem grijă. Trist, este foarte tristă acestă nepăsare, când toată lumea știe că verde înseamnă în primul rând copaci. Ici dispare un copac, mai încolo dispare un alt copar și per total, dispare o pădure, chiar dacă este vorba numai despre niște copaci împrăștiați dintr-un oraș și el prea împrăștiat printre gunoaie și străzi desfundate.

(18 octombrie 2016)