1.000 de oameni care m-au impresionat: Steluța FUNIERU

Steluța FUNIERU era secretară la centrul de calcul al ASE. Când mergeam să stau de vorbă cu fostul meu  profesor Valeriu PESCARU care era directorul Centrului de calcul al ASE, am văzut cum dactilografia secretara Steluța FUNIERU folosind metoda oarbă pe o mașină de scris electrică IBM care avea o sferă pe care se aflau literele sub formă de basorelief. M-a fascinat modul în care sfera aceea se rotea și viteza cu care Steluța FUNIERU dactilografia textul.
Când am trimis un articol la revista SIGPLAN NOTICES, articol care a fost acceptat, am primit din USA un plic cu niște coli de hârtie pe care trebuia tiărit articolul pe două coloane. Eram disperat. Cineva din Centrul de calcul al ASE m-a îndrumat la Steluța FUNIERU. Am mers, i-am explicat și ea mi-a zis să aduc foile primite din USA, articolul ce trebuia dactilografiat. Am venit a doua zi și le-am lăsat acolo. După trei zile am primit un mesaj să vin să iau filele dactilografiate. Când am ajuns acolo, m-am minunat. Steluța FUNIERU făcuse o treabă perfectă. A dactilografiat fără greșeală și exact cum cerea ghidul de elaborare a articolelor de la SIGPLAN NOTICES.
Am trimis filele dactilografiate de Steluța FUNIERU și articolul s-a publicat și are coordonatele:

Ion IVAN, Romulus ARHIRE, Marian MĂCEȘANU, Programs Complexity: Comparative Analysis, Hierarchy, Classification, Sigplan Notices, vol. 22, no. 4, 1987, pp. 94-102.

Eu știam că Steluța FUNIERU este o profesionistă, dar cu această ocazie m-a impresionat și mi-a arătat că știe cu adevărat meserie. Este o artistă. Și la teza mea de doctorat, ea a dactilografiat-o exact ca o profesionistă, ceea ce mă face să-mi aduc aminte cu deosebit respect de acest om cu totul special care mie mi-a făcut numai bine, exact în momentele în care eu aveam nevoie.

(20 ianuarie 2023)

Salariul dactilografei

Pe timpul lui CEAUȘESCU grila de salarizare pornea de la niște coeficienți supraunitari. Valoarea 1 a coeficientulului era asociată cu meseria de dactilografă. Nu știu de ce era considerat dactilografa drept reper, dar știu că munca de dactilografă nu este nici ușoară, nici simplă, nici laândemâna oricui și nici bine plătită. Am avut nevoie de dactilografă la elaborarea lucrării de diplomă, a tezei de doctorat și a unor articole. Știu ce înseamnă o dactilografă bună și știu ce înseamnă o dactilografă care bate cu 10 degete la mașină. Am văzut 2,3 dactilografe de înaltă clasă.

Eu nu aș fi zis că dactilografa este reper și are coeficientul 1. Aș fi dat un coeficient 1 pentru un salariu din care s-ar lua un coș de alimente bunicel și de acolo aș fi dat dactilografei coeficientul 1,3 dar aș fi dat și altor meserii comparabile același coeficient. După aceea, după principii clare aș fi stabilit coeficientul pentru celelalte profesii. Oricum pentru medici coeficientul ar fi trebuit să fie foarte bun, din moment ce ei se ocupă de viață și nu de chestii care suferă amânare, care suferă corecții și mai ales de chestii care nu sunt așa de importante cum este meseria lor de a stăvili suferința, de a prelungi viața și de a însănătoși pe semenii lor.

Când am dactilografiat lucrarea de licență, doamna STANCIU a făcut acest lucru cu 2 lei pe pagină. Când am dactilografiat teza de doctorat o doamnă a dactilografiat așa prost că am cumpărat mașină de scris din RDG numită ERIKA și mi-am dactilografiat singur teza. Când a fost nevoie să trimit un articol la SIGPLAN NOTICES pe două coloane, Steluța FUNIERU, o artistă în ale dactilografiei a făcut acest lucru impecabil pe o mașină IBM electrică, cu sferă.

Respect pentru dactilografe, băieți!

(07 februarie 2018)