1.000 de oameni care m-au impresionat: Eugeniu NICULESCU MIZIL

În vremea când se derula un contract de cercetare științifică încheiat între ASE și CIPA Rm. Vâlcea, am participat la o Conferință Internațională pe probleme de produse clorosodice, unde am prezentat o lucrare despre optimizarea producției de policlorură de vinil, folosind un model euristic. Cu acel prilej l-am cunoscut pe profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL, cu care am discutat despre modelul prezentat, model care i s-a părut interesant.

Când am revenit în București, am povestit conducătorului meu de doctorat, profesorul Ludovic TOVISSI despre discuția cu profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL. Conducătorul meu de doctorat a zis:

- Este de luat în considerare, pentru viitor.

Am înțeles că în cazul în care va fi problema susținerii tezei de doctorat în ședință publică, profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL este unul dintre membrii comisiei.

Când conducătorul meu de doctorat m-a chemat și a spus că forma tezei pe care i-am prezentat-o merită să fie susținută în ședință publică, mi-am adus aminte numele profesorului Eugeniu NICULESCU MIZIL și acesta a devenit membru al comisiei. M-a impresionat faptul că profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL care era un om foarte ocupat, a acceptat să fie în comisie și mai mult, a fost cel care mi-a spus la telefon că a citit teza mea, că i-a plăcut și că referatul său va fi favorabil acordării titlului științific de doctor. Era în preajma sărbătorilor de iarnă ale anului 1977. Am avut senzația că plutesc de fericire, că un om de valoarea sa a avut timp să citească teza mea de doctorat de 253 de pagini. 

Am citi și eu referatul elaborat de profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL și am fost foarte entuziasmat. Și la susținerea tezei, după ce a dat citire referatului, profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL a spus câteva cuvinte despre teză și despre mine, care m-au făcut să mă simt că nu am muncit degeaba cei 6 ani ai stagiului doctoral, căci au fost anii cei mai grei din viața mea, căci aveam senzația că nu se mai termină.

(17 ianuarie 2023)

Doctoratul de pe vremea mea: susținerea tezei de doctorat

Regulile erau foarte clare. După ce se obțineau toate avizele și era fixată ziua susținerii tezei de doctorat pe un afiș tipărit se completau datele legate de numele doctorandului, titlul tezei, ziua, luna, anul, ora  și locul unde avea să se susțină teza de doctorat. Am un astfel de afiș, dar știu că era pus în locuri vizibile din ASE și oricine și-ar fi dorit, ar fi fost bine venit să asiste la susținere și chiar să comenteze și să-mi pună întrebări. Aveam un pic de teamă, căci nimeni nu este perfect pe lumea aceasta și eu mă știu cu oarecare deficiențe la viteza de reacție în fața situațiilor neprevăzute.

Data susținerii tezei a fost 3 februarie 1978, într-o vinerea, la ora 17,00 în Sala de Consiliu a ASE. Spre bucuria mea, primele condiții ca să aibă loc susținerea tezei de doctorat, a fost îndeplinite și anume membrii comisiei au venit cu toții, proiectorul funcționa, aveam curent electric, venise stenografa. La ora 17,00 președintele de ședință, profesorul Virgil SORA a declarat deschise lucrările susținerii publice a tezei. Mi s-a dat cuvântul. Eu făcusem repetiții acasă și am vorbit cam 30 - 40 de minute. Soția mea, mi-a zis că am vorbit bine, dar era cam tare. Eu zic că respectasem indicațiile conducătorului meu științific.

A fost invitat conducătorul de doctorat, profesorul doctor Ludovic TOVISSI să citească referatul. A citit referatul și în încheiere a spus cuvinte frumoase despre colaborarea noastră pe durata celor 6 ani, cât a fost stagiul meu doctoral. A fost invitat să citească referatul său, profesorul Eugeniu NICULESCU MIZIL. După aceea, au citi referatele conferențiarul doctor Eugen ȚIGĂNESCU și doctorul inginer Badea LEONARD de la ICECHIM. Președintele a întrebat auditoriul dacă dorește careva să pună întrebări sau să discute cu mine. S-a așternut liniște, ceea ce m-a ușurat foarte mult, căci de regulă când apar întrebări sau discuții, nu este un semn bun. După ce președintele a aflat că toți membrii comisiei sunt de acord să mi se acorde titlul științific de doctor, comisia s-a retras într-o încăpere alăturată, a semnat procesul verbal. Președintele comisiei a dat citire acelui proces verbal pe care îl reproduc și eu aici.

Am fost felicitat și mi s-a dat cuvântul. Am adresat mulțumirile mele președintelui comisiei, membrilor comisiei și am adresat mulțumirile mele conducătorului științific, profesorul Ludovic TOVISSI pentru tot ceea ce a făcut pentru mine de am ajuns să finalizez stagiul doctoral.

Am mulțumit asistenței și i-am invitat pe toți cei prezenți să mergem la Carul cu Bere la cramă, să ciocnim o cupă de șampanie. M-am bucurrat că alături de mine au fost doar cei care mi-au făcut mare plăcere să asiste la susținerea tezei de doctorat și nu am avut acolo pe acei indivizi care m-ar fi făcut să vomit, doar că le-aș fi văzut mutrele nesuferite. A fost momentul meu. Știu că un coleg a avut și un magnetofon și a înregistrat susținerea pe bandă, pe care mi-a înmânat-o. Am crezut mult timp că am acea înregistrare, dar cred că s-a pierdut. Pe undeva îmi pare rău, dar cred că dacă aș reasculta prezentarea aș suferi mult.

(26 noiembrie 2022)