Despre ce conținut original trebuie să învețe elevii?

Înainte de a a-i învăța pe elevi despre miturile din balada MIORIȚA, despre semnificația gesturilor Vitoriei LIPAN, elevii trebuie să învețe pe băncile școlii cum se crează conținutul original privind:
- o scrisoare către părinți,
- o scrisoare către un prieten,
- o scrisoare către iubită,
- o cerere către o instituție a statului,
- un memoriu către un șef,
- o plângere penală,
- un denunț și un aut-denunț,
- o turnătorie,
- o pagină de jurnal personal.
În toate cazurile, profesorii vor acorda mare atenție calității textului, urmărind ca textul să fie clar, concis și la obiect. Dacă elevul a învățat ceva din toate acestea, înseamnă că nu a stat degeaba  și și-a ros coatele pe băncile școlii. În librării, pe lângă manuale școlare, culegeri de probleme, ar trebui să se găsească tot felul de ghiduri de întocmire a scrisorilor, a cererilor, a memoriilor și tot așa.

(20 octombrie 2024)

Cum adică, fapta nu există?

Dacă un nene sau o tanti, fac o plângere penală, obligatoriu plângerea penală intră în lucru și o armată de oameni din procuratură trebuie să cerceteze fapta descrisă în plângerea penală. Se caută dovezi, se caută martori și se întocmesc multe volume în dosarul cauzei. După o muncă laborioasă, dosarul cauzei este trimis în judecată și după parcurgerea tuturor etapelor procesuale, judecătorii stabilesc, după caz, vinovății și pedepse pentru inculpați, dar există și situații în care judecătorii stabilesc că fapta nu există. De fiecare dată apar multe semne de întrebare, așa cum este și firesc atunci când vorbim despre activități ale oamenilor și procurorii și judecătorii sunt și ei oameni, nu ca oricare alți oameni, dar tot oameni sunt și ei. De fiecare dată, atunci când decizia este definitivă într-un dosar pentru care fapta nu există, întrebările se pun în legătură cu persoanele inculpate, cu momentele în care au apărut acele plângeri și mai ales cu efectele pe  care le-au generat în mass-media apariția acelor plângeri penale și cum ele s-au rostogolit în plan politico-social și în plan personal pentru cei incriminați, chiar dacă operează prezumția de nevinovăție. Pasul în spate făcut, pierderea unor trenuri, chiar în contextul reparațiilor morale, arată că proverbul cu mortul de la groapă care nu se mai întoarce, se verifică și în acest caz.


(20 octombrie 2024)