PONTA, un fel de mama Omida a secolului al XXI-lea

Victor Viorel PONTA, din pisicul lui Traian BASESCU s-a transformat in mama Omida a secolului acesta, caci el prezice ca nu va fi motiune de cenzura pe 2020. Deja acest PONTA se vede un fel de guru al politicii de stanga, desi nu are anvergura necesara, caci prin ceea ce a facut nu a dovedit nimic. Nu au fost acte debtavura:

- demisia pe e-mail,

- devenirea secretar general in ramasita de guvern Grindeanu,

- alcatuirea unui partid balama,

- votarea unei motiuni,

- zicerile tip barfe despre sticle cu vin, 

- plagiatul dovedit si nesdanctionat,

- si multe altele.

pacat de acest tanar, zis si manz ca nu astiut sa gestioneze ceea ce i s-a oferit, pentru a fi foarte mare, cu sanse reale in 2024 la prezidentiale, caci ratand moment dupa moment, s-a indepartat de acest obiectiv ireversibil.

(01 decembrie 2019)

Autorul ideii geniale abandonat

Nu este de mirare că autorul de geniu al  ideii geniale cu plăcuța de mașină suedeză a dispărut în anonimat și toți care au avut posibilitatea au fructificat-o pe cont propriu, așa cum stă bine politicianului român gata să se folosească în propriul avantaj de orice, oricum și oricând.

Înțelesesem că Răzvan ȘTEFĂNESCU intenționa să devină europarlamentar. Revistele și televiziunile au preluat știrea, dar nu s-a concretizat cu nimic. Autorul ideii geniale, așa cum se întâmplă la noi cu toți oamenii geniali, a rămas în umbră, iar mișcarea generată de mesajul lui, iată, a dus la schimbări radicale în opțiunile de vot ale noastre, așa cum s-a văzut pe 26 mai 2019.

Dacă acum când chestia de indemnizații grase i-a tulburat pe decidenți și nu l-au inclus pe Răzvan ȘTEFĂNESCU pe listele lor, am mari dubii că acest om care a avut o sclipire care se produce o dată la 300 de ani, că decidenții îi vor fi recunoscători cumva celui care i-a ridicat pe val și le-a dat marea șansă de a fi cândva, adică acum, cineva adică la guvernare.

Viața merge înainte și peste zeci și zeci de ani vom afla că șoferul Răzvan ȘTEFĂNESCU a trăit retras undeva, modest, vîzându-și de viața lui, ca orice român obișnuit, deși nici pe departe el nu a fost un om obișnuit. N-am uitat niciodată că MOZART a fost îngropat într-o groapă comună, austriecii fiind cu mult mai civilizați decât noi cei din mahalaua Bucurescilor.

(14 iunie 2019)

De la Puie Monta la Puie MSD

În vremea când Victor Viorel PONTA candida la alegerile prezidențiale au apărut mici banere cu Puie MONTA. Acum a apărut acel număr de înmatriculare din Suedia cu MUIE PSD și cineva cu oarece limitări de imaginație, a preluat vechea construcție din 2014 și a adaptat-o la Puie MSD, construindu-se banere și pancarte cu care se merge prin Piața Victoriei, cu fruntea sus.

Miroase a ciorbă de burtă reîncălzită. Nu are cum să fie p chestiune nici originală și nici de impact, pentru că jocul de litere a fost considerat interesant în 2014. Acum este numai o imitație palidă și fără de impact, impact pe care nici nu cred că autorul l-ar fi dorit, conștient fiind că nu are nici zvâc și nici bang-bang.

Oricum, dacă fac o comparație între ceea ce am văzut în februarie 2017 și ce văd acum în august 2018, este clar că are loc o scădere calitativă a organizării și mai ales a desfășurării, căci lipsesc marile contribuții la nivel de imagine și de simbolistică. Nici jocurile de lasere nu se ridică la înălțime. Înseamnă că ceva s-a întâmplat la nivelul strategic, dar în niciun caz la creștere de nive, ci din contră, s-a produs o scădere a nivelului de definire a strategiei. În niciun caz nu este vorba de un protest spontan 100% din moment ce toate elementele duc spre direcția existenței unui grup de organizare, care grup a rămas în planul al doilea, tocmai datorită faptului că la o evaluare s-a văzut că nivelul calității este slab. Se vede clar că în 10m august, față de februarie 2017 când OUG 13 a fost abrogată, acum nu s-a obținut nimic, nici măcar ca semnal nu s-a produs ceva semnificativ. Comparând cu alte manifestări ale maselor, ceea ce se întâmplă acum are un nivel de omogenitate scăzut, un nivel de coordonare, de asemenea, scăzut, iar mesajul nou și mai ales definitoriu, lipsește cu desăvârșire. Trebuie remarcat că protestatarii își așteaptă liderul, exact cum a fost cu apariția lui NAPOLEON, personaj pe care istoria Franței l-a cerut la un moment dat și care s-a potrivit mănușă la exigențele și cerințele acelor vremuri. Liderul trebuie să fie unul carismatic, neuzat moral, care țâșnește din mulțime și care este purtătorul idealurilor acesteia. El trebuie să țină acel discurs scurt, convingător, astfel încât masele de protestatari să-l urmeze fără comentarii, având încredere în el, totul fiind dat de acel discurs scurt, cu gesturi ample, dar convingătoare, cu statura acceptată de toți, el fiind acel profil simbol, cu care protestatarii să se identifice. Dintre oamenii politici niciunul nu se încadrează și niciunul nu va fi urmat de nimeni. Dintre cei care au mai participat la proteste, de asemenea, niciunul nu s-a detașat în vreun fel să fie purtătorul de drapel a idealurilor celor care protestează. Trebuie să apară un nou personaj. Cred că el există, se pregătește și în curând va țâșni, va schimba cu adevărat  raportul de forțe, ceea ce-i va speria pe toți care momentan țin frâiele. El este un tip de 30-35 de ani, sprinten, cu voce metalică și hotărâtă, cu nivel de cultură ridicat, cu verbul la el și mai ales un tip foarte carismatic, astfel încât protestatarii să se regăsească în el.

De la Puie Monta la Puie MSD distanța este zero.

(11 august 2018)