Așa cum era de așteptat, la o problemă extrem de grea cum este cea din domeniul medical, unde există nenumărate riscuri, soluția este aiuritoare.
Dacă un pacient a decedat și rudele dau în judecată spitalul, soluția favorabilă petenților, existentă în ziua de azi este ca spitalul să plătească daune de zeci sau chiar de sute de mii de euro. Dacă privim problema la rece, este corect ca să fie plătite despăgubiri morale, dacă am privi spitalul ca o entitate care fabrică bani. În realitate, spitalul este o entitate care primește bani de la stat din buget și dacă are acolo un capitol privind despăgubiri către păgubiți, trebuie să înțelegem că nici bugetul nu este o fabrică de bani, ci banii sunt strîânși de la cetățeni prin taxe și impozite.
În opinia mea, trebuie să existe alte mecanisme pentru a soluționa problema, astfel încât plata despăgubirilor să nu mai apară ca element direct din bugetul de stat.
În opinia mea, fiecare cetățean trebiue să aibă o asigurare care să acopere tot felul de riscuri și cetățeanul trebuie să plătească periodic sume de bani la societatea de asigurări, iar în cazul apariției unei situații extreme, între persoanele petente și spital apare societatea de asigurări. Desigur, tot personalul spitalului trebuie să aibă asigurări, căci infecțiile nozocomiale au rădăcini în activitatea necorespunzătoare a unor persoane cu nume și prenume. Dacă apare o situație de mal praxis, nu a venit cineva din afara spitalului să genereze respectiva situație, ci există persoane cu nume și prenume implicate. Este clar că societățile de asigurări vor plăti despăgubirile, dar după aceea, ele își vor recupera prejudiciul de pe cei responsabili, căci întotdeauna vor exista un nene sau o tanti de care depinde situația ce a generat prejudiciul
În ziua de azi, se merge după principiul prinde orbul scoate-o ochii. Ceea ce nu este normal și ține sistemul de sănătate în loc. Existența unui sistem de asigurări bine pus la punct, are puterea de a responsabiliza toate părțile. Nu mai suntem în comunism, când funcționau principii precum:
- unul pentru toți și toți pentru unu,
- de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi,
- nu poți, te ajutăm, nu vrei te obligăm.
Acum noi trebuie să vedem că din banii plătiți de noi ca texe și impozite, se construiesc spitale, se construiesc autostrăzi, este stimulată excelența, nu se plătesc oalele sparte de alții.
(19 decembrie 2025)
Dacă un pacient a decedat și rudele dau în judecată spitalul, soluția favorabilă petenților, existentă în ziua de azi este ca spitalul să plătească daune de zeci sau chiar de sute de mii de euro. Dacă privim problema la rece, este corect ca să fie plătite despăgubiri morale, dacă am privi spitalul ca o entitate care fabrică bani. În realitate, spitalul este o entitate care primește bani de la stat din buget și dacă are acolo un capitol privind despăgubiri către păgubiți, trebuie să înțelegem că nici bugetul nu este o fabrică de bani, ci banii sunt strîânși de la cetățeni prin taxe și impozite.
În opinia mea, trebuie să existe alte mecanisme pentru a soluționa problema, astfel încât plata despăgubirilor să nu mai apară ca element direct din bugetul de stat.
În opinia mea, fiecare cetățean trebiue să aibă o asigurare care să acopere tot felul de riscuri și cetățeanul trebuie să plătească periodic sume de bani la societatea de asigurări, iar în cazul apariției unei situații extreme, între persoanele petente și spital apare societatea de asigurări. Desigur, tot personalul spitalului trebuie să aibă asigurări, căci infecțiile nozocomiale au rădăcini în activitatea necorespunzătoare a unor persoane cu nume și prenume. Dacă apare o situație de mal praxis, nu a venit cineva din afara spitalului să genereze respectiva situație, ci există persoane cu nume și prenume implicate. Este clar că societățile de asigurări vor plăti despăgubirile, dar după aceea, ele își vor recupera prejudiciul de pe cei responsabili, căci întotdeauna vor exista un nene sau o tanti de care depinde situația ce a generat prejudiciul
În ziua de azi, se merge după principiul prinde orbul scoate-o ochii. Ceea ce nu este normal și ține sistemul de sănătate în loc. Existența unui sistem de asigurări bine pus la punct, are puterea de a responsabiliza toate părțile. Nu mai suntem în comunism, când funcționau principii precum:
- unul pentru toți și toți pentru unu,
- de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi,
- nu poți, te ajutăm, nu vrei te obligăm.
Acum noi trebuie să vedem că din banii plătiți de noi ca texe și impozite, se construiesc spitale, se construiesc autostrăzi, este stimulată excelența, nu se plătesc oalele sparte de alții.
(19 decembrie 2025)
No comments:
Post a Comment