Consultarea populară prin referendum este bună în cazuri foarte clare și de mare interes pentru cei cărora li se solicită părerea.
A fost referendumul acela penibil cu 300 de deputați și o singură cameră decizională. Era doar o chestie de fațadă, care folosea prezidentului ce candida pentru un al doilea mandat. Că nu s-a aplicat este o altă poveste. Că a fost o glumă proastă intră în aceeași discuție. Atunci a crscut numărul de parlamentari pe la vreo 600.
Acum se vântură chestia de referendum cu familia. Tot o aiureală. Mai vrea cineva și o chestie cu justiția. E tot o bizarerie. Unde politicienii nu sunt în stare să rezolve problemele, merg să le dea soluție populația. E doar o formă de a pasa responsabilitatea. La români, referendumul este ceva ciudat, invizibil și abstract. De aceea nici nu va oferi vreodată vreo informație. Îmi aduc aminte de gluma aia a lui CEAUȘESCU cu transformarea tancurilor în mașini agricole și cu vagonul de voturi pe care dorea el să-l ducă la ONU să vadă că poporul român luptă pentru pace. A trebuit să mă scol la 5 că ajung să votez la ora 6 că era sarcină de partid ca ASE să încheie votul la ora 7.
Referendumul nu este o soluție la români dintr-o mie de motive. Un motiv este acela că pentru referendum nu vine nimeni cu o plasă cu o sticlă de ulei și o pungă de mălai. În plus, politicienii nu ne mai mint și noi tocmai asta așteptăm cu gurile căscate de la ei.
Referendumul nu este o soluție la români dintr-o mie de motive. Un motiv este acela că pentru referendum nu vine nimeni cu o plasă cu o sticlă de ulei și o pungă de mălai. În plus, politicienii nu ne mai mint și noi tocmai asta așteptăm cu gurile căscate de la ei.
Își mai aduce cineva aminte că în anul 2003 au fost necesare două zile pentru a se strânge numărul de voturi ca să fie acceptată Constituția prin referendum? Dacă nu, clar că nu s-a învățat lecția.
(09 iulie 2018)
No comments:
Post a Comment