Caracterizări, recomandări și referințe din care tragem învățăminte

Sunt situații în care dosarul unui candidat care participă la un  concurs pentru ocuparea unui post, nu neapărat special, conține caracterizări, recomandări și referințe, din care comisia ar trebui să tragă niște concluzii. Niște adevărați specialiști în selecția de personal, trebuie să învețe să citească printre rânduri, mai ales, păornind de la proverbul că nu tot ce zboară, se mânâncă.

Dacă autorul recomandării este o persoană cu funcții importante, acceptăm din start ideea că cel care a scris caracterizarea sau recomandarea sau referatul, este altcineva și probabilitatea ca persoana despre care se scrie să fi scris caracterizarea sau recomandarea sau referatul, este foarte mare, caz în care valoarea celor scrise devine extrem de puțin relevantă. Numai în cazul în care cunoaștem autorul caracterizării sau recomandării sau referatului, acordăm valoare de informație certă celor scrise acolo.

Folosirea unor calificative ce reflectă o serie de disproporții, puse cap la cap, ne vor conduce la cu totul alte concluzii decât cele subliniate în caracterizare sau recomandare sau referat.

Caracterizarea sau recomandarea sau referatul trebuie corelate și cu alte piese de la dosarul candidatului pentru a evidenția neconcordanțe sau din contră, accentuări ale unor calități, din care onestitatea și corectitudinea, trebuie să ne preocupe pe noi ca evaluatori.

Dacă un șef dă o caracterizare excepțională unui subaltern care dorește să plece altundeva, trebuie să ne întrebăm cu siguranță care este motivul real și să ne gândim că șeful vrea să scape de subaltern, nu pentru că acesta este special, ci pentru că tocmai nu este, din moment ce un motiv serios nu-l mână pe subaltern să plece din acel oraș unde deja lucrează. Trebuie să căpătăm acele deprinderi de a citi printre rânduri, de a vedea ironiile și de a intui adevăratele calități, transformate în defecte prin operații simple de interpretare a textului, astfel încât să avem imaginea reală a celui caracterizat, recomandat sau descris în referat.




(04 octombrie 2025)

Semnificația unei recomandări în America

În America este acordată o importanță specială recomandărilor care însoțesc piesele dintr-un dosar depus de o persoană pentru a participa la o competiție. Se presupune că persoana care semnează o recomandare pentru cineva este o persoană care are onoare, care are acele trăsături de caracter care-i permite să scrie o recomandare riguroasă, al cărui conținut reflectă cu fidelitate trăsăturile celui recomandat și folosește efectiv scopului pentru care este realizat dosarul.

Recomandarea lămurește contextul în care cel care o semnează l-a cunoscut pe cel căruia îi întocmește recomandarea și se constituie într-un argument solid care să dea credibilitate conținutului recomandării. După ce se prezintă persoana așa cum a cunoscut-o cel ce scrie recomandarea, se procedează la a preciza pentru ce obiectiv a fost elaborată recomandarea. Uneori se cere concentrarea într-un tabel a caracteristicilor persoanei pentru care se dă recomandarea, astfel încât să se realizeze un mod sintetic de apreciere, ușor de interpretat de către cei ce operează selecția pe bază de dosar. 

Am văzut câteva recomandări semnate de profesori pentru foști studenți și am apreciat stilul reținut, dar riguros de caracterizare, fără artificii de niciun fel, fără exagerări, astfel încât recomandarea să evidențieze modul în care cel recomandat s-a purtat ca student, lucru util pentru cel ce face selecția pe bază de dosar, din moment ce unele activități din studenție se prelungesc în la noul loc candidatul își va desfășura activitatea. Există niște reguli foarte exacte. Dacă se cere plasarea într-un interval a celui căruia i se întocmește recomandarea, pentru încadrarea în primii 3% sunt anumite reguli, încadrarea în primii 5% sunt alte reguli, iar pentru recomandarea în primii 10% altfel se pune problema.

Trebuie să spun că pentru a primi o recomandare, se discută cu cel care o va elabora, se stabilesc o serie de detalii și în cazul în care se acceptă eliberarea unei recomandări se fixează, nivelul de detaliere și modul de transmitere către cel care o solicită.

Este de neconceput să se solicite o recomandare unei persoane care nu cunoaște suficient de multe detalii legate de activitatea celui care o solicită și este de-a dreptul imposibil să se conceapă ca persoana care solicită recomandarea să vină cu aceasta și cel care ar trebui s-o redacteze, doar s-o semneze. Nici ideea de a exista un dialog între cel care solicită recomandarea și cel care o întocmește pentru a reîmprospăta detalii legate de activitatea celui caracterizat, nu este de conceput, pentru că recomandarea se bazează pe o cunoaștere bună, profundă și riguroasă în ceea ce privește detaliile, a celui recomandat. Recomandarea nu are nimic formal, nimic inexact, nimic cu semnificație ascunsă, nimic condiționat.

(24 iunie 2023)