De ce în cabinet era șeful și un consilier juridic?

În vremurile bolșevice, ori de câte ori eram chemat la șefi pentru diferite probleme, găseam în biroul șefului un consilier juridic, pe care șeful îl consulta din când în când, punându-i întrebarea:
- Dumneata ce părere ai?
Consilierul juridic răspundea după caz:
- Da, este în regulă.
Sau zicea consilierul juridic:
- Aici sunt probleme.
Sau zicea consilierul juridic:
- Nu este în regulă.
Sau zicea consilierul juridic:
- Are dreptate.
Sau zicea consilierul juridic:
- Mai trebuie să ne lămurim.

Niciodată în cabinet nu era șeful singur. Tot timpul avea în jurul lui specialiști adevărați, care îl împiedicau să ia decizii greșite.

(19 iunie 2016)

Caracterizări, recomandări și referințe din care tragem învățăminte

Sunt situații în care dosarul unui candidat care participă la un  concurs pentru ocuparea unui post, nu neapărat special, conține caracterizări, recomandări și referințe, din care comisia ar trebui să tragă niște concluzii. Niște adevărați specialiști în selecția de personal, trebuie să învețe să citească printre rânduri, mai ales, păornind de la proverbul că nu tot ce zboară, se mânâncă.

Dacă autorul recomandării este o persoană cu funcții importante, acceptăm din start ideea că cel care a scris caracterizarea sau recomandarea sau referatul, este altcineva și probabilitatea ca persoana despre care se scrie să fi scris caracterizarea sau recomandarea sau referatul, este foarte mare, caz în care valoarea celor scrise devine extrem de puțin relevantă. Numai în cazul în care cunoaștem autorul caracterizării sau recomandării sau referatului, acordăm valoare de informație certă celor scrise acolo.

Folosirea unor calificative ce reflectă o serie de disproporții, puse cap la cap, ne vor conduce la cu totul alte concluzii decât cele subliniate în caracterizare sau recomandare sau referat.

Caracterizarea sau recomandarea sau referatul trebuie corelate și cu alte piese de la dosarul candidatului pentru a evidenția neconcordanțe sau din contră, accentuări ale unor calități, din care onestitatea și corectitudinea, trebuie să ne preocupe pe noi ca evaluatori.

Dacă un șef dă o caracterizare excepțională unui subaltern care dorește să plece altundeva, trebuie să ne întrebăm cu siguranță care este motivul real și să ne gândim că șeful vrea să scape de subaltern, nu pentru că acesta este special, ci pentru că tocmai nu este, din moment ce un motiv serios nu-l mână pe subaltern să plece din acel oraș unde deja lucrează. Trebuie să căpătăm acele deprinderi de a citi printre rânduri, de a vedea ironiile și de a intui adevăratele calități, transformate în defecte prin operații simple de interpretare a textului, astfel încât să avem imaginea reală a celui caracterizat, recomandat sau descris în referat.




(04 octombrie 2025)

Călin GEORGESCU arată cu degetul

Călin GEORGESCU, președintele ales, așa cum este numit el de către cei care-l iubesc, apare în fiecare zi cu noutăți care dau de gândit celor care se lasă manipulați și care nu-și dau seama că-i fac reclamă și îl motivează să  vorbească și mai mult despre costurile zero ale campaniei sale electorale. Acum, Călin GEORGESCU a început să arate cu degetul spre diferite personalități importante ale societății nostre, spunând că patrioții care-l înconjoară știu foarte multe lucruri nu prea de bine despre respectivele personalități importante.

Îmi aduc aminte de vremurile în care Corneliu Vadim TUDOR povestea cum la căsuța sa poștală se pomenea zilnic cu plicuri în care se aflau materiale foarte bine documentate despre activități nu prea corecte ale unor personalități din acele vremuri, însoțite de scanări ale unor documente justificative, ușor compromițătoare. Lucrurile nu s-au schimbat, căci natura umană nu se schimbă de la o zi la alta, iar cei care manipulează informații și documente, au grijă să scaneze documente interesante, pe care să le folosească la o adică, nu în scop de șantaj, ci pentru a clarifica diferite situații, spre binele societății, cred ei, spre deliciul publicului, cred eu.

Se vorbește despre corupție, se vorbește despre putreziciune, dar orice s-ar spune, bugetarul rămâne bugetar oriunde pe această planetă și din salariul de bugetar nu se ajunge milionar sau proprietar de case pe aiurea, decât numai dacă. Eu știu o rețetă de succes exersată de mulți milionari în euro mioritici cu origini bugetare garantate 100%. Se ia o monedă de un euro, se cumpără un sac de pământ de flori, se îngroapă moneda și în câteva luni apare un mic arbust ale cărui frunze sunt hârtii de 200 de euro. Într-un an, acesta devine copac și nu trece mult timp până când din acele frunze culese, puse la uscat și călcate cu fierul ușor încins, duc spre teancuri de milioane de euro. Este foarte simplu și Călin GEORGESCU uită că este un procedeu simplu, la îndemâna oricui are un pic de curaj și imaginație.



(05 februarie 2025) 

List to do

Când Victor PONTA a venit cu acea listă de solicitări care trebuiau îndeplinite, toată lumea a rămas cu gura căscată ca la dentist. În managementul modern, există șefi, subalterni și executanți. Toți primesc liste de activități ce trebuie executate. Șeful mare, adică managerul de proiect nu primește listă pentru că proiectul de care se ocupă conține exact acea listă, pe care el trebuie s-o urmărească.
Managerul de proiect, extrage din proiect subliste de activități pe care le distribuie sub-șefilor. Sub-șefii, la rândul lor extrag și detaliază activități pe care le distribuie executanților. Fiecare trebuie să știe:
- ce are de executat,
- care sunt resursele disponibile,
- în ce timp trebuie să se încadreze.
Probabil, noi lucrând fie ca muștele fără cap, fie cum ne taie capul, nu am conceput ca executantul și Victor PONTA era doar un executant în raport cu cei de la comisia UE, să vină cu o listă de sarcini, cu termene și cu condiționări, iar după fiecare punct din listă executat, să raporteze cum au stat lucrurile. Noi trebuie să ne obișnuit cu aceste liste și trebuie să luăm exemplul gospodineri care înainte de a merge la piață își face lista de cumpărături, pentru a nu se găsi în situația de a face mai multe drumuri ea sau altcineva din familie, că a uitat să cumpere un anumit zarzavat sau un ingredient mărunt, dar esențial pentru a face preparatul gustos.

(08 octombrie 2023)

Bucătarii și pseudo-șefii lor

Pe cam toate canalele Tv sunt emisiuni cu bucătari și unii dintre bucătari chiar cred că sunt șefi, adică chefi, deși în realitate nici pe departe nu sunt. Nu vreau să scriu aici despre fiecare bucătar șef care apare la televizor. Unul are numele pe niște cuțite pe care nu le cumpără nici naiba. Altul are numele pe niște mititei într-un supermarket, care au un gust de tot râsul.  A fost și un bucătar șef care organiza evenimente, dar paharele erau jegoase.

Am văzut emisiuni Tv cu bucătari care-mi produceau greață, că persoanele băgau lingura în gură și altcineva o refolosea. Ce scârbos! Am văzut și bucătari care mai fac gesturi care arată cât de departe sunt de regulile păstrare a igienei în procesul de preparare a mâncării.

Eu știam că dacă se face o prăjitură în tavă, după răcire, se ia un cuțit și se taie marginile, încât nimeni să nu aibă în farfurie o margine arsă sau mai zgrunțuroasă, de nemâncat. Un bucătar autentic nu va servi niciodată unui client pe care-l servește, un colț ars de prăjitură sau o margine care arată dizgrațios. Dacă prețul unui colț de prăjitură ar fi la jumătate preț, aș înțelege. Dacă prăjitura din margine are preț cu 25% mai mic aș accepta, dar să servești resturi la preț de produs de calitate, e semn că bucătarul sau cofetarul este cu o calificare îndoielnică și cu lipsă de respect față de clienții lui.

Am scris acest articol că de multe ori am avut ghinion să plătesc preț de produs de calitate, dar în farfurie, un pseudo-șef mi-a pus un colț ars sau o margine jenant de nearătoasă.

(20 iulie 2023)

17 greșeli pe care le fac șefii față de subalterni

Să zic că în cei 10 ani cât timp am fost și eu șef,  din cei 76 ani de viață, am văzut și am făcut greșeli pe care le enumer aici, deci le recunosc, ceea ce este mare lucru, zic eu, pentru că de regulă, toți șefii se cred oameni perfecți, fără de pată și fără de greșeală. Șefii greșesc față de subalterni atunci când:

01. Nu recunosc valoarea adevărată a celui ce muncește eficient.

02. Acceptă în jurul lui numai persoane nepricepute.
03. Se lasă influențat de oameni dominat de interese pe acre el trebuie să le rezolve.
04. Nu are agendă proprie și se lasă dus de val.
05. Aplică proverbul boul care trage, tot în ăla dai.
06. Laudă pe cei care nu muncesc.
07. Pleacă urechea la bârfe.
08. Îi stimulează pe pârâcioși, pentru a se folosi de ceea ce aceștia îi toarnă în ureche.
09. Caută să se implice în toate, fără a se pricepe la nimic.
10. Schimbă planurile de muncă de la o oră la alta și-și dezorientează subalternii.
11. Sugerează subalternilor că numai la el este cheia promovărilor, fără a conta munca acestora.
12. Își umilește în public subalternii cu vorbe grele.
13. Aruncă cu lucruri după subalterni și urlă la ei.
14. Menține o stare tensionată în organizația pe care o conduce.
15. Se crede buricul pământului.
16. Își formează o echipă de slugi credincioase și se lasă influențat de acestea.
17. Se gândește numai la promovarea lui și face totul să le fie pe plac acestora.

Am avut șefi care se lăsau umiliți de șefii lor în fața subalternilor, deși acei șefi ai șefului meu nu aveau deloc dreptate. M-a mirat că șeful meu nu a avut replică, dar era prea mic pentru un război așa de mare.

(17 iunie 2023)

17 greșeli pe care le fac subalternii față de șefii lor

Aici vorbesc despre subalterni în cunoștință de cauză, căci în 76 de ani, nu știu să fi fost șef mai mult de 10 ani, deci calitatea de subaltern o știu foarte bine și deci vorbesc în cunoștință de cauză. Fiecăruia dintre noi îi este greu să vorbească despre greșelile lui, mai ales așa cum este vorba aici despre greșelile subalternilor față de șefii lor, mai ales că așa cum am spus, am fost 66 de ani subaltern. Subalternii greșesc față de șefii lor atunci când:
01. Îi bârfesc pe la colțuri.

02. Merg la ei în mod insistent să-și pârască colegii, iar șefii nu vor să-i asculte.
03. Le spun zilnic șefilor bancuri tâmpite, pentru a le da senzația că ei sunt subalterni spirituali.
04. Consideră că sunt mai buni manageri decât șefii, deși nu au făcut măcar managementul unui closet.
05. Se ceartă cu șeful față de colegii săi, deși nu are dreptate și ei știu acest lucru.
06. Acceptă să-și facă auto-aprecierea, deși ea se numește aprecierea anuală făcută de șef.
07. Schimbă comportamentul umil față de șef, cu unul demn pe motiv de socru cu funcție înaltă.
08. Se laudă  în fața șefului pentru merite pe care nu le are, iar acesta nu ripostează.
09. Fac cadouri costisitoare șefului pentru a-i câștiga bunăvoința, ceea ce nu se întâmplă.
10. Își laudă șeful pentru calități și rezultate inexistente și nimeni nu-i crede.
11. Duc pe șef la restaurante, în vederea obținerii unei promovări nemeritate.
12. Se poartă excesiv de umil cu șeful, mai ales în public, făcându-se de râs.
13. Acceptă jigniri de la șef, considerându-le alintări.
14. Oferă șefului pe tavă rezultate ale muncii lor, punându-l pe șef prim autor.
15. Execută orbește ordinele șefului, chiar dacă acestea fac atingere demnității lor.
16. Așteaptă momentul cînd respectivul nu va mai fi șef, pentru a-i plăti toate mojiciile suportate.

17. Copiază comportamentul reprobabil al șefului, atunci când ei devin șefi.

Eu am avut în mintea mea un model de șef, dar niciodată nu am avut un șef real care să fi avut 10% din calitățile de șef pe care eu mi le-am imaginat. Când am devenit șef, am căutat să nu repet greșelile grave ale foștilor mei șefi, căci am aplicat proverbul ce ție nu-ți place, altuia nu face. Nu cred că am fost un șef ideal, dar știu că am căutat să respect o scară a valorilor și de aceea munca de calitate a fost foarte mult apreciată de mine, cum tot atât de bine am apreciat performanța adevărată a oamenilor.

(17 iunie 2023)

Critica șefului și criticarea șefului

Pe vremuri era un decalog al șefului și acest decalog arăta cât de privilegiată este poziția șefului în comparație cu poziția supușilor lui numiți și pluime în limbaj popular.
Șeful are voie să critice, căci de aceea este el șef și printre multele lui privilegii este și acela de a critica, adică de a spune cu voce tare orice despre pluime, spunând că nu o face cu răutate, ci cu blândețea unui părinte față de copiii lui șturlubatici. 

Pe vremuri am avut și eu un șef tembel, care făcea numai glume nesărate, dar pe care exact când nu se aștepta i le-am întors de se mira și el că i se întâmplă asemenea grozăvii. I-am transmis că eu nici nu uit și nici nu iert, iar dacă va mai primi și alte surprize, să știe că tot timpul vor mai veni și altele căci niciodată nu voi considera că m-am achitat de datorie.

Ceea ce trebuie să spun este că acela care se încumetă să-și critice șeful, va avea nu surprize, nu revelații, ci consecințe dintre cele mai dure, căci șeful, deși spune că nu este ranchiunos, că primește cu zâmbetul pe buze critica, nu numai că nu o primește, dar caută ca pe toate căile s-o reprime.

Am cunoscut un șef care a fost criticat de unul din pluime. Șeful nu a reacționat. A pus pe unul dintre sclavii lui să-l lovească nimicitor, drept în moalele capului pe făptaș, adică pe cel ce și-a criticat șeful. Rezultatul a fost devastator pentru critic, iar șeful a scăpat basma curată, căci nu el a fost cel care a plătit, adică s-a răzbunat pe critic, ci un sclav a făcut-o fără să clipească, așteptând o anume răsplată de la șef. Sclavul trebuia să știe că șeful nu are niciodată vreo obligație față de vreunul dintre supușii lui, deci șeful a și uitat că sclavul și-a îndeplinit misiunea, căci pentru șef, sclavul nu era decât un pârț tras în miezul zilei pentru a puncta că nu trece cu vederea pe cel ce ridică ochii din pământ și prinde curaj pentru a glăsui și nu laude, imne, ci critici argumentate, tunătoare, cu efect pe lungă durată.

(05 iunie 2023)

Cum scriu subalternii teza de doctorat șefului lor

Stăpânul rău, face sluga hoață. Șeful care-i face pe subalterni să facă pe ei în pantaloni, când apare momentul scrierii tezei de doctorat de către subalterni, căci așa procedează un adevărat șef care se respectă, va avea surpriza că subalternii vor face tot ce depind de ei să-și bată joc de șef, să-i arate acestuia că de fapt ei sunt șefii, exact acolo unde trebuie, când trebuie și cu ce trebuie.

Indiferent cât de buni sunt subalternii, câte doctorate a, cât de bine documentați sunt ei, nu vor face teza de doctorat ca pentru ei, ci ca pentru șeful, băga-l-aș și face-i-aș și dregu-i-aș...

Subalternii vor scrie atâtea pagini câte îi cer șeful.

Subalternii vor face o documentare în dorul lelii.

Subalternii vor cita corect, dar lucrări anapoda.

Subalternii vor prelua ideile altora, modificându-le simbolic.

Subalternii vor evita erorile grosolane, dar nu și erorile aproape insesizabile.

Subalternii vor livra un produs zgrunțuros, nefinisat.

Subalternii nu vor include idei originale valoroase, nu pentru că nu vor, ci pentru că nu au.

Subalternii vor scrie un text corect gramatical.

Subalternii vor respecta cerințele privind referirile, citările și tot tacâmul.

Un ochi atent va identifica faptul că lucrarea numită prin abuz de limbaj, teză de doctorat, este de fapt o însăilare de chestii în galopul calului, făcută să nu se spună că nu este făcută, un fel de maculatură tipărită pe hârtie de calitate, nimic mai mult, dar cu totul mai puțin decât ceea ce ar trebui să fie. Să nu uităm că șeful nu-și plătește regește subalternii pentru asemena produs la livrare, ci cel mult le crează niște avantaje, până trece viforul. Dacă apar opinteli, subalternii se fac că nu au mâncat usturoi și nici gura nu le pute, iar șeful rămâne cum am stabilit că un cal de dar nu se caută la dinți.

Un nene mai avizat, doar urmărind bibliografia, lista de variabile, introducerea și concluziile își va da seama că este în fața unei cârpeli, căci colaj este prea mult spus.

(04 iunie 2023) 

Vocația de pârâcios

Pârâciosul se naște pârâcios. El are în gena lui pâra. El nu se simte bine până nu pârâște. Niciun om nu are ziua și ora când a devenit pârâcios. El s-a născut pârâcios și cel mult se va stabili că prima lui pâră a fost la doi anișori sau la trei anișori, iar ultima lui pâră, va fi cu câteva clipe înainte de a-și da obștescul sfârșit, căci el are un adevăr de spus unei persoane, adevăr care este de fapt o pâră.

Am văzut copii care și-au pârât colegii la doamna învățătoare, pentru a ieși el deasupra.

Am văzut colegi care și-au pârât pe cel din birou șefului, pentru a intra în grațiile acestuia.

Am văzut vecini care și-au pârât prietenul la securitate, pentru a-l înfunda ani mulți la pușcărie.

Și eu am fost pârât la securitate pe când eram student în anul al V-lea, ce cel cu care împărțeam pâinea.

În mintea mea, eu cred că cel care vine și-mi pârăște pe cineva, mâine mă va pârî pe mine altcuiva.

I-am urât din tot sufletul pe pârâcioși și le-am spus acest lucru, mai ales le-am spus că au această carență de caracter și le-am împărtășit ideea că știu că mâine mă vor vinde pe mine altcuiva, pentru a le fi lor bine. Ei au înțeles, deși nu le-a căzut bine și m-au evitat, căci le-am spus că am o părere foarte proastă despre ei ca pârâcioși, că eu îi consider pe pârâcioși ca fiind oameni de nimic. Le-am zis că în loc să umble cu pâra, mai bine ar face lucruri utile și le-am înșirat lucruri concrete de care să se ocupe și pe care el le apreciez foarte mult.

În final, trebuie să spun că i-am detestat pe cei care-i încurajează pe pârâcioși și le exploatează meteahna.


(02 iunie 2023)

Imaginea deformată

Sunt bărbați care când se uită în oglindă se văd Brad PITT și acționează ca acesta. Sunt femei care se uită în oglindă și se văd Angelina JOLIE și reacționează ca aceasta. Toți se imaginează cu conturi grase în bănici și-și fac planuri care nu au niciun fundament.

Numai așa se explică deciziile proaste pe care le iau politicienii care uitându-se în oglindă, deși în realitate sunt pisoiași jigăriți, se comportă ca niște lei fioroși, uitând că din clipa în care nu mai stau pe scaunele unde viața i-a instalat vremelnic, sunt exact ceea ce natura i-a făcut, adică nimeni.



(28 decembrie 2022)