Cartea Sisteme de Calcul și de operare scrsă de DODESCU, MISDOLEA, NISIPEANU și PILAT

 Am în mână cartea referită prin:

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Tudor MISDOLEA, Livia NISIPEANU, Florin PILAT - Sisteme electronice de calcul și teleprelucrare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, 552 pag.

La paginile  547 - 552 se află o bibliografie cu 156 titluri, dispuse în ordine alfabetică după numele autorilor, iar autorul DODESCU Gheorghe apare cu patru titluri și aici mă refer la cărțile:

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Iulian POPA - Minicalculatoare: aplicații, vol. 1, Editura Tehnică, București, 1977, 280 pag.

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Iulian POPA - Minicalculatoare: aplicații, vol. 2, Editura Tehnică, București, 1977, 259 pag.

Gheorghe DODESCU - Calculatoare electronice și sisteme de operare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975, 

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Livia NISIPEANU, Florin PILAT -  Limbajul BASIC. Aplicații, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978, 236 pag. 

Gheorghe DODESCU, Vladimir DUMITRESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Constantin TUDOR -  Calculatoare electronice și sisteme de operare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974, 744 pag.

Alți autori români citați în această carte sunt A. AVRAMESCU,  V. BALTAC, L. FELEA, S. MARCUS, V. PESCARU, A. PETRESCU, D. BUZNEA. Am apreciat foarte mult că autorii nu au inclus în bibliografie nici documente ale P.C.R. și nici  referiri la cuvântări ale secretarului general.

Cartea are 21 de capitole după cum urmează:

capitolul 01 de la paginile 3 - 17, intitulat Introducere, prezintă tendințe și preocupări în tehnica de calcul, utilizarea calculatoarelor electronice în activitatea curentă, precum și particularitățile și limitele calculatoarelor electronice. Este prezentat stadiul de dezvoltare al informaticii în țara noastră, cu referire la construirea calculatoarelor FELIX C-256, FELIX C-32P, FELIX C-32, dar și despre apariția institutelor de cercetare ICI și ITC din 1967.

capitolul 02 de la paginile 18 - 28, intitulat  Elemente de teoria informației, prezintă concepte de bază, elemente de măsurare a cantității de informație și mă refer la formulele lui C. E. SHANNON și R.V. HARTLEY. Subcapitolul 2.3 dezvoltă aspecte legate de proprietățile entropiei informaționale.

capitolul 03 de la paginile 29 - 49, intitulat  Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice, îl familiarizează pe cititor cu bazele de numerație, cu algoritmii de conversie de la o bază de numerație la alta, cu operații în aritmetica binară. Sunt oferite detalii legate de reprezentarea numerelor în calculator. Se prezintă clase de coduri. Am apreciat exemplele oferite de autori, căci dacă nu sunt înțelese aceste elemente, oricine va dori să treacă la stadiul următor și să programeze în limbaj de asamblare nu va reuși dacă nu știe structura pe biți a cuvintelor ce reprezintă numere întregi cu semn, numere în virgulă mobilă cu poziția exponentului în cei opt octeți, dar și alte elemente de codificare pentru setul celor 256 de caractere.

capitolul 04 de la paginile 50 - 65, intitulat  Bazele logice ale calculatoarelor numerice, prezintă elemente de bază ale algebrei logice, proprietăți, forme de reprezentare a funcțiilor logice și modalități de minimizare a acestor funcții.  Mi-a plăcut simplitatea cu care sunt introduși operatorii ȘI, SAU, NU și cum sunt prezentate  cele 11 proprietăți și principii ale algebrei booleene, inclusiv  legile lui De MORGAN. Tabelele complete introduse de autori au menirea să concretizeze tabelele de adevăr pentru funcții propuse cu două sau cu trei variabile; subcapitolul 4.6 destinat minimizării funcțiilor booleene prezintă cu exemplificări edificatoare metoda geometrică de minimizare și metoda diagramelor  VEITCH și KARNAUGH; figurile utilizate sunt sugestive și fac să fie înțelese aceste metode; iar cititorul va deține acele cunoștințe care să-i permită minimizarea propriilor funcții;

capitolul 05 de la paginile 66 - 92, intitulat  Blocuri funcționale. Analiza și sinteza lor, prezintă conceptele de registru, numărătoare, acumulatoare, matrici de comutație;  să nu uităm că suntem în anul 1980 și lumea era interesată de detalii tehnice privind construirea unui calculator numeric; de aceea se prezintă circuitele basculante bistabile _ CBB de tip R-S, de tip T, de tip J-K și de tip D,  cu scheme de principiu; în vremea studenției mele la disciplina numită Electronică, doi ani de zile profesorul nostru Alexandru POPOVICI ne-a prezentat aceste circuite; registrele calculatorului numeric sunt și ele prezentate folosind blocuri elementare și sunt oferite detalii pentru a se înțelege cu claritate cum sunt realizate și la ce folosesc, fie că sunt registre statice, fie că sunt registre de deplasare; se face un pas mai departe și se prezintă numărătoarele, iar figura 5.12 este edificatoare;  autorii dezvoltă aspecte legate de numărătoarele în baze oarecare la paginile 79 - 81; formația de ingineri a autorilor le-a permis să abordeze folosind scheme sugestive problema realizării acumulatoarelor numerice;

capitolul 06 de la paginile 93 - 107, intitulat Structura sistemului de calcul, prezintă detalii privind cele patru generații de calculatoare la care se ajunsese înainte de predarea cărții la editură și aici mă refer la prima generație bazată pe tuburi electronice, a doua generație bazată pe tranzistoare, a treia generație bazată pe circuite integrate și ultima generație de atunci bazată pe circuite LSI – Large-Scale Integration; sunt oferite detalii legate de configurații de calculatoare pentru conducerea proceselor, pentru aplicații științifice, pentru domeniul economic, pentru lucru în time-sharing; autorii identifică patru niveluri de descriere a sistemului de calcul, tabelul 6.1 de la pagina 96; tabelul 6.2 este destinat enumerării firmelor producătoare de calculatoare la acea vreme, din care în ziua de azi  mai știm de IBM, HP și Siemens; sunt prezentate mai multe familii de calculatoare de diferite dimensiuni; remarc aici faptul că cititorul de azi va parcurge acest capitol doar pentru a vedea cum arătau minicalculatoarele sau calculatoarele mari în vremurile de demult, pentru a aprecia saltul uriaș făcut de tehnica de calcul pentru a se ajunge la ceea ce este un calculator în ziua de azi; 

capitolul 07 de la paginile 108 - 126, intitulat Unități periferice și terminale, prezintă cititorul de cartele, cititorul de bandă perforată, mașina de scris electrică, imprimanta rapidă, trasatorul de curbe, perforatorul de cartele,  dar și alte tipuri de terminale;  pentru a fi înțelese cât mai bine aceste periferice, sunt prezentate scheme de funcționare intuitive;  se folosesc acronime precum RJP, RJE, UID, DCT, POS, RAM, ROM, dintre care doar câteva se mai regăsesc în limbajul specific al celor ce lucrează în domeniul IT&C;

capitolul 08 de la paginile 127 - 170, intitulat Memoria sistemelor de calcul, prezintă principalele memorii ale calculatoarelor numerice de atunci și mă refer la memoria pe bandă magnetică (BM), memoria pe disc magnetic (DM), memoria pe tambur magnetic (TM); autorii prezintă  pentru toate aceste tipuri de memorie modul de organizare; pornind de la acestea, cititorul se va familiariza rapid cu memoriile din ziua de azi; vedem că în carte se vorbește de KB și MB cel mult, ceea ce în ziua de azi este ciudat, când vorbim de GB și TB; detaliile tehnice excelent prezentate de autori fac să fie înțelese principiile de funcționare ale memoriilor prezentate; în ziua de azi nu prea mai apar aceste detalii, căci ele nu-i mai interesează pe utilizatorii orientați să dezvolte aplicații și nimic mai mult;

capitolul 09 de la paginile 171 - 223, intitulat Memoriile interne ale calculatoarelor numerice, memorii de tip 2D, 3D și 2 ½ D; Este introdus conceptul de memorie de tip ROM; se prezintă cum este organizată memoria la calculatorul FELIX; sunt prezentate dispozitive, registre de adresă, distribuitorul de informații, toate cu detalii la nivel de bit;  figura 9.25 de la pagina 206 descrie structura adresei de memorie a calculatorului FELIX; se vorbește despre memoria virtuală; citind paginile 208 - 210 se obțin detaliile necesare înțelegerii pas cu pas a ceea ce se întâmplă în calculator la rularea unui program;

Capitolul 10, de la paginile 224 - 264, intitulat Unitatea centrală, prezintă structura unității centrale, rolul acesteia în arhitectura calculatorului numeric; se prezintă unitățile centrale ale calculatoarelor I-100 și FELIX; sunt prezentate microprocesoarele; capitolul, care ne așteptam să sufere o uzură morală accelerată, se prezintă acum cu o prospețime peste așteptări, iar cititorul, după parcurgerea lui acum, în anul 2026, nu privește cu nostalgie, ci cu înțelegere, pentru că vede continuitatea procesului de dezvoltare a unității centrale, așa cum privim mamiferele în biologie, pe scara evoluției lor; 

capitolul 11 de la paginile 265 - 289, intitulat  Sistemul de intrare/ieșire al calculatoarelor numerice, prezintă aspecte esențiale legate de operațiile I/E, instrucțiuni, echipamente; detaliile tehnice sunt dominante, căci autorii lor sunt toți ingineri electroniști la bază; schemele bloc sunt sugestive, iar explicațiile sunt edificatoare; 

Capitolul 12 de la paginile 290 - 337, intitulat Sisteme de operare (SO), prezintă  componentele ce corespund etapelor prelucrării și aici mă refer la asamblor, la editorul de legături, la compilator și la interpretor, la programul de încărcare a executabilului, la programele de depanare și de editare de texte; un subcapitol special este destinat programelor de comandă și control; sunt detaliate funcțiile sistemului de operare;  autorii au optat să prezinte și schematic etapele executate de un sistem de operare; la pagina 297, de exemplu, în figura 12.6 sunt sintetizate fazele procesului de compilare; cine vrea să aprofundeze domeniul compilării are un punct de start excelent și îi va fi ușor să citească lucrări strict destinate compilării, dacă va avea răbdare să aștepte,  precum cărțile lui AHO și ULLMAN care vor apărea ceva mai târziu;  

Capitolul 13 de la paginile 338 - 377, intitulat Sistemul de operare al calculatorului FELIX, prezintă structura sistemului SIRIS2/3; se prezintă structura programelor, se prezintă în detaliu sistemul de gestiune a fișierelor _ SGF, se descrie editorul de legături și bibliotecarul; la pagina 342 este prezentată o figură cu structura discului sistem; după citirea acestui capitol, un programator care vrea să folosească facilitățile sistemului de operare al calculatorului FELIX nu are altceva de făcut decât să caute în documentație care sunt cartelele de control și să folosească parametrii așa cum arată documentația și exemplele din documentațiile existente din belșug în limba franceză; 

Capitolul 14 de la paginile 377 - 416, intitulat  Tehnici privind exploatarea sistemelor de calcul, prezintă sistemele de procesare pe loturi, sistemele de procesare concurentă; autorii arată cum se planifică lucrările; este detaliat sistemul SPOOLING; este  prezentat sistemul Time Sharing;

Capitolul 15 de la paginile 397 - 416, intitulat Transmiterea informației în sistemele de teleprelucrare, prezintă conceptele de modulație și de demodulație, de codificare a datelor; sunt clasificate canalele după sensul de transmitere a datelor, în canale simplex, semiduplex și duplex (figura 15.11, pagina 412);

Capitolul 16 de la paginile 417 - 438, intitulat Proceduri de control pentru transmisiile de date, prezintă configurații de legătură ale transmisiei de date, proceduri  orientate pe bit, proceduri orientate pe caracter; este prezentat modul de comunicare prin procedura SDLC;

Capitolul 17 de la paginile 439 - 457, intitulat Echipamente specifice sistemelor de teleprelucrare, prezintă dispozitive de modulare-demodulare, configurații de stații terminale, multiplexoare, unitatea de control a transmisiei; autorii au optat pentru prezentarea concentrată a unor componente ale căror acronime  sunt sugestive; 

Capitolul 18 de la paginile 458 - 474, intitulat Limbaje conversaționale, metode de acces în teleprelucrare și monitoare de tranzacții, prezintă limbajele BASIC, QUICKTRAN, FORTRAN Conversational, APL, TTPL, la nivel de sub o pagină fiecare; autorii se ocupă și de prezentarea monitoarelor de tranzacții, dar și de software specific teleprelucrării;

Capitolul 19 de la paginile 475 - 490, intitulat Suportul software în sistemele de teleprelucrare, prezintă aspecte importante legate de exploatarea sistemelor de teleprelucrare, funcțiile programelor de control, algoritmi de organizare a firelor de așteptare după regulile FIFO, LIFO, SJF, LCFS, LRFS, EDF, RR; este luat în discuție modul în care se face teleprelucrare prin integrarea calculatorului FELIX;

Capitolul 20 de la paginile 491 - 515, intitulat Bănci de date, prezintă aspecte legate de bănci de date, nu de baze de date, căci în epocă acest concept de bănci de date era vehiculat; să nu uităm că în acele vremuri discurile magnetice erau uriașe și cântăreau zeci de kilograme, iar capacitatea lor de memorare era foarte modestă, așa cum se vedea în capitolele destinate memoriilor din această carte; sunt prezentate tipurile de fișiere, dar nu din punctul de vedere al programatorului, ci al dispunerii informației pe suport; este introdus la pagina 507 conceptul de bază de date, după ce în subcapitolul precedent au fost prezentate modele de organizare a datelor; pe două pagini este prezentat SGBD SOCRATE;

Capitolul 21 de la paginile 516 - 540, intitulat Rețele de calculatoare, prezintă suficient de multe elemente care își păstrează și în ziua de azi prospețimea și aici mă refer la tipurile de rețele de calculatoare și la ce se așteaptă de la ele.

Lucrarea are o anexă cu instrucțiuni ale calculatorului I-100, paginile 541 - 546.

M-am oprit la această carte pentru că am studiat-o să-mi pregătesc prelegerea la concursul când am fost promovat pe post de lector universitar. Deși eu mă  ocupam de programe aplicative și aveam seminarii de FORTRAN și COBOL, printr-o mașinațiune pe care n-am înțeles-o, postul meu de concurs a avut în normă numai chestii de sisteme de calcul și de operare. Am consultat cartea aceasta, dar prelegerea am susținut-o din motive de care nu mă leg acum, folosind cărți  scrise la Facultatea de Calculatoare din IPB și la Academia Tehnică Militară. Mie mi-au plăcut cărțile de sisteme de operare pe care, după ce le citești, scrii și tu niște linii sursă că, rulând ceva, obții niște chestii speciale pe care alți programatori nu le obțin, doar din faptul că tu ai citit o carte de sisteme de operare.

(16 septembrie 2026)